Alăturat puteţi vedea o analiză comparativă a subvenţiilor de care au beneficiat în 2008 şi, respectiv, 2009 locuitori ai comunei Padeş, cuantumurile acestora crescând şi de 15 ori, în condiţiile în care suprafeţele de teren au rămas constante.

“Vă aduc la cunoştinţă faptul că, în comuna Padeş, judeţul Gorj este constituit un grup infracţional organizat ce săvârșește infracţiuni ce aduc atingere intereselor financiare ale Comunităţii Europene, compus din:

1.- Nicolescu Viorel – primarul comunei Padeş

2.- Băloi C. Ion – viceprimarul comunei Padeş

3.- Argintaru Niţă – secretarul comunei Padeş

4.- Stoicănel Haralambie – inspector specialitate în Primăria Padeş

5.- Arjocu Otilia – referent principal APIA – Centrul local Motru,

La acest grup infracțional a mai aderat și Bunceanu Nicoleta – referent asistent APIA Baia de Aramă, jud. Mehedinţi.

Iată faptele:

Orice persoană poate obţine fonduri de la APIA prin intermediul Primăriei Padeş, astfel:

În faţa lui Stoicănel Haralambie se completează o declaraţie pe propria răspundere în care se declară ce suprafaţă de teren ai în proprietate. Fără a solicita documente justificative pentru cele declarate, Stoicănel Haralambie înscrie în Registrul Agricol suprafaţa de teren declarată şi eliberează o adeverinţă prin care se atestă că persoana respectivă este înscrisă în Registrul Agricol cu acea suprafaţă. Adeverinţa eliberată de Stoicănel Haralambie este apoi semnată de secretar Argintaru Niţă, primar Nicolescu Viorel sau viceprimar Băloi C. Ion şi în baza ei se plăteşte impozitul aferent suprafeţei de teren înscrisă. Nici aceştia nu solicită documente justificative pentru suprafaţa de teren înscrisă în adeverinţă. Această adeverinţă împreună cu dovada de plată a impozitului, este apoi preluată de Arjocu Otilia care, înscrie suprafaţa de teren din adeverinţă într-un plan parcelar. Apoi se avizează la plată suma de bani cuvenită pentru suprafaţa de teren din planul parcelar (blocul fizic) întocmit de Arjocu Otilia. Nici Arjocu Otilia nu solicită documente justificative care să ateste proprietatea asupra acestui teren înscris în adeverinţă. De la un an la altul, Arjocu Otilia modifică acest plan parcelar (amplasamentele) tocmai pentru a se pierde urma celor declarate anului anterior.

După această schemă s-a ajuns la următoarea situaţie:

În anul 2008 fermierii (locuitorii comunei) au declarat suprafeţele de teren pe care le deţin de drept şi de fapt.

În anul 2009 fermierii văzând că nu sunt controlaţi de nimeni, au declarat suprafeţe de teren de 5 până la 15 ori mai mari decât au în proprietate, încasând astfel sume de bani mult mai mari decât în anul 2008.    Pentru anul 2010 deşi plăţile au fost finalizate, APIA nu mai face publice aceste sume de bani încasate de fermieri, deoarece se spune că începând cu anul 2010 aceste date sunt confidenţiale.

Din suprapunerea situaţiilor pe 2008 şi 2009 a rezultat tabelul anexat, în care toţi fermierii sunt aşezaţi în ordine alfabetică. Acest tabel permite mult mai uşor o analiză comparativă a sumelor încasate de fiecare fermier în anul 2008 şi anul 2009.

De această schemă de obţinere a fondurilor de la APIA prin intermediul Primăriei Padeş au beneficiat şi persoane din alte judeţe.

Cel mai concludent exemplu îl constituie cazul numitei BUNCEANU NICOLETA, domiciliată în Baia de Aramă, judeţul Mehedinţi. Bunceanu Nicoleta îndeplineşte funcţia de referent asistent în cadrul APIA – Centrul local Baia de Aramă. În anul 2008 Bunceanu Nicoleta s-a înscris cu o suprafaţă de teren destul de mică, încasând suma de 478,71 Euro. În anul 2009, văzând că mecanismul funcţionează, s-a înscris cu o suprafaţă mai mare încasând suma de 3.173,10 Euro şi a înscris suplimentar pe mama sa ce a încasat suma de 6.245,35 Euro și pe tatăl său. În anul 2010, cu sprijinul şi complicitatea celor din Primăria Padeş a falsificat adeverinţa emisă de Stoicănel Haralambie şi a tras un tun de peste 500.000 Lei.

Urmare a acestei scheme toată lumea pare mulţumită după cum urmează: fermierii sunt mulţumiţi fiindcă obţin bani mai mulţi şi nemunciţi, Primăria Padeş este mulţumită fiindcă îşi măreşte bugetul local prin încasarea unor impozite mari aferente suprafeţelor declarate, iar primarul se bucură de o masă critică de simpatizanţi ce sunt bine folosiţi ca votanţi în campaniile electorale.”

