Întâmplător sau nu, liderii semnatari ai Scrisorii studenţilor gorjeni tocmai au primit de la Adrian Gorun burse de excelenţă…

Scrisoare Deschisă

Domnule Preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor din România (UNSR),

În calitatea dumneavoastră de lider al unei federaţii apolitice al cărei scop declarat este “reprezentarea intereselor socio-profesionale ale studenţilor din România”, ţinând cont că Liga Studenţilor din Universitatea “Constantin Brâncuşi” (LSUCB) din Târgu Jiu este afiliată la UNSR, prin prezenta scrisoare deschisă vă informez cu bună credinţă, în interes public, în legătură cu o serie de derapaje din ce în ce mai accentuate de la lege, normalitate şi democraţie, în curs de derulare în Universitatea “Constantin Brâncuşi”, acestea conturând un climat ostil intereselor de instruire, formare şi dezvoltare personală ale studenţilor.

Ca urmare a managementului implementat în ultimii ani la Universitatea “Constantin Brâncuşi”, această instituţie a ajuns în curs de desfiinţare, fapt certificat de ultimele evaluări.

Astfel, în 2011 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a evaluat universitatea gorjeană ca fiind în coada instituţiilor de învăţământ superior din România, cu optsprezece programe de studii în ultimele trei categorii şi cu un singur program de studii în prima categorie.

Tot în 2011, Alianţa pentru România Curată l-a nominalizat pe rectorul Universităţii “Constantin Brâncuşi”, Adrian Gorun, în “Lista neagră a mogulilor din universităţi”, din cauza numeroaselor probleme de integritate, certificate, de altfel, şi de Agenţia Naţională de Integritate.

În 2009, analizând transparenţa şi corectitudinea administrativă, corectitudinea academică, calitatea guvernanţei şi managementul financiar, Coaliţia pentru Universităţi Curate a plasat Universitatea “Constantin Brâncuşi” pe ultimul loc în Topul Integrităţii Universităţilor din România, acordându-i 0 (zero) stele.

Paradoxal, aflat acum la capătul a două mandate succesive de rector, ambele obţinute din postura de candidat unic, Adrian Gorun nu îşi asumă niciuna dintre gravele carenţe instituţionale şi manageriale care au adus universitatea gorjeană în pragul desfiinţării. Absolut toate le atribuie unor foşti şi actuali demnitari de la nivelul Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, unor lideri politici şi unor cadre didactice ale Universităţii “Constantin Brâncuşi”, despre care rectorul clamează continuu că formează “un grup infracţional ce acţionează pentru destabilizarea instituţiei şi preluarea puterii”.

Aşadar, comportându-se, mai ales în ultimele luni, aidoma căpeteniei unei cetăţi aflate sub asediu, Adrian Gorun s-a aflat la originea unor demersuri reprobabile, ilegale şi descalificante pentru un rector al unei universităţi dintr-o ţară presupus liberă şi democratică.

Deşi instituţia Senatului universitar este independentă, prin natura ei, de instituţia rectorului, şi – mai mult – ar trebui să o controleze, după alegerea noului Senat al Universităţii “Constantin Brâncuşi”, Adrian Gorun a emis un comunicat oficial, postat şi pe site-ul instituţiei, în care, încă asediat, clama că echipa susţinută de către rector a câştigat în proporţie de 100 % Senatul. Apoi, ales şi Preşedinte al noului Senat, a secretizat şedinţele acestuia şi le-a condus, din postura ilegală şi imposibilă de rector şi de Preşedinte al Senatului, într-o manieră revanşardă faţă de aşa-numitul “grup infracţional”, dictând înfiinţarea de comisii de cercetare disciplinară, formularea de sesizări penale puerile către DNA şi atribuirea de sarcini care ar excede, în opinia sa, competenţele profesionale ale membrilor aşa-zisului “grup infracţional”. Simţindu-se, de asemenea, asediat şi de factori de conducere ai Prefecturii Gorj, Adrian Gorun a impus Senatului adoptarea şi înaintarea unui memoriu de protest adresat Primului-ministru şi Ministrului Administraţiei şi Internelor(!).

În dublul său mandat de rector, Adrian Gorun a compromis definitiv noţiunea de cercetare academică, acceptând contracte de cercetare pentru societăţi comerciale deţinute de viitori subordonaţi, semnate exact în perioada în care aceştia susţineau evaluările de angajare. La schimb, acele societăţi comerciale au primit contracte de lucrări de miliarde de lei vechi de la Universitatea “Constantin Brâncuşi”. Totodată, s-a insinuat ca specialist în echipele de cercetare aferente unor domenii tehnice cu care, prin formaţia sa profesională, nu are absolut nicio legătură.

De menţionat că în urma disponibilizărilor ilegale dispuse de Adrian Gorun, Universitatea “Constantin Brâncuşi” a plătit până în prezent despăgubiri în valoare de circa 7 miliarde lei vechi.

Deşi Ministrul Daniel Funeriu l-a înştiinţat în scris în decembrie 2011 că, având în vedere legile în vigoare, nu mai are dreptul să candideze pentru un nou mandat de rector, Adrian Gorun acţionează pentru a impune o nouă candidatură a sa – dacă e posibil, solitară, ca şi până acum – drept unica şansă de salvare a Universităţii “Constantin Brâncuşi”.

În acest context instituţional, la 24 ianuarie a.c., studentul Mihaela Ciorei, în calitate de preşedinte al LSUCB şi-a întrerupt vacanţa (nota bene – aici, studenţii sunt în vacanţă) pentru a semna o scrisoare deschisă elogioasă la adresa lui Adrian Gorun, în cuprinsul căreia îl imploră, în numele studenţilor universităţii, să candideze pentru un nou mandat de rector, în ciuda poziţiei ministerului de resort, în ciuda legilor în vigoare, în ciuda prestaţiei sale manageriale anterioare. În cuprinsul acelui document, Mihaela Ciorei care, de altfel, este şi vicepreşedinte al federaţiei dumneavoastră, susţine că “această Universitate a ajuns renumită şi s-a dezvoltat foarte mult datorită managementului dvs., capacităţii şi competenţei de care aţi dat dovadă.” De asemenea, specifică tranşant că studenţii nu rezonează cu “grupul infracţional” descoperit de Adrian Gorun: “vă mărturisim faptul că suntem alături de dvs. şi de echipa dvs. managerială.” După ce îl nominalizează drept “persoana cea mai indicată şi proeminentă pentru a conduce această universitate”, Ciorei sfârşeşte aşa: “rugămintea noastră, a studenţilor este aceea ca dvs. să candidați în continuare la funcţia de rector al acestui centru academic târgujian cu renume”.

În opinia mea, trebuie denunţată neîntârziat asocierea forţată a acestor tineri cu un manager de tip retrograd în mentalităţi şi acţiuni, care a adus Universitatea “Constantin Brâncuşi” în pragul colapsului, şi tentativa de legitimare a unui mod de a fi, de a gândi şi de a conduce specific lui Adrian Gorun prin transfer de credibilitate şi simpatie dinspre mişcarea studenţească înspre un personaj care, prin structură şi prestaţie personală, aparţine trecutului.

Demersul preşedintelui LSUCB e cu atât mai trist cu cât Mihaela Ciorei este şi membru al Senatului Universităţii, statut care-i permite să urmărească în direct prestaţiile comunistoide ale lui Adrian Gorun, de rector – preşedinte de Senat (postură unică în istoria instituţiilor de învăţământ superior).

Pentru că îmi place să cred în tineri şi în respectul lor de sine, sper că semnarea acelui comunicat nu are nicio legătură cu faptul că, recent, atât preşedintelui LSUCB, Mihaela Ciorei, cât şi prim-vicepreşedintelui Flavius Cristian Marcău li s-a acordat burse de excelenţă.

Domnule Preşedinte,

În încheiere vă rog să precizaţi public dacă vă asumaţi conţinutul Scrisorii Deschise emise de LSUCB, structură afiliată la federaţia dumneavoastră, prin vicepreşedintele UNSR, Mihaela Ciorei, şi dacă acel document reprezintă modul în care înţelegeţi să vă raportaţi structural şi strategic la prezentul şi viitorul învăţământului superior din România.

Lucrurile trainice şi durabile  se fac doar în curăţenie, cinste şi adevăr.

Directorul Ziarului de Investigaţii GORJNEWS,

Narcis Daju

Liderii Ligii Studenţilor din Universitatea “Constantin Brâncuşi” (LSUCB), Mihaela Ciorei şi Flavius Cristian Marcău, după ce au primit burse de excelenţă de la Adrian Gorun, rectorul – preşedinte de Senat al acestei universităţi, şi-au întrerupt vacanţa pentru a semna “cu stimă şi respect” un Omagiu prin care îl imploră pe Adrian Gorun să candideze ilegal pentru un al treilea mandat de rector.

