Carmena Șerbănoiu: “Pentru maidanezii din Târgu Jiu, autoritățile cheltuie mult, dar fac foarte puțin!”

Președinta Pro Animals România, Carmena Șerbănoiu, și președinta Pro Animals Finlanda, Kiia Vasko, au acordat un interviu ziarului nostru, în care au vorbit, fără ocolișuri, despre problemele legate de câinii fără stăpân, despre diferențele dintre modul în care autoritățile locale din Târgu Jiu gestionează această problemă, comparativ cu autoritățile din Finlanda, dar și despre refuzul edililor Târgu Jiului de a comunica și de a încheia parteneriate ce ar putea furniza cele mai bune soluții cu privire la situația maidanezilor.

”În 1999, câinii erau duși și împușcați la marginea pădurii!”

-Narcis Daju: Din ce an vă ocupați de problema câinilor din Târgu Jiu?

-Carmena Șerbănoiu: Din anul 1999.

N.D.: Cum ați ajuns să faceți treaba asta? Ce pregătire aveți?

-C.Ș.: Am făcut o facultate, pornind de la pasiunea mea pentru animale. Sunt, de profesie, inginer zootehnist, și am făcut doctoratul în protecția și comportamentul animalelor, la Universitatea de stat din București, Facultatea de Zootehnie. Sunt zece lucrări științifice pe această temă, pe care le-am elaborat în timpul celor șase ani de studiu.

N.D.: Care era situația câinilor, pe străzile din Târgu Jiu, în 1999, când ați debutat în această activitate?

-C.Ș.: Era primar domnul Nanu. Am descoperit la marginea orașului o magazie de 18 metri pătrați, unde erau ținuți peste o sută și ceva de câini. Hingherii îi strângeau, îi duceau acolo, și când ajungeau la un anumit număr, îi încărcau în niște mașini și îi duceau în pădure, unde îi împușcau. Văzând acest fenomen, n-am putut să stau indiferentă, am cooptat câțiva prieteni, și așa am înființat asociația Pro Animals.

N.D.: Activați de 14 ani în acest domeniu. În linii mari, ce ați făcut pentru câinii din zonă?

-C.Ș.: Consider că am dat o mână de ajutor comunității, prin activitatea pe care noi am susținut-o de ani de zile, activitate care se referă la strângerea câinilor de pe străzi, campanii de sterilizare, campanii de adopții, terapie cu animalele în căminele de bătrâni. Educația am făcut-o, de regulă, în școlile primare, pentru că am încercat și cu adulții, dar, din păcate, deja aveau o anumită concepție despre animale, și cu ei nu am avut succes. De-a lungul timpului am colaborat cu diverse fundații, am efectuat mii de castrări pe teritoriul județului Gorj, și în alte orașe precum Bumbești Jiu, Târgu Cărbunești, Motru, Țicleni, Rovinari. Acum avem un adăpost, pe care l-am terminat de construit anul trecut, cu o capacitate de peste 700 de locuri.

PRO ANIMALS cheltuie 22 de lei pentru un câine. Primăria București – 375 de lei!

N.D.: Cât a costat adăpostul și cât costă întreținerea unui câine?

-C.Ș.: Adăpostul a costat în jur de 4 miliarde de lei vechi, iar întreținerea unui câine aș putea spune că ajunge la 22 de lei lunar, spre deosebire de primăria București, care a dat publicității că pentru un câine se cheltuie lunar 375 de lei.

N.D.: Cum defalcați acești 22 de lei?

-C.Ș.: În acești bani intră hrana, salariații, sunt cinci oameni angajați cu carte de muncă, înseamnă facturi la electricitate, apă, tratamente și alte utilități.

N.D.: Primăria Târgu Jiu, din informațiile pe care le aveți, cât cheltuie pentru adăpostul de câini pe care îl deține?

-C.Ș.: Mult mai mult. Domnul Alexandru Zaharia, directorul S.C. EDILITARA S.A., a declarat că ar fi în jur de cinci sute de milioane de lei vechi pe lună. Trebuie spus că adăpostul nostru a fost construit pe un teren concesionat de la primărie, pe o perioadă de zece ani. Contractul ne-a fost impus în așa fel încât acest spațiu să ne poată fi luat oricând și să i se dea orice altă destinație vor edilii locali. Prin același contract, la capătul celor zece ani, tot ce am construit noi intră în proprietatea primăriei.

N.D.: În mod normal, ce se întâmplă cu câinii? Sunt luați de pe străzi, sunt duși la adăpost și, de acolo, dați spre adopție?