Gorjul este unul dintre cele mai înzestrate şi atractive din punct de vedere turistic judeţe ale României. Totuşi, suntem o prezenţă foarte firavă pe harta turistică naţională, unde ne regăsim doar ca destinaţie întâmplătoare sau ca escală către alte zone turistice, şi asta pentru un număr din ce în ce mai redus de turişti. Criza economică şi absenţa infrastructurii sunt, totuşi, cauze minore ale actualei stări de fapt. Suntem ocoliţi de turişti pentru că Gorjul şi minunăţiile lui rămân necunoscute publicului larg şi amatorilor de turism.

Carul cu incompetenţi s-a răsturnat în Consiliul Judeţean Gorj

Proiectul cu finanţare europeană „Redescoperă Gorjul”, aflat acum în a cincisprezecea lună de implementare, cu un buget total de peste 10 miliarde lei vechi, în mare parte bani europeni, are pentru judeţ exact efectul unui tren gol care trece gâfâind printr-o gară pustie. Încinge puţin şinele de cale ferată, dar, după ce se pierde în zare, nimeni nu-şi mai aminteşte de el. Deşi miza promovării turistice şi de ansamblu a judeţului are efecte uriaşe în planul dezvoltării generale a Gorjului, Ion Călinoiu şi subordonaţii săi profund incompetenţi, implicaţi în acest proiect, au ratat-o cu o seninătate dezarmantă.

Din nefericire, autorităţile care ar trebui să verifice cum şi cu ce efecte s-au cheltuit 10 miliarde, bani europeni, o fac cu totul şi cu totul formal, în fugă, din birouri. Pe nimeni nu interesează că s-au ratat majoritatea angajamentelor luate faţă de finanţator. Ion Călinoiu s-a angajat că va creşte “cu cel puţin 20% numărul de turişti români” dar, în realitate, înregistrăm un regres. Pe nimeni nu interesează că, după 15 luni de “Redescoperă Gorjul”, judeţul nu a fost inclus în niciun circuit turistic, cultural, de afacerii sau de agrement.

Un alt obiectiv esenţial, “promovarea cu impact naţional a turismului montan, cultural, monahal, de agrement şi de aventură din judeţul Gorj” este departe de a fi atins. De aceea, nici gând să fi fost sensibilizat în vreun fel grupul ţintă vizat în cadrul proiectului, adică turişti români, agenţii şi operatori de turism, organizatori profesionişti de evenimente culturale ş.a.

Călinoiu deturnează bani europeni pentru a-şi face publicitate electorală

În toamna anului trecut, în cadrul proiectului “Redescoperă Gorjul” s-a creat un eveniment local, intitulat “Săptămâna turismului gorjean”. În realitate, a fost un prilej pentru Ion Călinoiu să apară zile în şir în ziarele şi la televiziunile locale. Adică, publicitate electorală pe bani europeni, sacrificând obiectivul de promovare a judeţului. Practic, a fost aceeaşi spoială pe care o vedem în fiecare an la Zilele Oraşului, doar că au lipsit micii şi manelele. Nici picior de invitat din afara judeţului, la un eveniment de promovare a Gorjului. Cei din echipa de proiect s-au angajat faţă de finanţator că vor fi prezenţi la “Săptămâna turismului gorjean” touroperatori şi asociaţii profesionale din turism, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale din ţară.

S-au cheltuit banii, dar n-a venit NIMENI din afara judeţului. Cum a fost promovat evenimentul şi, implicit, judeţul, şi pe câţi bani, vă dezvăluim în continuare.

S-au plătit ilegal 250 milioane lei vechi, pentru un cont de Facebook!

Premergător acestui eveniment ratat prin absenţa publicului-ţintă aprobat în cadrul proiectului, Consiliul Judeţean a organizat licitaţie pentru  promovarea sa. Ce urmează să citiţi aici e cel puţin strigător la cer: Călinoiu a plătit ilegal, în urma acestei proceduri de atribuire, firmei A3D Studio S.R.L. suma de 245.520.000 lei vechi pentru: crearea unei pagini de Facebook, postarea unor materiale primite de la Consiliul Judeţean mură-n gură pe pagina de Facebook respectivă, elaborarea a patru compuneri de cel mult clasa a treia, de tipul “ţara mea are câmpii mănoase, dealuri înalte şi multe flori, izvoare line şi răcoroase, cerul albastru, fără de nori”, publicate în trei site-uri de ştiri. Toate acestea, aproape 250 milioane lei vechi!!! Acum, verificaţi şi domniile voastre dacă o pagină de Facebook cu 373 de prieteni, majoritatea gorjeni, realizată şi alimentată în fugă, fără elemente identitare vizibile, contribuie cu ceva la promovarea judeţului. Dacă patru compuneri intitulate preţios “advertoriale”, publicate pe site-uri puţin vizibile (aici, aici şi aici), au crescut cu ceva notorietatea judeţului.

327 de cititori, din 100.000 angajaţi prin contract!