“Domnule Rector,
Vă scriu aceste rânduri în urma celor ce s-au întâmplat în ultimul timp în Universitatea “Constantin Brâncuşi”. Aş dori să evidenţiez faptul că aceste atacuri aduse la adresa universităţii nu afectează numai cadrele didactice care se află în acest moment la conducere ci si pe noi, studenţii.

Spun asta, deoarece aceste atacuri, aceste vorbe urâte ne “lovesc” direct sau indirect. De aceea, consider că este de datoria noastră, a studenţilor din această universitate să ne spunem şi noi punctul de vedere, la ceea ce se întâmplă în acest mediu academic târgujian.

Vă adresez această scrisoare deschisă în numele studenţilor din Universitatea “Constantin Brâncuşi”, studenți pe care-i reprezint atât în Senatul universitar cât şi ca preşedinte de organizaţie studenţească. S-au întâmplat extrem de multe lucruri negative care duc la distrugerea imaginii pe plan naţional şi internaţional, imagine, pe care dvs, în ultimii ani aţi reuşit să o clădiţi. Aceasta Universitate a ajuns renumită şi s-a dezvoltat foarte mult datorită managementului dvs., capacităţii şi competenţei de care aţi dat dovadă.

Spun aceste lucruri, şi nu încerc să le înfrumuseţez, doar  datorită faptului că am participat la multe şedinţe, întâlniri, şi proiecte alături de dvs. și de echipa dvs. Managerială. Cel mai important lucru pe care îl enunţaţi deseori este “binele studentului”. Este extrem de important şi de lăudabil faptul că mereu, noi, studenţii suntem văzuţi şi apreciaţi de dvs. aşa cum trebuie. De asemenea, aş putea face o precizare, si anume că ceea ce dvs ne-aţi oferit şi cu ceea ce dvs ne-aţi sprijinit necontenit este un fapt elogios pentru că acestea nu se întâmplă în multe centre universitare. Precizez asta, în cunoştinţă de cauză, datorită faptului că am cunoscut studenți din alte centre universitare, iar la discuţiile avute cu aceştia erau plăcut impresionaţi de ceea ce se întâmplă în Universitatea “Constantin Brâncuşi” şi de sprijinul pe care ni-l oferiţi. Ar fi multe cuvinte lăudabile de spus la adresa dvs., dar studenţii pe care-i reprezint, le cunosc foarte bine şi vă sprijină.

De aceea, în numele studenţilor din universitatea Constantin Brâncuşi vă mărturisim faptul că suntem alături de dvs. şi de echipa dvs. managerială. De asemenea, rugămintea noastră, a studenţilor este aceea ca dvs. să candidați în continuare la funcţia de rector al acestui centru academic târgujian cu renume.

Din punctul nostru de vedere, considerăm că sunteţi persoana cea mai indicată şi proeminentă pentru a conduce această universitate. În concluzie doresc să vă mulţumesc în numele studenţilor pentru toate proiectele şi pentru tot ajutorul pe care ni l-aţi oferit de-a lungul timpului.

Cu stimă si respect,

Președinte LSUCB,

Mihaela Andreea Ciorei”

Omagiu

Tovarăşe Nicolae Ceauşescu,
Tovaraşă Elena Ceauşescu,
Vă mulţumim fierbinte
Din inimile nostre de copii
Că viaţa ni-i frumoasă;
Azi, ale patriei vlăstare,
Şi mâine, comunişti cu braţe de oţel,
Vom duce România mai departe,
Spre comunism -
Măreţul nostru ţel!

STENOGRAMA

Sedintei Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.
din ziua de 27 iunie 1989

Am convocat aceasta sedinta, pentru ca la ordinea de zi a Plenarei Comitetului Central al P.C.R. este o problema, unde Comitetul Politic Executiv trebuie sa prezinte o propunere.
Are cuvantul tovarasul Manea Manescu.
Tov. Manea Manescu
Mult stimate si iubite tovarase Nicolae Ceausescu,
Mult stimata tovarasa Elena Ceausescu,
Stimati membri ai Comitetului Politic Executiv,
Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, care si-a inceput azi lucrarile, are la ordinea de zi, ca prim punct, masurile cu privire la convocarea celui de al XIV-lea Congres, la alegerea Comitetului Central si alegerea secretariatului general al partidului nostru.
In acest moment de insemnatate cardinala, pentru prezentul si viitorul tarii, va rog sa-mi ingaduiti, stimati tovarasi, sa fac propunerea, ce izvoraste din dragostea, respectul si recunostinta noastra, a membrilor Comitetului politic Executiv, a tuturor comunistilor, a clasei muncitoare, taranimii si intelectualitatii, a intregului popor, ca la Congresul al XIV-lea in functia suprema de secretar general al Partidului Comunist Roman, sa fie ales, ilustru ganditor si militant politic, care in cele sase decenii de continua si eroica activitate revolutionara, si-a dedicat intreaga viata, zi de zi, cauzei drepte a eliberarii sociale si nationale, a victoriei socialismului, a independentei si fericirii poporului roman, a colaborarii si pacii in lume, tovarasul Nicolae Ceausescu. (Aplauze puternice, indelungate).

Ucebismul  este  un  fenomen  postcomunist.  Prin  1992, Nicolae  Mischie  s-a  trezit  c-ar  vrea  şi o  Universitate  în judeţ. Până  la  un  punct, nimic  rău  în  asta.  Rea  a  fost  însă  modalitatea lor  de  gândire.   Ştiind  că  pentru  mulţi  dintre  ei  pălăria de  universitar  era  prea  mare, s-au  gândit  să-i  dea  numele sculptorului genial  de  la  Hobiţa.  Pentru  că,  şi-au  şoptit în barbă  diverşi politruci, în  felul  acesta  nimeni  nu va  avea  curajul  s-o închidă.  Mod  tipic  de  gândire   golănească! Adică  poleirea deşeurilor!  Nu  s-a  pus niciodată  sau  oricum  mult  prea  puţin  problema  aducerii de valori  umane. Judeţul  n-ar  fi dus  lipsă  şi  nu  duce  nici  azi.  Nu.  Majoritatea  celor veniţi au  venit  prin  trafic de  influenţă.  Majoritatea  sunt  nulităţi  bine  ştiute.  Acum  pozează  în  academicieni  şi  împart  laude…în  care  brânza  e  la  înălţime…onomastică !!!  Şi  politică,  să  nu  uit…  Aşa  s-a  ajuns  la situaţia  în care  pretinsa instituţie… în  limbaj  fotbalistic… a retrogradat.  E  pe  locul  3  din  coadă.  E  lanterna  roşie,  o  ruşine  a acestui  judeţ!  Se  găsesc  însă  şi  politicieni care s-o  pupe…Vasile  Popeangă  şi  Ion  Călinoiu  sunt doar doi  dintre  cavalerii ordinului  trist  de…gorun!

Dar  ce  tot  zic  eu?  Se  pare  că  ucebismul  abia  acum e  la  apogeu.  Sub conducerea  multilateral  dezvoltatului  Gorun  Adrian,  cercetător al  turismului  cultural  de  pe  Valea  Sohodolului,  specialist  nu doar  în  drept şi ştiinţe  politiceşti,  dar  şi  în  inginerie energetică,  ştiinţe  ale  educaţiei – chiar aşa! -  după  cum  spune  CV-ul  rectoral… mai  deştept  decât  Nicolae  Iorga şi  mai  talentat  decât  Balzac,  singurul  universitariu  român în  viaţă  care  a  reuşit,  asemenea  lui  Făt  Frumos  de pe  Olteţ,  să  scrie 12 cărţi  într-un  an.  Iar  comisia  europeană  care  i-a  evaluat  instituţia, era  să  scriu… plantaţia… de  goruni… tot  în  coadă  l-a  clasat!  Asta  da  orbire  şi nedreptate!

În 1990, era  profesor  suplinitor… ulterior doctor  cu  o teză  cu 19  erori ştiinţifice….  Şi – acum? Acum  Gorun Adrian  se  dă  de  ceasul  morţii  că  nu  mai  poate  candida  la  postul de  rector!  Ce  lege  rea!  Gorun,  extremă  urgenţă,  e  vremea  defrişărilor  şi  ministrul  Funeriu  se  pare  că  e  hotărât!

Rectorul Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Adrian Gorun, poate intra în atenţia Agenţiei Naţională pentru Integritate deoarece, pe parcursul mandatului său, a încheiat contracte de cercetare cu societăţi comerciale aparţinând unor viitori subordonaţi, pentru care a fost remunerat personal. Conflictul de interese şi situaţia de incompatibilitate sunt întregite de faptul că Adrian Gorun a atribuit contracte de achiziţii publice firmelor pentru care a “cercetat”. SRL-urile în cauză au executat diverse lucrări de investiţii pentru Universitatea “Constantin Brâncuşi”, plătite cu miliarde de lei vechi.

