Piaţa, statul, consumatorul şi proprietarul sau despre capitalismul lui Nastratin Hogea

Trecea într-o zi Nastratin Hogea pe stradă foarte supărat. Un trecător l-a întrebat motivul. „Mi-a murit măgarul”. „Ei, dar de ce să fii atât de supărat pentru un măgar?”, s-a mirat omul. Nastratin l-a lămurit: „Nu era orice măgar, era un măgar de o valoare inestimabilă. Acesta era un măgar care n-avea nevoie de mâncare. De două săptămâni îl învăţ să trăiască fără mâncare şi, tocmai acum când am reuşit, a murit”.

Deşi este conştientizată criza financiară în parametrii ei reali, în Gorj orientarea predominantă vizează minimizarea cheltuielilor şi nu maximizarea profitului. Astfel, sunt omise aspecte esenţiale, precum cele de promovare, branding sau rebranding, de încadrare şi poziţionare în urma delimitării unui concept ş.a.

La nivel instituţional, totul pare a sta sub semnul încercărilor eşuate de a transmite un mesaj, fie el sub forma unui comunicat de presă, fie schiţat incorect într-o adresă de e-mail, aşteptându-se rezultate semnificative, vizibilitate crescută şi suport din partea superiorilor.

Cu toate acestea, atât în mediul privat, cât şi în cel public, există câteva exemple de utilizare a unor tehnici de comunicare: Poliţia Judeţului Gorj şi Inspectoratul Teritorial de Muncă (sectorul public) sau Radio Târgu-Jiu şi Exponenţial (sectorul privat).

Poliţia Judeţului Gorj, al cărui purtător de cuvânt este Daniel Ionuţ Tică, este o prezenţă extrem de curtată şi apropiată sistemelor media locale, oferind, prin intermediul buletinelor de presă, informaţii despre diverse incidente. De asemenea, comunicatele pot fi preluate şi de pe site-ul Ministerului Administraţiei şi Internelor.  Comunicarea instituţională poate fi regăsită şi sub alte forme, cum ar fi organizarea de evenimente (exemplu: campanii de informare la nivel local sau naţional, premieri, campanii de responsabilizare socială sau management deontologic).

În cazul Inspectoratului Teritorial de Muncă, pagina oficială a instituţiei pune la dispoziţia reprezentanţilor mass-media şi a cetăţenilor interesaţi comunicate de presă, redactate într-o manieră specifică domeniului, legislaţiei în vigoare, având exclusiv structură administrativ-tehnică de specialitate. Rolul acestora este unul informativ, redat într-o manieră ce trădează „răceala” mediului public, atât de îndepărtat de publicul secundar (constituit din cetăţeni), căruia i se adreseză. Astfel, nu se poate vorbi despre o adevărată mediere între purtătorul de cuvânt al instituţiei, Gheorghiţă Cuzma, şi sistemul de comunicare ITM – Mass media. Cu toate acestea, prezenţa devenită clişeu a unui purtător de cuvânt nu presupune creşterea vizibilităţii şi nici conturarea unei imagini reprezentative.

La polul opus, compania Exponenţial, aflată în mediul online sub semnătura unei echipe de profesionişti din oraşul Cluj Napoca, propune o abordare specială prin imaginea vizuală (logo) şi prin implicarea socială, ca modalitate de promovare şi poziţionare. Astfel, dincolo de expoziţiile specifice domeniului în care se încadrează, Exponenţial a participat la diverse evenimente, precum cel desfăşurat anul trecut, în  luna mai, la Godineşti, alături de cei doi matinali, Morar şi Buzdugan. De asemenea, în vederea orientării către publicul vizat, a fost realizată o tombolă, Tombola Primăverii Exponenţial, ce şi-a găsit câştigătorul pe meleaguri gorjene.

Dezbătută  în mai multe zone de interes, atât din mediul online, cât şi în cel offline, campania de marketing social prezentă în cazul Radio Târgu-Jiu a evidenţiat, în acelaşi timp,  inovaţie, dar şi erori. Acestea s-au regăsit la nivelul planificării strategice şi în implementarea elementelor de branding; nu s-a realizat o delimitare corectă a publicului vizat;  alăturări precum „Dr. Cocosh”, „ca să nu te doară sub bască”, „dimineatza”  sunt specifice unui limbaj neconvenţional. Cu toate acestea, un element bine conturat şi integrat este dat de campaniile de responsabilizare socială, considerate o abordare nouă pe plan local.

Dincolo de toate aceste consideraţii, aflate sub interpretare şi semnătură proprie, se pare că mediul gorjean începe să trădeze deschidere către inovaţie, acceptare şi integrarea în trenduri, adaptarea la nevoi, pieţe şi consumatori. Primele rezultate încep să se observe, aşteptăm cu nerăbdare autodepăşirea.

Alexandra Roată

PR Manager Point IT

www.pointit.ro

Nota redacţiei: Noul membru al echipei GorjNEWS.ro, Alexandra Roată, este studentă la Facultatea de Litere, specializarea Comunicare şi Relatii publice, din cadrul Universităţii Bucureşti, şi PR Manager în cadrul firmei Point IT, profilată pe web design, publicitate si promovare online.


Citeste si...

7 Comentarii pentru “Piaţa, statul, consumatorul şi proprietarul sau despre capitalismul lui Nastratin Hogea”

  1. Mult mai relevante pentru subiectul abordat consider paginile http://www.ccigj.ro si http://www.casgorj.ro (in cazul sectorului public).