Foarte grav e că deşi prestatorul nu a respectat condiţiile din caietul de sarcini, care prevedeau, de pildă, că acele advertoriale trebuie să însumeze în mediile online în care sunt postate minim 100.000 de vizualizări, Călinoiu s-a grăbit să aprobe şi să efectueze plata!!! Câte afişări au fost, de fapt? Îmi e şi frică să vă spun: pe cel mai vizibil dintre ziare, e vorba de cotidianul “Adevărul”, în 120 de zile materialul de “promovare” înregistrează, în momentul redactării acestui articol, 327 de afişări! Cât mai e, Călinoiule, până la 100.000?!?! Tu şi “specialiştii” pe care i-ai strâns în jurul tău, de opt ani de când conduci Consiliul Judeţean, sunteţi sănătoşi la cap sau nu???

Toată porcăria asta a fost aprobată fără minime verificări de şefa Direcţiei Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism, Gabriela Bostănescu. Lista iresponsabililor din Consiliul Judeţean care au recepţionat serviciile S.R.L.-ului cu pricina, drept conforme contractului, o puteţi vizualiza alăturat .

Bla-bla-bla, bla-bla-bla…

Aceiaşi iresponsabili au semnat şi “Raportul privind realizarea evenimentului local”, în care se uzitează, fireşte, acelaşi limbaj de lemn deloc persuasiv: “Un spectacol de mare anvergură şi ecou printre iubitorii de muzică populară a fost susţinut, timp de cinci ore, în faţa Palatului Administrativ – Piaţa Victoriei”, bla-bla-bla, bla-bla-bla. “Specialiştii” lui Călinoiu îşi imaginează că cu vrăjeala şi gândirea asta expirate promovează judeţul şi aduc turişti în Gorj, iar rezultatele – nule – se văd.

Cine e în spatele firmei S.C. A3D Studio S.R.L.?

Una dintre poetesele de curte ale lui Călinoiu şi ale multor altor eminenţe locale, oricând gata să le închine ode în public şi să îi consilieze “cultural” în privat, exponentă a inexistentei societăţi civile din Gorj, profesor de limba română, fost consilier local, scriitoare de cronici despre cărţi cu sterilete. Întrucât apreciem că nu avem anvergura culturală care să ne învrednicească să-i rostim numele, nu o facem.

Într-o ediţie viitoare vă vom dezvălui cum, în cadrul aceluiaşi proiect “Redescoperă Gorjul”, acelaşi Ion Călinoiu a plătit o altă sută de milioane lei vechi pentru un website făcut pe genunchi, neştiut şi nevizitat de nimeni, prin care, chipurile, promovează judeţul.

Vineri, 3 februarie

Ora 18:00, handbal masculin, Liga Națională
Sala Sporturilor, Târgu Jiu

Energia Pandurii Târgu Jiu – Știința Dedeman Bacău

Sâmbătă, 4 februarie

Ora 19:00, baschet masculin, Divizia A
Sala Sporturilor, Târgu Jiu

Energia Rovinari – CSU Atlassib Sibiu

Duminică , 5 februarie

Ora 15:00, fotbal, meci amical
Antalya

Pandurii Târgu Jiu – FK Zeta (Muntenegru)

Televizare: Digi Sport

Miercuri, 8 februarie

Ora 11:00, handbal masculin, Liga Națională
Sala „Constantin Jude”, Timișoara

Poli Municipal Timișoara – Energia Pandurii Târgu Jiu

Ora 14:00, fotbal, meci amical
Antalya

Pandurii Târgu Jiu – Novi Pazar (Serbia)

Televizare: Digi Sport

Întâmplător sau nu, liderii semnatari ai Scrisorii studenţilor gorjeni tocmai au primit de la Adrian Gorun burse de excelenţă…

Scrisoare Deschisă

Domnule Preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor din România (UNSR),

În calitatea dumneavoastră de lider al unei federaţii apolitice al cărei scop declarat este “reprezentarea intereselor socio-profesionale ale studenţilor din România”, ţinând cont că Liga Studenţilor din Universitatea “Constantin Brâncuşi” (LSUCB) din Târgu Jiu este afiliată la UNSR, prin prezenta scrisoare deschisă vă informez cu bună credinţă, în interes public, în legătură cu o serie de derapaje din ce în ce mai accentuate de la lege, normalitate şi democraţie, în curs de derulare în Universitatea “Constantin Brâncuşi”, acestea conturând un climat ostil intereselor de instruire, formare şi dezvoltare personală ale studenţilor.

Ca urmare a managementului implementat în ultimii ani la Universitatea “Constantin Brâncuşi”, această instituţie a ajuns în curs de desfiinţare, fapt certificat de ultimele evaluări.

Astfel, în 2011 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a evaluat universitatea gorjeană ca fiind în coada instituţiilor de învăţământ superior din România, cu optsprezece programe de studii în ultimele trei categorii şi cu un singur program de studii în prima categorie.

Tot în 2011, Alianţa pentru România Curată l-a nominalizat pe rectorul Universităţii “Constantin Brâncuşi”, Adrian Gorun, în “Lista neagră a mogulilor din universităţi”, din cauza numeroaselor probleme de integritate, certificate, de altfel, şi de Agenţia Naţională de Integritate.

În 2009, analizând transparenţa şi corectitudinea administrativă, corectitudinea academică, calitatea guvernanţei şi managementul financiar, Coaliţia pentru Universităţi Curate a plasat Universitatea “Constantin Brâncuşi” pe ultimul loc în Topul Integrităţii Universităţilor din România, acordându-i 0 (zero) stele.