Dacă ar exista o centură a cercetării academice din România, Adrian Gorun ar fi, şi acolo, mare şef, dispus să facă de toate, să presteze orice, chiar să inoveze în domenii în care-i lipsesc cu desăvârşire pregătirea şi experienţa.

Cu Drept şi Filosofie la bază, Gorun “cercetează” despre “regimul tranzitoriu al tensiunilor şi curenţilor pe staţia de 6 kV OB1G-OB2G”!

Spre deosebire de curvele care, din respect de sine, îşi delimitează strict prestaţiile, Adrian Gorun, deşi a studiat exclusiv ştiinţe socio-umane, în ultimii ani, pentru bani şi garnisirea cv-ului propriu, a îmbrăcat straie de impostor, “cercetând” în baza unor comenzi la limita legii emise, pe filiera PDL Gorj, de complexele energetice şi SNLO. Absolvent de Drept şi Filosofie, Adrian Gorun nu s-a dat în lături de la a “cerceta ştiinţific” despre: “regimul tranzitoriu al tensiunilor şi curenţilor pe staţia de 6 kV OB1G-OB2G, în diferite scheme de alimentare a centralei”, “evacuare şi depozitare zgură şi cenuşă în fluid dens comparativ cu evacuare şi depozitare zgură şi cenuşă în hidroamestec”, “creşterea duratei de lucru a utilajelor folosite în exploatările miniere de suprafaţă”, “managementul depozitelor de cărbune ale SNLO Târgu Jiu, în vederea îmbunătăţirii calităţii cărbunelui şi expertizarea termografică a stocurilor de cărbune, pentru preîntâmpinarea apariţiei fenomenului de autoaprindere”, “determinarea pierderilor de căldură prin termoviziune în centrala CE Turceni, (la blocul nr. 7)”.

Firma directorului general administrativ de la UCB i-a comandat rectorului un studiu de 100 de milioane şi a primit lucrări de peste 2 miliarde

Lucrurile demne de o scârbă decantată, a căror lectură trebuie asezonată cu consum de lămâie în cantităţi industriale, abia acum urmează. În 2009, fix în perioada în care se antrena să câştige concursul pentru postul de director general administrativ la U.C.B., Marian Vintilescu, ca administrator şi asociat unic la S.C. MARPES S.R.L. a simţit nevoia să-i comande rectorului un studiu de 100 milioane lei vechi pentru firma sa.

“Chimia” dintre cei doi era, oricum, pe cele mai înalte culmi, având în vedere că Adrian Gorun încredinţase, un an mai devreme, o lucrare de investiţii a UCB de peste 2 miliarde lei vechi către … S.C. MARPES S.R.L .

De menţionat că Marian Vintilescu se retrage, formal, din S.C. MARPES S.R.L., pe care o cesionează soţiei în noiembrie 2009, după semnarea contractului de cercetare cu viitorul său şef, Adrian Gorun.

Pentru Cârciumaru, Gorun a făcut, în 2010, cercetări inutile de 650 milioane lei vechi, bani publici!

Într-o perioadă de profundă criză axiologică, de răsturnare a valorilor şi reperelor societăţii, Universităţile ar trebui să adune înţelepţii cetăţilor şi să le lumineze. La Târgu Jiu, UCB este inexistentă în spaţiul public, nu are puncte de vedere în probleme de maxim interes public şi nu comunică cu cetatea. UCB nu are un corp de experţi şi nu are, înainte de toate, oameni liberi. Doar nişte pociţi ar tolera zi-lumină, ani la rândul, ca manager un ins ca Adrian Gorun. Pe rector îl lasă rece chiar şi traumele de care continuă să aibă parte Ansamblul Sculptural “Calea Eroilor”, principala operă a patronului spiritual al Universităţii. O posibilă explicaţie stă în nevoile de cercetare pe care le resimte, periodic, până şi primarul Florin Cârciumaru, de satisfacerea cărora se ocupă, fireşte, Adrian Gorun. Cu acceptul cocoşaţilor din Consiliul Local, în 2010 Primăria Târgu Jiu a plătit 500 milioane lei vechi, bani publici, pentru “Studiul privind relaţia administraţie publică – cetăţean” şi 148 milioane lei vechi pentru un alt studiu, cel puţin la fel de inutil, „Interferenţe filozofie-religie-artă”.

UCB face băi de nămol

Aveţi, mai sus, câteva cauze şi explicaţii pentru faptul că UCB nu se detaşează, ci se confundă perfect cu dezastrul instituţional, politic şi administrativ de la nivelul judeţului Gorj. În loc să instituie repere, să cultive excelenţa, să pună diagnostice şi să jaloneze dezvoltarea judeţului, UCB susţine şi promovează impostura, lipsa de integritate, amatorismul şi promiscuitatea, toate acestea în “beneficiul” tinerei generaţii, avidă de cunoaştere şi formare.

Am intervievat un om calm, echilibrat, academic – Profesorul Manta… Am descoperit că nu este nici dușmanul lui Adrian Gorun, nici prietenul lui, ci îl analizează sec, rațional, lucid și îi explică, întocmai ca unui student, unde a greșit și ce trebuie să recitească pentru a trece examenul academismului și integrității universitare.

“Puseurile dictatoriale, tot mai accentuate”

Ieşirile publice din ultimele săptămâni ale lui Adrian Gorun lasă impresia unui om panicat. Conducerea Universităţii se comportă ca şi cum instituţia ar fi sub asediu. Rectorul autosuspendat emite comunicate şi repetă declaraţii publice care contravin Legii Educației Naționale şi sfidează reguli elementare ale democraţiei…

Ultimele atitudini ale D-lui Gorun sfidează o normalitate, în ceea ce privește conducerea unei instituții publice academice. Cred că un conducător serios trebuie să se situeze deasupra intrigilor, neînțelegerilor, în acest sens aș zice că nu are nicio justificare această atitudine de „pus poalele în cap”, nepotrivită la nivelul unui organism de conducere al unei instituții academice. Tocmai de aceea se vede public că, în ultima perioadă de timp, Adrian Gorun culege ce a semănat. În mod cert, pe parcursul celor două mandate ale sale, acesta a impus un autoritarism; dacă la început nu a părut să aibă puseuri dictatoriale, în timp, totuși, acestea s-au accentuat vizibil și au devenit evidente, atât pentru cei apropiați lui, cât și pentru cadrele didactice și mass-media locale.

Sunteţi de mult timp în viaţa publică. Vă număraţi printre puţinele personalităţi neimplicate până acum în scandaluri, care dau echilibru şi normalitate cetăţii. Totuşi, aţi fost nominalizat, recent, de Adrian Gorun, ca membru al unui grup infracţional care urmăreşte destabilizarea Universităţii…

Da, pentru că, din păcate, Rectorul Gorun are resentimente puternice față de cei care nu sunt de aceeași parte a baricadei pe care el luptă, resentimente pe care nu și le poate controla, ba mai mult, el aplică o politică de genul “cine nu e cu mine, e împotriva mea”. Aceasta e o trăsătură definitorie a personalității lui. În ultimul timp, mai mult decât oricând, pare să-și fi pierdut complet controlul, face foarte multe afirmații gratuite, vede peste tot numai dușmani, iar acestea se întâmplă excesiv în interiorul instituției pe care o conduce.

Martor în dosarul lui Mischie, nu delator

Într-o recentă şedinţă a Senatului Universităţii, Adrian Gorun v-a acuzat că sunteţi delatorul lui Nicolae Mischie, că dumneavoastră l-aţi turnat la organele statului în legătură cu arma de vânătoare adusă din Elveţia…

E o mare prostie; de altfel, nici Nicolae Mischie nu mai insistă pe chestia aceasta, deși, la un moment dat, și el a spus-o. Sunt convins că A. Gorun o spune cu năduf și pentru a se răzbuna, negăsind lucruri negative, de-a lungul carierei mele politice, profesionale și, atunci, evident că se leagă de lucruri mărunte și total aberante. Totuși, aș vrea să lămuresc, pe scurt, dacă tot a venit vorba; eu am fost în Elveția cu Mischie și cu fostul primar, Nanu, și, când urma să plecăm, el a vrut să-mi bage în bagaj o parte din armă. Evident că eu m-am opus, s-a opus și colegul, Nanu, până la urmă a băgat-o probabil la el, e treaba lui cum a  îndesat-o în bagaj și cum a  trecut-o prin vamă. Câteva luni mai târziu, Mischie făcea glume pe la chefuri, cum că eu i-aș fi trecut arma, ceea ce a suscitat interesul presei, Gabriela Mladin publicând, în acea vreme, un articol de genul ăsta. Eu am dat o dezmințire la modul rezonabil, ba mai mult, i-am lăsat posibilitatea lui Mischie să se apere… Eu am fost chemat de organele statului, ca martor, niciodată ca reclamant; organele statului s-au autosesizat din presă și nu la inițiativa mea, sau la reclamația mea. Eu am declarat adevărul, că nu știu ce a făcut Mischie, dacă și – a urmat planul sau nu, însă, în mod cert, în bagajele noastre nu au fost părți din arma lui.