-C.Ș.: Așa ar fi ideal. Adăpostul primăriei are, momentan, în jur de 300 de câini. Practic, acest adăpost este doar pentru imagine. Și, dacă facem un exercițiu, chiar medicul adăpostului spunea, într-un interviu, că se strâng 12 câini pe zi. Ori 30 de zile, ar fi aproximativ 400 de câini. Aici se mușamalizează niște fonduri. De obicei, câinii sunt prinși și sunt duși în diverse direcții, cum ar fi în păduri, în sate sau la marginea orașului. Săptămâna trecută a avut loc o campanie de otrăvire, și, de-a lungul timpului, au fost mai multe astfel de campanii.

N.D.: Soluția care ar fi? Să crească capacitatea adăpostului?

-C.Ș.: Da, asta ar fi soluția pentru ei. În plus, ar trebui să găsească un mod de a eficientiza folosirea banului public, pentru că dacă noi ne descurcăm cu sume mult mai mici, ei consumă de la bugetul public foarte mulți bani. Problema este că nici nu vor să accepte sfaturi, ar putea sa asculte câteva propuneri din partea mea, pentru că în domeniul ăsta pot să spun că sunt specialistă.

N.D.: Adăpostul creat de PRO ANIMALS dispune de 700 de locuri. Ce capacitate ar trebui să aibă adăpostul Primăriei, în așa fel încât să acopere necesitățile orașului?

-C.Ș.: Dacă e să luăm în calcul declarațiile autorităților locale, la nivelul Tîrgu Jiului sunt 600 de câini maidanezi. Cifra nu cred că este una corectă, dar cred că dacă ar avea o capacitate de 1000 de locuri la adăpost, ar fi o situație relativ bună, asta în condițiile în care s-ar stopa abandonurile, și aici e rolul autorităților, care nu s-au implicat, deși s-au tras semnale de alarmă de foarte mulți ani. Am propus mai multor persoane din primărie să emită hotărâri de Consiliu Local, legate de abandonul animalelor, există legi, niciodată nu au luat în calcul ce am propus eu, iar acum vor să vină cu o lege care să îngrădească dreptul oamenilor de a avea animale de casă. Domnul Cârciumaru a spus că va fi foarte drastic cu posesorii de câini, și va găsi modalități prin care va obliga posesorii de câini sa nu aibă mai mult de un animal în casă, și cu acceptul vecinilor, ceea ce mi se pare aberant, pentru că scopul nostru e să scăpăm de câinii de pe străzi, oamenii să adopte cât mai mulți.

N.D.: Să presupunem că s-ar face adăpostul acela, cu 1000 de locuri. Acolo, la modul ideal, ar trebui să meargă cetățenii să adopte animale. Dacă nu se întâmplă asta, e normal ca acești câini să stea într-un țarc?

-C.Ș.: Din punctul de vedere al asociației noastre, este o situație total diferită. Câinii nu stau într-un țarc, pentru că am creat spații de joacă. Între orele 9 și 15 și de la 17 la 19, câinii stau zilnic liberi, pe când la adăpostul primăriei aceștia stau mereu în țarcuri.

PRO ANIMALS FINLANDA, principalul finanțator

N.D.: Care a fost principalul finanțator al fundației dumneavoastră?

-C.Ș.: Din 2006 a început să ne susțină financiar Pro Animals Finlanda. Până în 2006 aveam mult mai puțini câini și ne permiteam să ne finanțăm din bugetele noastre, plus ajutorul primit de la Fundația Brigitte Bardot.

N.D.: Ce a făcut Pro Animals Finlanda pentru fundația dumneavoastră?

-C.Ș.: Ne-au susținut financiar, au propus autorităților mai multe programe ce nu au fost acceptate. În 2006 am încheiat un contract de colaborare cu fundația Vier Pfoten și primărie. Fundația se ocupa, practic, de tot, contractul a trecut prin Consiliul Local, dar nu a fost niciodată respectat. Primăria trebuia să ne pună la dispoziție doar un spațiu care să aibă electricitate și apă.

N.D.: Și s-a anulat contractul acela? Pe ce durată fusese încheiat?

-C.Ș.: Niciodată nu a fost respectat. Și durata contractului a fost de cinci ani. După ce s-a încheiat contractul, au început să-i otrăvească.

N.D.: Interesul era să gestioneze exclusiv primăria problema maidanezilor, să deturneze cât mai mulți bani publici?