Paradoxal, aflat acum la capătul a două mandate succesive de rector, ambele obţinute din postura de candidat unic, Adrian Gorun nu îşi asumă niciuna dintre gravele carenţe instituţionale şi manageriale care au adus universitatea gorjeană în pragul desfiinţării. Absolut toate le atribuie unor foşti şi actuali demnitari de la nivelul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, unor lideri politici şi unor cadre didactice ale Universităţii “Constantin Brâncuşi”, despre care rectorul clamează continuu că formează “un grup infracţional ce acţionează pentru destabilizarea instituţiei şi preluarea puterii”.

Aşadar, comportându-se, mai ales în ultimele luni, aidoma căpeteniei unei cetăţi aflate sub asediu, Adrian Gorun s-a aflat la originea unor demersuri reprobabile, ilegale şi descalificante pentru un rector al unei universităţi dintr-o ţară presupus liberă şi democratică.

Deşi instituţia Senatului universitar este independentă, prin natura ei, de instituţia rectorului, şi – mai mult – ar trebui să o controleze, după alegerea noului Senat al Universităţii “Constantin Brâncuşi”, Adrian Gorun a emis un comunicat oficial, postat şi pe site-ul instituţiei, în care, încă asediat, clama că echipa susţinută de către rector a câştigat în proporţie de 100 % Senatul. Apoi, ales şi Preşedinte al noului Senat, a secretizat şedinţele acestuia şi le-a condus, din postura ilegală şi imposibilă de rector şi de Preşedinte al Senatului, într-o manieră revanşardă faţă de aşa-numitul “grup infracţional”, dictând înfiinţarea de comisii de cercetare disciplinară, formularea de sesizări penale puerile către DNA şi atribuirea de sarcini care ar excede, în opinia sa, competenţele profesionale ale membrilor aşa-zisului “grup infracţional”. Simţindu-se, de asemenea, asediat şi de factori de conducere ai Prefecturii Gorj, Adrian Gorun a impus Senatului adoptarea şi înaintarea unui memoriu de protest adresat Primului-ministru şi Ministrului Administraţiei şi Internelor(!).

În dublul său mandat de rector, Adrian Gorun a compromis definitiv noţiunea de cercetare academică, acceptând contracte de cercetare pentru societăţi comerciale deţinute de viitori subordonaţi, semnate exact în perioada în care aceştia susţineau evaluările de angajare. La schimb, acele societăţi comerciale au primit contracte de lucrări de miliarde de lei vechi de la Universitatea “Constantin Brâncuşi”. Totodată, s-a insinuat ca specialist în echipele de cercetare aferente unor domenii tehnice cu care, prin formaţia sa profesională, nu are absolut nicio legătură.

De menţionat că în urma disponibilizărilor ilegale dispuse de Adrian Gorun, Universitatea “Constantin Brâncuşi” a plătit până în prezent despăgubiri în valoare de circa 7 miliarde lei vechi.

Deşi Ministrul Daniel Funeriu l-a înştiinţat în scris în decembrie 2011 că, având în vedere legile în vigoare, nu mai are dreptul să candideze pentru un nou mandat de rector, Adrian Gorun acţionează pentru a impune o nouă candidatură a sa – dacă e posibil, solitară, ca şi până acum – drept unica şansă de salvare a Universităţii “Constantin Brâncuşi”.

În acest context instituţional, la 24 ianuarie a.c., studentul Mihaela Ciorei, în calitate de preşedinte al LSUCB şi-a întrerupt vacanţa (nota bene – aici, studenţii sunt în vacanţă) pentru a semna o scrisoare deschisă elogioasă la adresa lui Adrian Gorun, în cuprinsul căreia îl imploră, în numele studenţilor universităţii, să candideze pentru un nou mandat de rector, în ciuda poziţiei ministerului de resort, în ciuda legilor în vigoare, în ciuda prestaţiei sale manageriale anterioare. În cuprinsul acelui document, Mihaela Ciorei care, de altfel, este şi vicepreşedinte al federaţiei dumneavoastră, susţine că “această Universitate a ajuns renumită şi s-a dezvoltat foarte mult datorită managementului dvs., capacităţii şi competenţei de care aţi dat dovadă.” De asemenea, specifică tranşant că studenţii nu rezonează cu “grupul infracţional” descoperit de Adrian Gorun: “vă mărturisim faptul că suntem alături de dvs. şi de echipa dvs. managerială.” După ce îl nominalizează drept “persoana cea mai indicată şi proeminentă pentru a conduce această universitate”, Ciorei sfârşeşte aşa: “rugămintea noastră, a studenţilor este aceea ca dvs. să candidați în continuare la funcţia de rector al acestui centru academic târgujian cu renume”.

În opinia mea, trebuie denunţată neîntârziat asocierea forţată a acestor tineri cu un manager de tip retrograd în mentalităţi şi acţiuni, care a adus Universitatea “Constantin Brâncuşi” în pragul colapsului, şi tentativa de legitimare a unui mod de a fi, de a gândi şi de a conduce specific lui Adrian Gorun prin transfer de credibilitate şi simpatie dinspre mişcarea studenţească înspre un personaj care, prin structură şi prestaţie personală, aparţine trecutului.