    Derutanta pentru Gorj este criza de atitudine, lipsa educatiei financiare in cazul managerilor institutiilor publice sau al posesorilor de afaceri…

    Da, notiunea de AFACERE este din nefericire straina si majoritatii celor care pretind ca fac asta.

    Avem olimpici la informatica, o facultate de profil si atat de putine firme de IT si alea mici, neinsemnata cererea de servicii dedicate, atat de putine magazine online incat putem spune ca fie suntem in urma cu 5-6 ani fie traim intr-o cupola de sticla.

    Ma uit cat se scrie pe blogurile, forumurile, pe platformele ziarelor online din Gorj…tindem spre starea din filmul Idiocracy…

  2. offtopic: http://www.imdb.com/title/tt0387808/ este referinta pt cei interesati de subiect..o sa intelegeti vazandu-l catre ce anume se indreapta cu pasi extrem de rapizi societatea noastra.

  3. Mitrut, nu m-am oprit la cele doua exemple date de tine pentru ca, din punctul de vedere al comunicarii institutionale, acestea nu au o relevanta crescuta. Daca este sa aleg totusi una, poate ti-as da dreptate in cazul Casei de Asigurari Gorj, a carei vizibilitate crescuta se datoreaza importantei nisei de incadrare.
    Criza de atitudine si ignoranta apar tocmai din lipsa educatiei de toate felurile: financiare, culturale si chiar politice. De aceea, consider importante campaniile de informare facute cu responsabilitate, si nu de dragul bifarii unei noi activitati.

  4. Lipsa de atitudine nu se identifica cu starea de “open mind” necesara acelui proces indispensabil unei campanii de informare si anume INVATAREA sau mai bine spus disponibilitatea de a invata.

    Mai simplu: in fata unei astfel de campanii trebuie sa fii receptiv, sa ai ochii cascati si urechile ciulite… Singurele momente de respiro intre lupta pt plata facturilor ale romanilor sunt pierdute la Tv…

    Tv-ul si politicul ne traieste viata ! Asa cum noi lucram pentru bani, nu banii pentru noi, asa cum viata ne traieste pe noi si nu invers.

    Stare de jeomanfisism cronic in limbaj “academic”.

  5. Narcis DAJU spune:

    Cu putine exceptii, in Gorj comunicarea organizationala se desfasoara dupa ureche. Daca as scrie ca se produce “lautareste”, as jigni lautarii. Activitatea de Public Relations este confundată consecvent cu aceea de relaţii cu publicul, comunicarea internă lipseşte, ignorându-se că angajaţii unei entităţi sunt cel mai eficient şi credibil vehicul de imagine. Atribuţiile purtătorului de cuvânt sunt confiscate de şefii de instituţii, care nu realizează că, astfel, nu fac decât să îşi expună mai abitir handicapurile. Reprezentantii mass-media nu solicita si nu testeaza permeabilitatea institutiilor publice, regula constituind-o raporturile de complezenta, usurate si de specializarea fiecarui ziarist pe anumite institutii, totul asortat cu paraindaraturile de rigoare. Parteneriatul cu cititorul si interesul public este abandonat in favoarea parteneriatului avantajos financiar cu institutiile statului. Regula e ca cele mai interesante materiale de presa nu sunt tiparite niciodata, dar produc cel mai mare profit. Eu insumi am demarat, cu luni in urma, la invitatia unui post de televiziune local, realizarea unei emisiuni de investigatii de maxim interes pentru DNA, care a ramas in stadiu de material video brut. Beneficiul meu a fost scarba, al altora poate fi cuantificat, probabil, in declaratia de avere.
    Majoritatea website-urilor entitatilor din sectorul public tin de preistoria internetului, si asa vor ramane mult timp, din moment ce PC-urile multor manageri locali sunt obiecte de inventar si atat, ei neintelegand ca interfata unei organizatii nu incepe si nici nu se termina cu domniile lor.
    În segmentul entitatilor private, efortul comunicational se consuma preponderent pentru seducerea autoritatilor contractante, generatoare de licitatii, incredintari directe, comenzi si, implicit, de plati şi pentru obtinerea imunitatii – pe bani, nu degeaba! – de la institutii fundamentale ale statului de drept, responsabile de inexistenta a insasi statului de drept.
    Daca propui unui privat consiliere pe segmentul de imagine si public relations, te priveste de sus pana jos, batjocoritor, ca pe un escroc pe cale să-i violezi conturile bancare in schimbul unui serviciu inutil.
    Ar fi multe de spus. In mare, problema, la Gorj, e ca n-ai cu cine, ba, n-ai cu cine!

  6. Nu stiu daca in alte parti ar fi cazul, dar in Gorj s-ar impune un CNA al online-ului pentru institutiile publice.

    Ceva de genul nu lasati chiciul, prostia, incultura, incalcarea legislatiei (da, sunt cazuri in Gj) lipsa identitatii de institutie sa transpire in online. Implicarea in acest “CNA” ar fi interzis TRex-isilor politicii din Gorj.

Lasa un comentariu

Publicitate

INVESTIGATII

Casa din Padure Point IT

 

Radio Infinit
Gorj TV
Pandurul
Radio Targu-Jiu
Impact in Gorj
Tele 3
Sport in Gorj
Reporter virtual
© 2009. GorjNEWS. Toate drepturile rezervate autorilor. Site dezvoltat si promovat de A T Labs. Gazduire pe serverele Happy Hosting.