Deci, să înțelegem că în Senatul Universității se discută mai ales cancanuri de pe la chefuri, în condițiile în care U.C.B. este pe locurile codașe în ierarhia universităților din România?

Da … exact. Dacă A. Gorun nu mai are altceva de făcut… se ocupă de cancanuri.

“Angajații Universității se feresc să vorbească pe stradă cu colegi percepuți drept <<dușmani ai lui Gorun>>”

De ce corpul profesoral al Universităţii şi organismele din cadrul acesteia n-au opus o minimă rezistenţă în momentul în care Adrian Gorun a derapat atât managerial,  cât şi la nivelul discursului public? Unde sunt mecanismele de control instituţional intern? Cum se poate ca nişte cadre didactice ce pretind că fac învăţământ universitar şi cercetare academică să fie lipsite de identitate individuală şi să se bălăcească într-o masă amorfă, gata oricând să-şi urmeze stăpânul, Adrian Gorun, în orice derapaj? Dacă derapează rectorul e musai să derapeze toată Universitatea după el? E asta o formă de solidaritate în ilegalităţi?

Ați atins foarte multe probleme acute și logice. Și pentru mine este o mare dezamăgire cum reușește să controleze, eu n-aș zice că în mod autoritar, pentru că, dacă era așa, poate că nu aș fi luat o asemenea poziție fermă și intransigentă; în ultima perioadă, el conduce în mod abuziv. De aceea, s-a ajuns într-o fază stranie în care angajații Universității se feresc să vorbească pe stradă cu colegi care sunt percepuți drept “dușmani ai lui Gorun”. Sau, incredibil, dacă te oprești pe stradă să discuți cu un astfel de dușman, primești telefon de la Gorun sau secretara lui să întrebe ce-ai vorbit cu așa-zisul dușman. Mi se pare absolut inadmisibil. De aici și poziția mea publică. De mult timp consider că Adrian Gorun n-ar trebui să mai conducă Universitatea… cu toate că nu am avut o astfel de atitudine răspicată, clară, fermă. Probabil, de cam doi ani de zile, stilul managerial al lui Gorun a devenit intolerabil. În primul său mandat trebuie recunoscut că a avut realizări apreciabile, prin comparație cu fosta conducere; este la fel de cert, însă, că în special în ultimele șase luni, a derapat complet. Trebuie spus că mulți factori au contribuit la susținerea și dezvoltarea acestei instituții, oameni care au fost în fruntea județului, oameni din U.C.B:, m-aș include și pe mine, printre cei care au pus umărul, atât cât au putut, pentru binele acestei instituții, care poate fi benefică acestui județ.

Vorbim, totuși, de o instituție publică, ce e percepută ca o fortăreață…

Foarte corect ce spuneți… Într-o instituție publică nu e admis să te comporți la modul ăsta! Mai ales într-o instituție care se pretinde academică. Eu am mai spus-o – poate la o școală generală în Cucuia Măcăii, un asemenea mod abuziv, o asemenea atitudine extrem de subiectivă de abordare a lucrurilor… deși nici acolo nu cred că ar fi acceptată! Aici fiind vorba de un mediu academic, derapajele din ultimul timp nu pot fi acceptate! Pentru mine, ceea ce s-a întâmplat recent este incredibil – atitudinile publice ale unora dintre colegi sau unele care sunt doar vag exprimate public, sau altele doar exprimate, însă nu public, deoarece mulți oameni ezită să spună, deschis, lucrurilor pe nume, deși le gândesc. Toate acestea îmi aduc argumente a crede că lucrurile se vor schimba.

O lume academică trebuie să fie echilibrată, rațională, deschisă la dezbatere publică, dispusă a admite că, poate, adevărul nu este depozitat într-un singur om…

Foarte corect! Asta este marea dramă a personalității lui Gorun! Nu se poate să concepi că dețiii monopolul adevărului, că toți ceilalți care nu-s de acord cu el sunt, ori destabilizatori ai instituției, ori infractori, și așa mai departe. Această intransigență subiectivă este inacceptabilă într-un mediu academic…

De ce refuză Adrian Gorun să comunice direct cu presa neaservită, cu presa care nu practică un discurs adulator la adresa sa?

Ca orice mic sau mare dictator, lucrurile sunt clare, având o personalitate așa de excentrică și de subiectivă, nu concepe să abordeze puncte de vedere diferite, fie că vin din partea colegilor, a mass-media, a opiniei publice, cu atât mai mult din partea subalternilor.

Marga, primit cu pâine şi sare

Totuși, Universitatea pare că și-a declarat o stare de necesitate, ca statele care se pregătesc de lupte cu rebelii… Desigur, e o metaforă ce persiflează aberația instituțională…

Nu știu dacă nu e doar o percepție indusă de Adrian Gorun, prin ceea ce a făcut în ultimul timp. Tocmai de aceea am ieșit public împotriva  modului în care conduce Gorun.  Însăși relația proastă pe care o are cu Ministrul Funeriu – care, și el, are păcatele lui, nu zice nimeni că e perfect – este una ce nu face bine instituției. În interesul U.C.B., Adrian Gorun trebuia să-și propună, dacă nu o relație bună, măcar una de nivel al amiabilității inter-instituționale… Mai ales că și el și ministrul fac parte din același partid politic. Sigur, eu nu zic că trebuia să se ducă cu căciula în mână, ca la Înalta Poartă, sau să le pupe mâna la Minister, în interesul Universității, deși au existat situații, gesturi, care surprind…

Vă referiți la primirea cu pâine și sare a Rectorului Marga de la Babeș-Bolyai din Cluj, cu ocazia creării așa-zisului consorțiu Transcarpatica…? Primire cu pâine și sare …! Ce gest de un penibil ridicol și, mai mult ca sigur, jignitor pentru un personaj cu dinamică națională, precum Dl. Marga…

Dl. Marga este un om deosebit și eu cred că a ajutat Universitatea; nu cred că Marga a luat în serios un astfel de gest, desigur, din politețe, a trebuit să-l accepte…Ați sesizat corect: e vorba de gesturi deplasate, prin care Gorun încearcă să-și contureze o poziție vizavi de viitoarea guvernare…E vorba de un joc al conjuncturilor pe care-l face, în numele unei strategii personale, subiective…

De acord… Mediul academic nu este unul al îngenuncherilor și veleităților de acest tip…

Așa este! Atitudinea lui față de sfera politicului ar trebui să fie mai reținută. Nu face bine Universității procedând astfel! Este numărul 1 în această instituție, ca rector cu două mandate, căruia și eu, personal, i-am acordat credit și nu infirm că a produs un progres față de fosta conducere. Totuși, asta nu-l justifică să aibă derapajele din ultimul timp. La fel, progresul instituției nu trebuie să se încheie cu Gorun, ci va continua și după el, ca după oricare altul… Îi reamintesc că i-am făcut lobby la doi miniștri pentru a ajunge rector aici. Ne spunea solemn, atunci, că vrea să stea 1-2 ani rector, să pună umărul la remedierea unor erori de management din trecut, și apoi va pleca. Iată că nimeni nu s-a opus să stea 6 ani; la cum se comportă, în ultimul timp, probabil încearcă să ne spună că mai vrea 6 ani ca rector…

În U.C.B. se poartă comunicarea de la stăpân la slugă

Există comunicare internă astăzi, în Universitate?

Nu! Există doar o comunicare de la stăpân la slugă, din păcate!

Care sunt valorile care ghidează stilul managerial al lui Adrian Gorun?

Subiectivismul, arbitrariul… E adevărat că muncește destul de mult, îi pune și pe ceilalți să muncească, însă criteriile sale manageriale și modul în care apreciază angajații sunt mult afectate de subiectivismul personalității sale.

Pe scurt, ce traiectorie estimaţi că va urma Universitatea?