Demersul preşedintelui LSUCB e cu atât mai trist cu cât Mihaela Ciorei este şi membru al Senatului Universităţii, statut care-i permite să urmărească în direct prestaţiile comunistoide ale lui Adrian Gorun, de rector – preşedinte de Senat (postură unică în istoria instituţiilor de învăţământ superior).

Pentru că îmi place să cred în tineri şi în respectul lor de sine, sper că semnarea acelui comunicat nu are nicio legătură cu faptul că, recent, atât preşedintelui LSUCB, Mihaela Ciorei, cât şi prim-vicepreşedintelui Flavius Cristian Marcău li s-a acordat burse de excelenţă.

Domnule Preşedinte,

În încheiere vă rog să precizaţi public dacă vă asumaţi conţinutul Scrisorii Deschise emise de LSUCB, structură afiliată la federaţia dumneavoastră, prin vicepreşedintele UNSR, Mihaela Ciorei, şi dacă acel document reprezintă modul în care înţelegeţi să vă raportaţi structural şi strategic la prezentul şi viitorul învăţământului superior din România.

Lucrurile trainice şi durabile  se fac doar în curăţenie, cinste şi adevăr.

Directorul Ziarului de Investigaţii GORJNEWS,

Narcis Daju

Continuăm dezvăluirile referitoare la tăinuirea de către secretara Primăriei Târgu Jiu, Elena Ungureanu, a unor infracţiuni în legătură cu serviciul săvârşite de Ion Tudor, Şeful Poliţiei Locale Târgu Jiu.

În toamna anului trecut, la presiunea Sindicatului PROLEX şi a unei părţi a presei, Florin Cârciumaru a numit de ochii lumii o comisie de evaluare a activităţii lui Ion Tudor. Ca să fie sigur că şeful Poliţiei Locale e scos nevinovat, Cârciumaru a pus-o în fruntea comisiei pe Elena Ungureanu, secretara Primăriei Târgu Jiu, care l-a întovărăşit în multe alte ilegalităţi şi matrapazlâcuri.

Deşi la dosarul acelei cercetări sunt probe care-l obligau pe Cârciumaru să-l demită imediat pe Tudor şi să sesizeze Parchetul, tot mormanul de rahat a fost acoperit de Elena Ungurean cu filele unui aşa-zis raport de control care sfidează realitatea, bunul simţ şi legea.

În august 2010, Papuc Iacob Viorel era angajat al Poliţiei Locale Târgu Jiu şi membru al Sindicatului PRO LEX, neagreat de Ion Tudor. De săptămâni în şir, îi solicita şefului său o adeverinţă de salariat necesară pentru a accesa un credit. Tudor, nu şi nu.

În continuare, redăm din raportul pe care Papuc i l-a înmânat tăinuitoarei de infracţiuni Elena Ungureanu: “(…) în timp ce îmi desfăşuram serviciul de patrulare auto am avut o convorbire telefonică cu dl. director executiv al Poliţiei Locale Târgu Jiu, Tudor Ion spunându-mi că sunt aşteptat la dânsul în birou. (…) Acolo acesta m-a întrebat dacă mai am nevoie de adeverinţa de salariat pe care o solicitasem mai de mult (…). I-am răspuns că am foarte mare nevoie de această adeverinţă şi doresc a mi-o elibera cât mai repede posibil. Dl. Tudor Ion mi-a răspuns că dacă vreau eliberarea cât mai rapidă a acelei adeverinţe, tot ce trebuie să fac este să fac cererea de retragere din rândul organizaţiei SNPV PRO LEX. Văzând că nu există o altă soluţie am acceptat propunerea d-lui Tudor Ion, formulând cerere de retragere în faţa şi în biroul acestuia, cererea de retragere fiind trimisă imediat către SNPV PRO LEX de pe faxul din biroul dânsului.

După ce am ieşit din biroul d-lui director Tudor Ion, am primit adeverinţa solicitată, după care eu l-am sunat pe preşedintele grupei sindicale, Chiriţoiu Aurelian Cosmin, şi i-am relatat toate cele întâmplate şi am solicitat o nouă înscriere (adeziune) în rândurile sindicatului PRO LEX, cu aceeaşi dată cu care am formulat cererea de retragere, respectiv 18.08.2010.

Precizez că în situaţia mea au fost mai mulţi colegi care au fost chemaţi în biroul directorului executiv Tudor Ion, forţându-i pe aceştia să se retragă astfel. ”

Poliţistul local îşi încheie astfel petiţia: “Faţă de cele raportate, rog analizaţi şi dispuneţi conform legii”. Nici pomeneală, Elena Ungureanu şi Florin Cârciumaru au dispus nu conform legii, ci potrivit intereselor lor de conservare şi propăşire pe cele mai înalte culmi a găştii penale din Primăria Târgu Jiu.