-C.Ș.: Da, interesul era să se cheltuiască cât mai mulți bani. Noi plătim, anual, un impozit de aproape 70 milioane lei vechi, rupând, practic, din banii furnizați de finlandezi pentru hrana și medicamentele animalelor. În acest an ne-am trezit cu conturile blocate, de primărie, și două zile ne-am aflat aproape în imposibilitatea de a asigura câinilor asistența necesară.

”Niciun caz de cruzime față de animale nu s-a încheiat cu dosar penal!”

N.D.: Cunoașteți dacă poliția sau vreo unitate de parchet, a făcut vreun dosar penal vreodată, pentru fapte de cruzime față de animale?

-C.Ș.: Niciodată. Toate dosarele au fost soluționate cu N.U.P. sau cu autor necunoscut.

N.D.: De cazul în care doi indivizi au lovit un câine cu o bucată de BCA v-ați interesat?

-C.Ș.: Da, cei doi au primit o amendă administrativă de 5 sau 7 milioane, nu mai știu…

”După campania de otrăvire, oamenii au început să strige: “criminalul Cârciumaru!”

N.D.: Ce altceva ar mai trebui spus?

-C.Ș.: Aș vrea să menționez care a fost mesajul către primarul Cârciumaru, al mai multor oameni ce au venit la adăpostul nostru pentru a adopta câini, după ce a fost începută campania de otrăvire a maidanezilor. ”Criminalul Cârciumaru”, așa au început oamenii să strige.

Mesajul locuitorilor Târgu Jiului, pentru Cârciumaru, este că nu vor câinii pe stradă. Oamenii nu doresc neapărat eutanasierea acestora. De 13 ani, de când e Cârciumaru primar, se cheltuiesc, anual, șase miliarde de lei vechi cu câinii maidanezi. Aș mai vrea să transmit iubitorilor de câini că responsabilitatea lor este una mare, câinii nu trebuie să stea pe stradă! Să vină să adopte cât mai mulți câini, și să găsească o modalitate de a nu-i mai ține pe stradă.

Președinta PRO ANIMALS Finlanda: “Am încercat să ne întâlnim cu primarul Cârciumaru, dar nu e interesat de așa ceva!”

N.D.: Doamnă Kiia Vasko, sunteți președinta Pro Animals Finlanda. As vrea să ne prezentați, pe scurt, ce diferențe ați constatat între modul în care abordează autoritățile din Târgu Jiu problema maidanezilor, comparativ cu autoritățile din Finlanda.

-Kiia Vasko: În Finlanda avem atitudini foarte clare legate de ocrotirea animalelor și există legi foarte stricte. Modul în care privim animalele diferă mult față de România. Noi respectăm animalele și încercăm să le protejăm. Poliția intervine când există cazuri de abuzare a animalelor. Mai mulți miniștrii finlandezi au trimis scrisori președintelui român, în care cereau să fie oprită uciderea câinilor fără stăpân.

N.D.: Îmi puteți spune câteva cuvinte despre comunicarea pe care o aveți cu autoritățile din Târgu Jiu?

-K.V.: Cred că este o lipsă de comunicare totală. Am încercat să ne întâlnim cu primarul Cârciumaru, i-am trimis și scrisori, am încercat să discutăm despre problema maidanezilor, dar cred că nu este interesat de așa ceva.

N.D.: În contextul creșterii sensibilității publicului față de această problematică, fenomen generat de tragicul eveniment din București, estimați că va fi tratată mai responsabil problema câinilor fără stăpân?

-Kiia Vasko: Suntem cu toții foarte triști din cauza decesului acelui băiețel, dar există prea multe mistere în jurul acelui caz, și sper că investigația va fi riguroasă, pentru că opinez că lumea s-a grăbit să arunce vina pe câinii fără stăpân.

N.D.: Având în vedere atitudinea autorităților din Târgu Jiu, există riscul să încetați colaborarea cu Pro Animals România?

-Kiia Vasko: Nu, pentru că avem o cooperare foarte strânsă. Respectăm munca pe care cei de la asociația din Târgu Jiu o depun.

N.D.: Ce intenționați să faceți în continuare, alături de Pro Animals România?

-Kiia Vasko: Vom încerca să continuăm sprijinul financiar. După cum știți, situația economică a Finlandei s-a înrăutățit, dar sperăm să putem continua eforturile depuse până acum, și vom încerca să luăm contact cu autoritățile din Târgu Jiu și să cooperăm, pentru că numai așa vom reuși.

Este cunoscut că programele de castrare a câinilor sunt cele mai eficiente. Organizația Mondială de Sănătate a anunțat că este singurul mod în care se poate reduce populația de câini maidanezi.