Acum, nu trebuie să exagerăm, nici într-un sens, nici într-altul; după părerea mea, conducerea Universității ar trebui schimbată, Gorun ar trebui să aibă decența să nu mai candideze, să lase lucrurile să se desfășoare liber și democratic. Știm că încearcă, trage sfori pentru a conduce în continuare, chiar dacă este să-și impună un interpus, care să execute, întocmai și la timp, toate dispozițiile. Cred, totuși, că lucrurile nu pot continua astfel. Până la urmă, nu stă U.C.B. nici în Gorun, nici în Mischie, nici în Manta… Universitatea este o instituție a gorjenilor și trebuie să reziste în interesul acestui județ. Cu sau fără Gorun, lucrurile vor merge înainte…

Gorun “cercetează” pentru SRL-uri ale subordonaţilor. Aceleaşi firme primesc lucrări de miliarde, de la U.C.B. (!!!)

Este firesc ca Adrian Gorun, ca rector, să încheie contracte de cercetare cu SRL-uri deţinute de subordonaţi de-ai săi? E firesc ca aceiaşi subordonaţi, prin aceleaşi SRL-uri, să beneficieze de contracte de miliarde de lei vechi de la Universitate? GORJNEWS va proba în detaliu aceste lucruri…

Nu, categoric nu, dacă lucrurile s-au întâmplat așa. În loc să se concentreze fondurile de investiții pe ceea ce se face la Debarcader -  și eu, și Marcel Romanescu am încercat să aducem fonduri pentru asta – s-au făcut tot felul de achiziții de  case, clădiri, pe care nu le vizitează nimeni. Gândiți-vă unde a fost Biblioteca Universității, printr-o casă particulară, pe lângă Debarcader… Nu știu dacă în 3-4 ani de zile au intrat 20 de oameni acolo…

E firesc ca Universitatea să primească în corpul profesoral inşi din fauna politică locală, mulţi dintre ei deja compromişi ca manageri ai unor instituţii de stat, care nu sunt trecuţi prin niciun fel de filtru? Pe de altă parte, sunt fireşti atâtea disponibilizări ilegale, în masă, de pe urma cărora Universitatea plăteşte multe miliarde despăgubiri?

Categoric nu! Aici, Curtea de Conturi și alte instituții abilitate se vor pronunța în acest sens, nu am nicio îndoială! Și eu am dat câteva exemple de oameni care au părăsit această Universitate, deși aveau o valoare profesională incontestabilă – Semenescu, cu doctorat la Sorbona, pentru noi nu a fost bun, acum este la Universitatea din Toronto, alți oameni care veneau cu drag la noi și au plecat din cauza lui Gorun, chiar de la Facultatea de Drept: Judecătorii Miruță și Ghimiși, sau D-na Zamfirescu, care nu mai e titular la noi. Sunt convins că și în alte facultăți s-au întâmplat lucruri similare. Subiectivismul exagerat al lui Adrian Gorun l-a determinat mereu să îndepărteze, deliberat, oamenii de valoare, iar locul lăsat gol să-l umple cu yesmeni…

Poate fi oprit sau, cel puţin, calmat Adrian Gorun? Cum?

Nu știu dacă poate fi oprit, dar sigur trebuie calmat. Orice om care exagerează într-o funcție publică trebuie să primească un antidot, întru echilibrare, din partea societății și a instituțiilor statului. Aici poate să existe nu numai o răspundere morală, etică, ci și una administrativă, disciplinară, materială, ș.a.m.d. Întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, societatea a penalizat astfel de ieșiri.

A existat feed-back în interiorul Universităţii după ieşirile dumneavoastră publice din ultima perioadă?

Nu prea… Nu cum mă așteptam. Oamenii sunt încă reticenți, mai ales din cauza fricii congenitale care s-a reușit să fie instaurată în instituție, dar mai ales în inima și sufletul lor. Acesta e lucrul cel mai urât și de aceea am simțit nevoia să ies public. Nu urmăresc nicio funcție, atitudinea mea nu este anti-Gorun, ci pentru normalitate și pentru binele învățământului superior din Gorj!

Aberaţiile instituţionale din Universitate sunt peste sau sub nota generală a aberaţiilor din celelalte instituţii de stat din Gorj?

În ultima perioadă e clar că suntem în top.

Experimentând, în ultimii 15 ani, câteva instituții de învățământ superior – din țară și străinătate – am crezut că e greu să mai fiu surprins. În general, universitățile adăpostesc oameni plicticoși (prin academismul lor abstract), bonomi (prin lipsa de pragmatism) și, la modul general, o atmosferă placidă. Ceea ce am descoperit, în lunga conversație cu profesorul Chirițescu, este un tablou sumbru, întunecat, malefic, în care democrația, colegialitatea și umanitatea sunt doar mimate.

În U.C.B. există o teroare fină, invizibilă, ce pare omniprezentă, contopindu-se, parcă, cu zidurile, cu obiectele, cu oamenii. Inşi care alunecă, prin birourile şi pe coridoarele instituției, cu atenția de a nu deranja, de a nu greși, de a nu fi pedepsiți. E o atitudine de oameni urmăriți, de oameni depersonalizați, terifiați că sunt observați continuu de un „all – seeing eye”, tremurând la urletul ca de fiară pe care-l aud în telefon, interogându-i de ce și-au salutat prietenii pe stradă şi de ce sunt la acea oră cu fular la gât sau fără.

“Mereu aproape şi permanent departe de Gorun. În şase ani mi-am scris patru demisii”

D-le Prof. Chiriţescu, de cât timp activați in Universitate și ce funcții ați ocupat aici de-a lungul timpului?

Sunt de foarte  mult timp în Universitate, sunt unul dintre oamenii care au venit de la începuturi, în calitatea de cadru didactic asociat, începând cu 1993-1994; din 1997 am devenit titular al Universității. De la asistent până la profesor am ocupat toate treptele ierarhice.

În câți ani ați ajuns profesor plin? Vă întreb pentru că, în ultimul timp, în universitățile din România unii au ajuns conferențiari sau profesori  universitari cu viteza luminii…

În 12 ani!

Ați lucrat, ca prorector, in echipă cu Dl. Gorun… Ce parte din managementul academic al U.C.B. se afla în subordinea Dvs.?

Prorector si nu numai prorector, am lucrat în echipă cu Dl. Gorun și în calitatea de cancelar general al Universității, ca și în aceea de purtător de cuvânt. Am îndeplinit mai multe sarcini, de-a lungul timpului, cu intermitență, dar fiind întotdeauna unul dintre oamenii ce i-au fost mereu aproape și, în același timp, permanent departe, având în vedere că, în acești ultimi șase ani, mi-am scris patru demisii.

În ceea ce privește atribuțiile mele, am condus partea de bază materială și partea financiară, în perioada 2004-2005, avându-l rector pe Emil Moroianu, apoi am condus cercetarea științifică și cancelaria generală, în cele două mandate ale lui Adrian Gorun.

A existat vreun motiv serios pentru care nu ați rămas prorector? În ce termeni v-ati despărțit de Rectorul Gorun?

Privind din exterior relațiile dintre mine și Adrian Gorun, astăzi, ar părea că acestea au fost mereu tensionate, ceea ce nu este tocmai adevărat… Sunt unul dintre oamenii care au lucrat relaxat cu Adrian Gorun și alături de care am dus la bun sfârșit nenumărate proiecte pe bază materială, pe cercetare științifică, dar și la nivel de educație, în general, cu efect asupra profesorilor sau studenților. Am fost în permanență respectat, până când, absolut arbitrar, am simţit o anumită răceală și că se dorește să plec, motiv pentru care am și plecat… Prima demisie mi-am scris-o în ianuarie 2006, la trei săptămâni după ce Domnul Gorun a venit rector, refuzând să rămân într-o echipă în care nu mă simțeam foarte dorit și nici susținut, în ceea ce privește proiectele pe care le gândeam. Am revenit cancelar general, apoi prorector. Una peste alta, nu a fost o perioadă rea pentru Universitatea “Constantin Brâncuși”, cu excepția ultimului an și jumătate, începând cu 2009-2010, de fapt, perioadă pe care aș vrea să o descriu altă dată mult mai amănunțit.

Mitul celor 16 norme, element de presiune contra lui Moroianu

Dl Rector A. Gorun a dat de înțeles ca v-ați afla pe lista cadrelor didactice care aveau 16-17 norme în momentul în care a venit Domnia – Sa la U.C.B., în 2005…

Este un gen de dezinformare, pusă în practică printr-un raport de control al Ministerului Educației, din ultimele luni ale managementului lui Emil Moroianu. În acel moment, niște oameni, care nu se pricepeau la învățământul superior, au venit în control la Universitate și au calculat normele, adunând orele convenționale, iar apoi le-au împărțit la 5 ore convenționale, obținând niște cifre despre care habar nu aveau. De fapt, nu am avut niciodată 16 norme, pentru că, dacă aș fi avut 16 norme, ar fi trebuit să primesc un salariu de un milliard de lei vechi pe lună. Ori, dacă aș fi avut acest salariu, cred că acum eu nu aș mai fost aici, vorbind cu Dvs.