După ce GORJNEWS face publice aceste dovezi imbatabile, primarul Cârciumaru ar trebui să numească imediat o nouă comisie de verificare “pe bune” a nenumăratelor fapte incredibile petrecute la Poliţia Locală Târgu Jiu şi dezvăluite cu probe de presă. Din păcate, Cârciumaru e interesat să păstreze în fruntea Poliţiei Locale o slugă care să repete practicile ilegale din timpul ultimei campanii electorale. Un argument solid în acest sens este şi refuzul lui Ion Tudor de a-şi inscripţiona conform legii, toate maşinile din dotare cu însemnele Poliţiei Locale. Ce nevoie are acest securist scăpătat de folii pe geamurile autovehiculelor şi de ce nu scrie mare, pe ele, Poliţia Locală, e uşor de înţeles.

În momentul de faţă, Ion Tudor este cercetat penal pentru faptele enumerate mai sus. În mod normal, procurorii ar trebui să-şi îndrepte atenţia şi spre cei care-i muşamalizează şi îi tăinuiesc ilegalităţile.

Şi, ca o realizare de dată recentă, un fapt care se cuvine subliniat, rod al viziunii culturale a echipei dumneavoastră: stâlpii din mijlocul parcărilor de pe aceeaşi surghiunită Cale a Eroilor.

Pentru toate acestea, încă o dată, vă mulţumim, mult iubite şi stimate domnule primar doctor inginer Florin Cârciumaru.

Ziarul de Investigaţii GORJNEWS a dat de urma unor documente explozive care ar trebui să-l ducă la puşcărie pe Laurenţiu Ciurel, pentru infracţiuni în legătură cu serviciul, săvârşite în calitate de director general la Complexul Energetic Rovinari. Cum se dă de ceasul morţii, ca să-l acopere, succesorul său în funcţie, Tiberiu Trotea, şi cu ce consecinţe aflaţi mai jos.

Când îl vezi, ca invitat permanent la Antena 1 Târgu Jiu, cum îşi dă el cu părerea despre orice, cum pozează el în mega-expert, cum are el soluţii pentru orice din minerit şi energie, mai-mai că eşti gata să crezi că e ceva de capul lui. În realitate, Ciurel e un biet pion, cu ceva mai  multe cuvinte în vocabular decât alţi politruci locali, dar oricând gata să comită orice ilegalitate ar bine-dispune tartorele care l-a numit şi îl ţine în funcţie, şi pe acoliţii acestuia.

Întâi a descalificat firma trepăduşilor lui Morega. Apoi, l-a pus pe fugă pe câştigătorul procedurii, astfel încât prada să rămână în familia penală

În decembrie 2007, ca director general la Complexul Energetic Rovinari, Laurenţiu Ciurel a orchestrat cea mai penală procedură de achiziţii publice din câte am văzut până acum, din ordinul lui Dan Ilie Morega – proaspăt condamnat pentru fapte mult mai puţin grave – şi în beneficiul unor protejaţi ai acestuia.

După ce a descalificat societatea comercială cu care trepăduşii se prezentaseră la licitaţie, s-a adoptat un raport al procedurii şi s-a stabilit un alt câştigător, care a şi fost informat oficial că şi-a adjudecat contractul.

Apoi, trei zile mai târziu, ca şi cum i-ar fi fost extirpat creierul, Ciurel a diminuat obiectul contractului şi, concomitent, l-a supraevaluat! Adică, muşchii lui au decis să se presteze mai puţin pentru Complexul Energetic Rovinari, dar unitatea să plătească mult mai mult. Cui? Nu câştigătorului procedurii de atribuire, ci trepăduşilor lui Dan Ilie Morega. Căci, în urma unor presiuni inimaginabile la care a fost supus câştigătorul contractului, acesta a subcontractat în aceeaşi zi firmei proaspăt descalificate de Ciurel circa 80 la sută din obiectul contractului!

Ciurel n-a avut nimic împotrivă, deşi conducea o unitate strategică din sistemul energetic naţional şi ar fi trebuit să manifeste o doză minimă de responsabilitate.

Mai mult decât atât, Ciurel a juisat patru luni mai târziu, când nefericitul întreprinzător, câştigător al licitaţiei dar fără lucrări, a făcut cu mânuţa lui o cerere prin care a cedat fără nicio pretenţie şi restul de 20 la sută din contract trepăduşilor lui Morega. Puşcăriabilul Ciurel a aprobat pe loc, în aceeaşi zi, cedarea contractului, şi tot în aceeaşi zi le-a făcut unul nou-nouţ afaceriştilor pe care îi descalificase ca inapţi.

Şirul faptelor penale din această speţă e abia la început, dar îl vom dezvălui cu nume şi prenume în momentul în care vom obţine întreaga documentaţie. Şi o vom obţine, chiar dacă va trebui să sesizăm Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Pentru Ciurel şi alţii, puşcăria e doar o chestiune de timp. Alături de el, propozabil pentru puşcărie e un întreg lot, alcătuit din foste şi actuale putregaiuri din prima linie de la Complexul Energetic Rovinari. Dar, lista completă, în curând.