Bănuiesc că trebuie să existe dovezi, ordine de plată, etc., pe care conducerea Universității ar putea să le facă publice, pentru a dovedi că dezinformați…. Banii statului roman, dintr-o instituție publică, așa cum este U.C.B., nu pot dispărea așa, în stil FNI…sper!

Bineînțeles, îi invit să facă publice aceste dovezi, de fapt actualul rector interimar, Mihai Cruceru, la una dintre emisiunile televizate, în care s-a discutat de acest ştat de funcții, a recunoscut public că funcțiile de conducere din U.C.B. primeau un salariu de 70 milioane lei vechi, la plata cu ora, lucru care este adevărat, pentru că eu confirm că, în funcția de rector, cu toate sporurile, cu toate avantajele pe care le oferea statutul și cu plata cu ora, cu tot ce se poate numi ore suplimentare, nu am fost plătit mai mult de o sută de milioane vechi pe lună, maxim! Mitul celor 16 norme a fost folosit, în perioada respectivă, ca element de presiune asupra Rectorului Moroianu.

Presiune… Cine făcea această presiune?

Această presiune venea, bineînțeles, din zona Ministerului Învățământului! Nu pot să spun, cu certitudine, că era girată de Adrian Gorun, dar este posibil…

Era, în acea perioadă, Secretar General la Minister?

Da!

Doamna Cojocaru, propteaua din Minister

Este adevărat că Doamna Ileana Cojocaru, cea care a venit, ca observator al Ministerului Educației, la alegerile pentru noul Senat universitar – la solicitarea lui Adrian Gorun – a fost și în acea comisie care v-a auditat instituțional, când s-a dat verdictul cu cele 16 norme, înainte să “descalece” Domnul Adrian Gorun, ca rector, la U.C.B.?

Da… Da… Da…!

Este vreo legătură între Domnul Gorun și Doamna Cojocaru – mă refer la nivel instituțional?…

Nu știu ce tip de legătură personală este între cei doi, însă, instituțional, Doamna Cojocaru descinde frecvent în Universitate, în numele Ministerului. Și, da, a venit din nou la numărătoarea voturilor la Senat! Nu spun asta pentru a sugera că voturile la Senat nu au fost numărate corect, numai că prezența Domniei-sale aici …

Nu ar fi tocmai garantul obiectivității și transparenței, așa cum a fost prezentată public de Adrian Gorun?

Corect! Mai ales că, ulterior, am aflat că soțul Doamnei Cojocaru este cadru didactic – asociat la U.C.B. (la specializarea Istorie, a Facultății de Administrație Publică, unde este titular Domnul Rector Gorun); normal, pe un element minor de integritate, dânsa nu avea ce căuta aici, în Universitate, să supervizeze un proces electoral, în sensul obiectivității și transparenței, în acest moment. Încă o dată spun: asta nu înseamnă că nu s-au numărat corect voturile la Senat!

“Candidez doar dacă sunt dorit”

De ce  ati hotărât să candidați la funcția de rector?

Încă nu sunt definitiv hotărât să candidez la această funcție! Așa cum am declarat deja, este doar o potențialitate, o posibilitate de a candida numai. Dat fiind că Adrian Gorun nu mai poate candida în 2012, epuizându-și cele două mandate  permise conform legii, e posibil să existe mai multe candidaturi! Eu, poate, sunt unul dintre cei care, anunțând public această candidatură, merit apreciere pentru curaj; de altfel, semnalul pe care am vrut să-l dau colegilor mei și opiniei publice a fost acela al curajului și al independenței. Atmosfera terifiantă – nemaiîntâlnită în orice altă universitate – în care se lucrează acum, în U.C.B., necesită o astfel de ieșire publică! Am dat dovadă de independență și curaj, normale în societatea democratică, liberă în care trăim, și-mi asum consecințele! În următoarele săptămâni voi lua o decizie, pe care o voi anunța public, în ceea ce privește această candidatură, în urma unor consultări cu toți colegii și prietenii din Universitate, pe care, văzându-i în fiecare dimineață, timp de aproape 20 de ani, am învățat să apreciez ce gândesc, ce doresc și ce probleme au! Dacă acești tovarăși de drum, în carieră, mă vor susține, voi candida; de altfel, voi lua decizia pe care o doresc ei și numai ei!

“Am candidat la Senat fără binecuvântarea lui, de aceea ne face infractori”

Păreți că Vă scuzați pentru îndrăzneala de a ieși public și de a Vă exercita un drept democratic, de cetățean liber al acestei țări, de a opta pentru o candidatură, la o funcție publică, într-o instituție a statului român… Este această temere direct conectată la faptul că Rectorul Gorun a avut niște ieșiri publice isterice, la adresa Dvs., cea mai elocventă – derapajul nervos de la ultima conferință de presă, din 28 noiembrie a.c., în care vă consideră infractor și parte a unei rețele academico-administrative … de tip “trans-facultalier” (din care mai fac parte fostul prorector, Olaru, de la Inginerie, fostul șef de catedră de la actuala Facultate de Administrație Publică, Vasile Purec,  Prof. Manta de la Drept, Prof. Dan Dobrotă de la Inginerie) și conectată la structurile de administrație publică locală. Cum comentați? Vedeți vreun argument rațional pentru care Dl. Adrian Gorun ar face astfel de afirmații publice?

Nu sunt de așteptat, din partea Domniei – Sale, argumente de ordin rațional, iar afirmațiile cum că toți cei enumerați ar face parte dintr-un grup infracțional nu vor rămâne netaxate de către noi, iar eu mă pregătesc, în zilele următoare, să contracarez acest tip de argumentație; o astfel de atitudine nu e posibilă, în consecință mă voi adresa organelor abilitate! Nu se poate să numești contracandidații la o funcție, “infractori”, în România europeană! Eu, acum, pun ghilimele, Dl. Gorun ne-a făcut infractori fără să glumească, fără ghilimele, fără menajamente, și fără să gândească, doar pentru că, respectând legea și normele democratice, am îndrăznit să candidăm la Senat, fără să ne dea, în prealabil, Domnia-Sa, binecuvântarea! În loc să se scuze, Gorun ne promite comisii de anchetă disciplinare și desfacerea contractului de muncă! Este impardonabil! Asta spune tot despre un stil de conducere pe care eu și colegii, prietenii mei din U.C.B., l-am experimentat în ultimii ani! Gestul meu de a ieși public caută să elibereze oamenii de teamă în această Universitate!

Anchetă disciplinară pentru Chiriţescu şi Olaru

Tot la conferința de presă, Gorun a anunțat că va lua măsuri împotriva Dvs. și că Vă va da “sarcini”, sugerând că sunteți incompetenți, ceea ce aceste sarcini vor dovedi… D-le Chirițescu, Dvs. și infractorii Dvs. sunteți incompetenți și nu aveți legitimitate, pe cale de consecință nu ar trebui să Vă propuneți o funcție în U.C.B?…

Noi avem legitimitatea necesară și o să ne propunem funcții în această instituție, cu sau fără voia Domniei – Sale! Îl înștiințez pe această cale că, indiferent că va da drumul la aceste anchete, chiar dacă, în mod abuziv, va fi să ne desfacă contractele de muncă, noi tot vom putea candida la funcția de rector pentru că noua lege a educației naționale permite candidatura, chiar nefiind titular al Universității! Dincolo de aceste date teoretice, trebuie să recunosc că, din păcate pentru dânșii, membrii Senatului U.C.B. au aprobat, la câteva ore după conferința de presă a autodeclaratului lor leader de echipă, rectorul Adrian Gorun, comisii de anchetă disciplinară pentru mine și pentru Dl. Prorector Olaru, pentru fapte care nu există. Ba mai mult, am informații că, în zilele care urmează, se încearcă inventarea a tot felul de fantasmagorii în legătură cu toți cei pe care i-a nominalizat Gorun în conferința de presă, acuze cu ajutorul cărora să ne poată șantaja! Toate astea doar pentru a ne împiedica să candidăm și a elimina orice fel de dezbatere. Nu vom face acest lucru și anunț comunitatea academică: NU VOM CEDA LA ACEST ȘANTAJ AL CONDUCERII U.CB.!

Totuși, veţi îndeplini acestea sarcini, atribuite de Dl. Gorun, în numele Senatului proaspăt constituit?