Trotea a pus lacătul pe documentele publice de la C.E. Rovinari, de aceea ne-am adresat Tribunalului Gorj

Tiberiu Trotea, actualul director general, cunoaşte în detaliu matrapazlâcurile lui Ciurel. De altfel, a şi fost beneficiarul unor informări complete, cărora a refuzat să le dea măcar un număr de înregistrare. Nici gând să sesizeze imediat procurorii. Mai mult decât atât, Trotea i-a preluat pe semnătură pe trepăduşi, şi ei încă mai sug, după mai bine de trei ani, neîntrerupt, din bugetul Complexului Energetic Rovinari.

I-am cerut oficial o serie de documente de interes public lui Tiberiu Trotea, dar nu am primit decât abureli, motiv pentru care în momentul de faţă suntem nevoiţi să ne zbenguim oleacă pe la Tribunalul Gorj, unde am intentat proces Complexului Energetic Rovinari pentru că ne-a fost refuzat accesul la documente care, conform legii, sunt publice. Dar, pentru Trotea şi suita sa de penali, surprizele sunt abia la început.

]]> http://www.gorjnews.ro/slider/puscariabilul-ciurel-protejat-de-trotea.html/feed 2 http://www.gorjnews.ro/slider/incredibil-pisoare-pentru-caini-pe-axa-brancusi.html http://www.gorjnews.ro/slider/incredibil-pisoare-pentru-caini-pe-axa-brancusi.html#comments Fri, 20 Jan 2012 03:47:03 +0000 Narcis DAJU http://www.gorjnews.ro/?p=12359

GORJNEWS dovedeşte că centrul Târgu Jiului a fost “modernizat” după ureche, nu conform proiectului aprobat.

Până astăzi, despre centrul municipiului Târgu Jiu ştiaţi că e urât cu spume şi cu clăbuci, că n-are absolut nimic consonant cu Ansamblul Sculptural “Calea Eroilor” şi cu spiritul brâncuşian, că nu e recepţionat pentru că cine semnează recepţia merge la puşcărie şi – curios – nimeni nu vrea să se ducă la puşcărie, că pe el s-a plătit mult mai mult decât face, din credite angajate de Primărie inclusiv în contul nepoţilor dumneavoastră, şi că Ministerul Culturii a aprobat să se paveze cu granit dar, fiindcă gaşca lui Cârciumaru face ce vrea muşchii ei, s-a folosit beton amprentat, să se poată fura mai mult.

Astăzi veţi afla, de aici, lucruri noi şi înspăimântătoare. M-am împiedicat deunăzi, pe Calea Eroilor, chiar în buza sediului Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Gorj, de nişte oribilităţi de beton, fireşte, puse la baza unor arbori de nu ştiu câte feluri, plantaţi ala-n-dala. Calea Eroilor leagă elementele Ansamblului Brâncuşi, de aceea a fost declarată zonă protejată. Nimic nu se poate construi în această zonă fără aprobări speciale de la Ministerul Culturii.

Acum, uitaţi-vă şi dumneavoastră, oameni buni, şi închinaţi-vă: ce era în proiectul aprobat şi ce s-a construit. În ce hal, fără nicio noimă au fost plantaţi arborii, de câte feluri sunt, cum au fost îmbrăcaţi în acele butoaie ca nişte victorii ale betonului asupra naturii, ale urâtului asupra frumosului. Colegul Alex Gregora bănuie că-s locuri în care câinii devin mai uşori, după ce se uşurează, fireşte.

Eu cred că o asemenea porcărie, dacă ar fi realizată de un student la Arhitectură, nu numai că n-ar promova examenul de Amenajare peisagistică, dar ar putea atrage exmatricularea lui.

Având în vedere că, deşi are atribuţii exprese pe linia protejării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural naţional, Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu Gorj se bălăceşte într-o apatie vecină cu depresia, cred că ar fi bine să închidem de tot această instituţie şi să deschidem acolo o covrigărie, ceva, de interes public.

În final, n-are niciun rost să mai întreb dacă Primăria a decontat lucrările ce ar fi trebuit efectuate, legal, conform proiectului, mult mai complexe şi mai costisitoare decât fleacurile vizibile în fotografiile alăturate, sau dacă a făcut economii de materiale şi manoperă.

În numărul viitor, vă vom arăta cum „modernizează” Cârciumaru şi acoliţii săi, pe bani publici, Calea Eroilor plantând stâlpi în mijlocul parcărilor!

În Piaţa Centrală a Târgu Jiu-lui, debandadă şi jeg. Oamenii de rând s-au obişnuit cu asta şi n-au nicio reacţie, nicio obiecţie. Ei resimt foamea şi sărăcia, dar, oarecum paradoxal, lipsa de civilizaţie nu-i doare nicicum. Din contră, o întreţin. Autorităţile plătite din bani publici vin, îşi iau şpăgile, şi pleacă fără să schimbe nimic. Piaţa Centrală a Târgu Jiului e principalul nod comercial al judeţului. Cu toate acestea, nu se diferenţiază cu nimic de un talcioc de ghetou.

În clădirea veche a Pieţei Centrale se vând, la grămadă, pantofi şi haine vechi, produse alimentare, şuruburi, şaorma, chiloţi, castroane şi peşte. În imaginile alăturate puteţi vedea peisajul scârbos existent zi de zi în acest loc. Maldăre de încălţăminte second hand întinse pe jos. La mai puţin de un metru distanţă se vinde şaorma, hamburger şi alte alimente. Întreprinzători: Bunget Ion-Lucian si Bunget Mirela-Lavinia.