Domnul despre care ați vorbit nu cunoaște legea educației naționale; cetățeanul Adrian Gorun nu poate da sarcini nimănui, dincolo de legea învățământului! Profesorii universitari au sarcini clar stipulate în lege! Aceste sarcini constau din: normă didactică și normă de cercetare. Fișele posturilor au fost semnate și cuprind aceste sarcini… E adevărat că azi, 30 noiembrie 2011, cetățeanul mai sus-menționat, A.G., a încercat să readucă, înspre semnare, fișe de post individuale noi, ceea ce se constituie în ceva ce devine obișnuință la U.C:B.: încă un abuz!  Eu am refuzat acest abuz. Acest cetățean, ori nu cunoaște legea, ori suferă de un entuziasm malefic!

“Ştefan Ghimişi, infractor dovedit, condamnat penal”

Acum, că Dl. Rector a amenințat medicii din Gorj să nu trateze pe vreunul din grupul infracțional, făcând referire directă la la durerile de spate ale Prorectorului Olaru, Dvs. ce veți face: Vă veti duce la medic in alt județ?

Să-i fie rușine că face astfel de amenințări, inclusiv la adresa medicilor! Pentru că cetățeanul A.G., dacă m-ar cunoaște bine pe mine, ar ști că eu nu-mi iau concediu medical pentru a fugi de o posibilă răspundere. Îl aștept cu comisia lui de “specialiști”, pe care, mulți dintre ei, îi cunosc; unul dintre ei este infractor dovedit, chiar condamnat penal!

La cine Vă referiți?

Ștefan Ghimiși! Aștept specialiști, ca el, să vină la mine să-mi spună de ce mă acuză! Îi aștept să-mi dovedească vinovăția, îi aștept și pe alte paliere, ale dreptului românesc, ale instituțiilor statului din România, pentru că, până la urmă, dreptatea nu o impart ei, ba chiar dreptatea poate fi căutată și găsită și în altă parte! Universitatea a plătit, până acum, miliarde și miliarde de lei pentri desfaceri abuzive ale contractelor de muncă ale altor colegi din U.C.B., așa că nu m-ar surprinde că acest cetățean, Adrian Gorun, îmi va da și mie, în câțiva ani, câteva miliarde de lei, despăgubire.

Simțiți că se vor lua măsuri personalizat-represive în continuare asupra Dvs.? E posibil să Vă retrageți candidatura la funcția de rector, numai ca să nu mai fie supărat Domnul Gorun?

NU! Decizia mea nu ține de atitudinea cetățeanului despre care vorbeam adineauri! Ține numai de susținerea pe care mi-o vor oferi colegii și prietenii mei din U.C.B., alături de care am fost în aceste săptămâni destul de grele și care au avut curajul să se manifeste în calitatea lor de oameni liberi, care-și asumă responsabilitatea de a candida la funcții în Universitate. Dacă mă vor sprijini, voi candida, dacă nu, nu! În niciun caz, însă, nu voi ceda sub această presiune de tip abuziv!

U.C.B., între bine și rău, între prezent și trecut; proiecții spre 2012

Ce credeți că s-a făcut bine și ce nu s-a făcut bine in UCB, în ultimii ani?

Probabil în 2012 vom dovedi că s-a muncit serios în această Universitate. Deși s-au rulat 6 prorectori în ultimii 5 ani, adică trei echipe manageriale, fiecare și-a adus o contribuție importantă și niciunul dintre noi, cei șase, nu s-a dat înapoi de la a munci! Această muncă a avut rezultate în zona bazei materiale, a cercetării științifice, a îmbunătățirii condițiilor pentru studenți, a creșterii în prestigiu. Universitatea a pierdut ENORM, totuși, în ultimul an și jumătate, în ceea ce privește atmosfera, academismul, liniștea, echilibrul, stabilitatea, coerența și luciditatea deciziilor. Toate acestea s-au pierdut premeditat, într-un gen de experiment dictatorial inadmisibil, un experiment pe care l-aș asemui fenomenului “Pitești”, din anii 50; acest experiment a reușit să demonstreze posterității că, prin abrutizarea indivizilor, îi faci să-și trădeze semenul, prietenii, familia. Prizonierii, ei între ei, în fenomenul Pitești, au ajuns călăi, unul pentru celălalt, în acest experiment groaznic al temniței societății comuniste. U.C.B. trăiește într-o astfel de teroare în aceste zile! Este teroarea de a nu mai fi salutat, este teroarea de a fi evitat, este teroarea de a nu ți se permite să candidezi, este teroarea de a fi amenințat, este, până la urmă, vorba de drepturi umane fundamentale, înscrise în Constituție, în Carta Universală a Drepturilor Omului, care sunt încălcate. Este inadmisibil ce s-a întâmplat în ultimii ani în Universitatea din Tg-jiu; pentru toate acestea, depărtarea mea de cetățeanul de care vorbim este una FIREASCĂ!

“Doar proștii și frustrații se cramponează de puterea abuzivă!”

Această eliberare a cadrelor didactice din fascinația răului de tip obsesiv, pe care un leader charismatic o poate crea, este parte din proiectul Dvs. de a crea în U.C.B. un stil instituțional care să aducă echilibru și normalitate manageriale?

Este fundamental ceea ce vorbim! Fără libertate, fără respect, fără conștiința valorii, ca și fără valorizarea reală, pe criterii reale și fără subiectivisme, nu se poate construi un mediu academic și nu se poate ajunge la performanțe reale. Mai ales când vine vorba de elementul esențial pe care trebuie să-l avem în vedere în viitor: cercetarea științifică! Oamenii trebuie sa redevină liniștiți, să se relaxeze; sub teroare nu se poate gândi! Oamenii trebuie să se debranșeze de la leaderi! Subordonarea într-o universitate nu este una banală; în universitate, șefia este una colegială, numai proștii și frustrații se cramponează de puterea abuzivă! Planul meu managerial va elimina abuzurile și va introduce libertatea si democrația în actul de management. Doar așa cercetarea științifică și academismul vor înflori în U.C.B.! Altfel, proiectul care se cheamă Univ. Constantin Brâncuși are mari șanse să eșueze! Nu-mi doresc acest lucru, ba chiar șansele să supraviețuiască au crescut de când “cetățeanul” nu mai este rector! Cu “cetățeanul”, rector, proiectul eșua lamentabil într-un soi de degringoladă, panică, de teamă, în care rezultatele sunt reduse aproape la jumătate. Elementele unui program managerial sunt greu de discutat la ora asta; fundamentul, piatra de temelie, în acest program, totuși, vor fi oamenii, respectul pentru oamenii din Universitate. Fără dubiu, ne propunem să întărim cercetarea științifică, să aducem în U.C.B. oameni de elită, să deschidem Universitatea către lume, către oraș, către județ și țară.

“Numai la C.A.P. poţi scrie 12 cărţi pe an!”

Dacă veți câștiga alegerile pentru rector, credeți că veți putea ajunge în a doua categorie valorică a universităților din România? Este de notorietate că U.C.B. este pe ultimele locuri, în cea mai slabă categorie valorică din ierarhia oficială a universităților românești…

E un proiect pe care ni-l putem propune… Nu va fi ușor de atins, dat fiind că ceea ce s-a dărâmat în ultimii doi ani nu va fi ușor de remediat. Elementul cel mai important este ca programele de studiu să fie susținute cu oameni și cu performanțe, astfel încât ele să iasă de pe ultimele categorii valorice – D si E. Programul meu managerial va asuma acest deziderat! Într-o proiecție temporală medie, putem să ne propunem, realist, acest lucru: intrarea în a doua categorie valorică în maxim 6 ani. Ar fi foarte frumos să fim printre primele 10-15 universități din România. Este un drum lung și dificil, luând in considerare nivelul la care ne aflăm acum. Finalmente, că voi câștiga eu, că va câștiga altul, esențială și necesară, în momentul de față, pentru redresarea U.C.B., este schimbarea. Numai așa elitele pot reveni alături de Universitate. Până acum, sensul a fost acela al îndepărtării elitelor de instituție. Toată lumea e de acord cu mine, cred, că o universitate nu este similară unui CAP; numai acolo poți scrie 12 cărți pe an! Este imposibil să scrii 12 cărți pe an, e record absolut la nivel mondial!

Cine a scris o carte pe lună, într-o universitate din România?

Cetățeanul de care vorbeam mai înainte! Acest lucru descrie mentalitatea,  optica și atitudinea pe care o are față de … e dificil de citit 12 cărți științifice pe an, dacă îți mai faci conștiincios și munca de la catedră, darămite, în completare, să mai scrii încă pe atât! La 12 cărți scrise pe an, a câte 250 de pagini, ai nevoie să citești măcar alte 30.000 de pagini. Poate doar Iorga și Balzac puteau atinge asemenea performanțe!

Notă: Ziarul de Investigaţii GORJNEWS îşi exprimă disponibilitatea de a acorda acelaşi spaţiu editorial pentru un interviu cu Adrian Gorun.