Loga vinde măsline vrac în amestec cu pantofi vechi

Tot în ţigănia asta, la alţi doi metri, unul dintre cei mai vechi şi mai bogaţi comercianţi din zonă, Victor Loga, vinde măsline vrac, brânză, pulpe, peşte şi multe alte alimente neacoperite şi neprotejate nicicum. Nici el, nici vânzătoarele lui n-au nicio reacţie când văd că în poarta lor se vinde zilnic încălţăminte veche. Poate alimentele devin mai gustoase, aşa. Victor Loga e prieten cu toate autorităţile judeţului şi oraşului. În separeul restaurantul său din zonă, disponibil doar feţelor foarte alese, se întâmplă câte şi mai câte. Ar fi de-ajuns să dea un singur telefon ca să se facă ordine în zonă. Dar, nu. Poate aşa şi-o fi gândit omul afacerea, să se dezvolte în jeg. Poate atât îşi respectă clienţii.

Prefectul Andrei coordonează şpăgarii

Minţi luminate de la Bucureşti au constatat că instituţiile ce ar trebui să asigure securitatea alimentară a populaţiei ia şpagă pe cont propriu şi nu fac nimic în interes public. De aceea s-a decis crearea unui Consiliu Consultativ pentru Protecţia Consumatorilor. La Gorj, această structură se reuneşte trimestrial şi e prezidată de prefectul Liviu Andrei. Din această structură care colcăie de şpăgari, ineficienţi şi incapabili fac parte, printre alţii: Mădălin Giurcău, şeful Comisariatului pentru Protecţia Consumatorilor, Nicolae Dineaţă, şef Control în Sănătate Publică (aşa-numitul SANEPID) şi Ion Iliuţă, şef la Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Gorj. Deşi atribuţiile lor profesionale se suprapun pe multe segmente, niciunul dintre aceste monumente de incompetenţă n-au văzut în viaţa lor încălţămintea second-hand amestecată cu alimentele vrac şi n-au luat nicio măsură. Ce – or face ei în reunirile lor trimestriale prezidate de Andrei nu e greu de bănuit. Posibil să supună spre aprobarea prefectului grafice de rotire a cadrelor în sistemul de colectare a şpăgii. Adică, din respect pentru patronii pe care se prefac că-i verifică, cel puţin să nu se calce pe picioare unii pe alţii când se duc la cules de şpagă.

Filip şi Tudor ocrotesc cerşetorii

În Piaţa Centrală a Târgu Jiu-lui e foarte greu să scapi neagresat de cerşetori. Nişte nenorocite îşi plimbă bebeluşii la piept, prin ger, de ani de zile, dar bebeluşii rămân tot mici. Tot felul de copii cebăluiţi mişună prin zonă, de multe ori împiedicându-se de patrulele de la Poliţia Locală şi de la Serviciul de Ordine Publică. Voi continua să o spun: câtă vreme Târgu Jiul rămâne rezervaţie de cerşetori, Filip şi Tudor, şefii structurilor publice care ar trebui să se ocupe de această problemă sunt ori foarte incompetenţi ori patronează şi ocrotesc aceste reţele de cerşetorie.

Prin Direcţiile din subordine, Cârciumaru susţine ţigănia din Piaţa Mare

Deşi are abonament la separeul cu circuit foarte închis al prietenului său Victor Loga, nici măcar primarul Florin Cârciumaru n-a văzut jegul şi debandada din zonă. Să-şi fi notat în agendă nici nu poate fi vorba. Încă o dovadă că, orice aduce profit camarilei susţinute de Primăria Târgu Jiu e bine să rămână la fel, chiar dacă mun’cipiile din jur evoluează, în timp ce noi stăm pe loc sau mergem înapoi.

Într-o ediţie viitoare vă vom povesti, documentat, de ce şi în folosul cui firme de prestigiu din Occident, care abundă în oraşele vecine Craiova, Râmnicu Vâlcea şi chiar în Drobeta Turnu Severin sunt atent percheziţionate şi oprite la intrarea în Gorj. Aici e interzis pentru METRO, CARREFOUR, SELGROS, McDONALDS, OMV, PRACTIKER, DEDEMAN, BAUMAX,  REAL, CORA, BILLA. Pe WIKIPEDIA există “Lista centrelor comerciale din România”. Reşedinţele judeţelor din jur au fiecare înşirat câte un cârnat de centre comerciale acolo. Bă nenorociţilor care sunteţi voi nenorociţi: acolo Gorjul şi Târgu Jiul nici nu sunt trecute! Opriţi-vă!

Notă: În realitate, oamenii legii acţionează permanent pentru eradicarea comerţului ambulant, pentru prevenirea şi sancţionarea ilegalităţilor din acest domeniu deosebit de sensibil care este securitatea alimentară. Stau mărturie, în acest sens, nenumăratele controale în care echipe mixte de organe de control, însoţite de ziarişti leşinaţi – în criză de subiecte pupincuriste – s-au deplasat în teren şi au aplicat într-o manieră intransigentă legea.