Pentru ca judeţul să continue a avea o universitate de stat, e imperios necesar ca autorităţile, angajaţii U.C.B., mass-media, personalităţile din educaţie, Ministerul să intervină în această mascaradă; la ora actuală, e tragic ce se vede cu ochiul liber în această INSTITUŢIE A STATULUI ROMÂN: o grupare pe clici, familii, tabere, în care criteriul nu este legat de performanţă, ci de conservarea unei stări de fapt care, dezvelind o grimasă grotescă, se strâmbă sfidător şi diform spre un prezent ce nu-şi găseşte în vocabularul civilizat o replică de dat unei realităţi care ţine de negura trecutului!

25 Noiembrie 2011–  Robespierre-ism sau libertate?

În data de 25 noiembrie 2011, la Univ. Constantin Brâncuşi din Tg-Jiu vor avea loc alegeri pentru noul Senat universitar; este o dată esenţială pentru viitorul responsabil al acestei instituţii, dat fiind că Senatul, conform Legii Educaţiei Naţionale, reprezintă comunitatea universitară și este cel mai înalt for de decizie și deliberare la nivelul universității (art. 213 (1)).

Printre atribuţiile acestui for se numără câteva, care, datorită management-ului educaţional arierat al actualului Rector, A. Gorun, nu au funcţionat cum trebuie în ultimii ani în U.C.B.: garantarea libertăţii academice, elaborarea, în urma dezbaterii responsabile, a Cartei universitare, controlarea activităţii rectorului, etc. Voi explica în cele ce urmează de ce susțin acestea.

Înainte de orice, e necesar a recunoaşte responsabil că noul Senat trebuie să recupereze imensul deficit de imagine pe care îl moşteneşte, ca urmare a deciziilor, de multe ori abuzive, pe care actualul for le-a impus angajaţilor instituţiei.

Tradiţia ne arată că nu s-a întâmplat vreodată ca un militar eliberator să aibă o evoluţie coerentă cu dezideratul democraţiei; până şi Revoluţia Franceză (mai mult sau mai puţin influenţată masonic, dar sigur iubitoare de libertate) de la 1789 l-a făcut posibil, în mod regretabil, pe Robespierre. Învăţând din istorie, nu cred că e o exagerare a recunoaşte eroarea făcută de U.C.B., când, istoric vorbind, l-a menţinut, drept lider, din 2008 încoace, pe “eliberatorul” Gorun.

Istoria ne învaţă că maurului liberator trebuie să i se mulţumească pentru lupta ce-a dus-o ca nimeni altul (prin eludarea oricăror reguli specifice unei societăţi civilizate), şi apoi să fie eliminat din orice structură democratică, deoarece militarul barbar nu înţelege democraţia sau frumuseţea; al doilea mandat al Rectorului Gorun a dovedit că s-a greşit susţinându-l ca posibil administrator raţional şi modern al U.C.B.

Atribuţiile ratate ale actualului Senat al U.C.B.

Nu spun că în U.C.B. se poate vorbi de dictatură, ci doar de un control destul de autoritar al actualului rector, A. Gorun, pe care Senatul nu-l poate domoli, fiind vorba de un Senat pe care acesta şi l-a construit în mod lucid, premeditat, eliminând din acest for, în ultimii ani, orice persoană ce ar fi putut să susţină un punct de vedere diferit, sau, poate, chiar raţional. Rezultatul este un for compus din indivizi complet veleitari şefului Universităţii, şi care îi deleagă ultimului toată libertatea lor de decizie. Iată un exemplu neîndoios de indivizi care trăiesc în democraţie, fugind de libertate!

Ca urmare, în condiţiile în care Senatul are, ca atribuţii, protejarea libertăţii academice, s-au luat decizii care au încălcat tocmai libertatea academică, iar acest lucru a avut loc cu complicitatea Senatului, un for care a existat doar pentru a  permite ceea ce, după orice fel de definiţie, pare a fi dictatură. Astfel, s-a ajuns în situaţia bizară și comică în care, sub cupola Senatului, se dădeau sarcini de cercetare ca pedeapsă (au existat cadre didactice care, părându-i-se Rectorului Gorun că nu – l susţin complet, ca într-o frăţie, au fost pedepsite prin obligarea de a cerceta pe anumite teme, ce nu erau de interes pentru activitatea acestora).

Senzaţia tuturor a fost că aceste decizii vindicative și – mă repet – netemperate raţional de Senatul aservit Rectorului – au fost luate premeditat pentru a pedepsi cadrele didactice cu un punct de vedere diferit de cel al conducerii. Unul dintre aceşti profesori este preparatorul Eduard Lădaru, care a şi dat în judecată U.C.B. din această cauză. Un caz similar a fost cel al fostului Prorector Olaru, care a fost adus inclusiv în Senat să dea socoteală pentru îndrăzneala de a fi sugerat că i s-a dat, spre cercetare, o temă care nu era neapărat în domeniul său de pregătire academică, dar şi care necesita cam de zece ori mai mult timp de elaborare decât decreta, cu amatorism, decizia Senatului. Încet-încet, în condiţiile în care Sindicatul ucebist a fost aservit totalmente conducerii, angajaţii au ajuns să se simtă complet expuşi unui stil de management autoritar (ba chiar profund ilegal în unele cazuri), susţinut în unanimitate de un Senat veleitar, format din oamenii din conducere sau cadre didactice foarte slab pregătite – de aceea şantajabile -  sau cu grad mic, astfel neputând să-şi servească scopul intenţionat prin definiţie.

Un alt rol ratat al Senatului actual este acela de a fi contribuit, în mod raţional şi matur, la conceperea unei Carte a U.C.B., care să respecte normele legale, dar şi să ofere susţinere unei comunităţi academice expuse complet toanelor unei conduceri autoritare. Ba mai mult, Senatul trebuia să se constituie în promotorul acţiunilor de dezbateri publice în legătură cu aceasta. După cunoştinţa mea, a existat o singură acţiune publică – a subsemnatului, în ziarul Pandurul – unde s-a atras atenţia asupra scăpărilor legate de incompatibilitatea în care se află actualul rector, având angajaţi în Universitate aproape toţi membrii familiei: fiu, nepot, nevastă, frate (ba încă familia convenţională s-a extins prin nişte nași și fini, dintre care îl amintesc din nou pe amicul Cristi Rujan).

Un alt aspect, pe care-l abordează extrem de atent Carta, este acela al atribuţiilor Preşedintelui Senatului. O să citez tot ce se specifică în Legea Educaţiei în legătură cu atribuţiile Preşedintelui Senatului şi o să contrapun ce a adăugat U.C.B., în mod ilegal , legii, probabil la instigarea lui Gorun, pentru a fi sigur că îşi menţine autoritatea asupra Universităţii, în eventualitatea probabilă că nu va mai fi rector.

Legea Educaţiei Naţionale susţine doar atât, în art. 208 (2):  “Senatul universitar își alege, prin vot secret, un președinte care conduce ședințele senatului universitar și reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul.”

Senatul aservit Rectorului Gorun a avut grijă ca în Cartă să fie sporite atribuţiile Preşedintelui Senatului, care are nu mai puţin de 9 astfel de atribuţii (parcă ar fi zmeul atotputernic din basme), practic făcând adăugiri la lege; cele mai nostime sunt următoarele: Preşedintele Senatului doar la U.C.B. controlează activitatea rectorului … şi a celorlalte funcţii şi structuri executive şi, desigur, poate propune Senatului demiterea rectorului. Le puteţi găsi în Carta U.C.B., la articolul 48, pct. 4, lit. f, g. Sunt atribuţii pe care legea educaţiei nu le specifică!

Preşedinţie à la Geoană?

Acum, dincolo de faptul că o asemenea disperare pentru funcţie mă amuză, nu-mi vine în minte decât un caz foarte contemporan: cel al fostului preşedinte al PSD, care urmează să fie exclus din partid, pe motiv de grandomanie. Întreb cu respect Senatul şi Rectoratul U.C.B.: suferă Gorun de simptomul Geoană? Oare cum ar fi fost dacă şi Mircea Geoană îşi muta la Preşedinţia Senatului României atribuţii superioare celor ale Preşedintelui Ponta la nivel de partid şi, în special, puterea de a-l demite pe Şova, care cred că-l enervează la culme în momentul de faţă? Ba mai mult, dacă ne uităm la pct. 7 al art. 48 din carta girată de Senatul U.C.B. de curând, descoperim o prevedere care ameninţă să destabilizeze instituţional Universitatea în condiţiile în care Gorun ar ajunge Preşedinte al Senatului, iar Chiriţescu rector: “Între Preşedintele Senatului universitar şi rector nu există raporturi de subordonare” … În consecinţă, se mai îndoieşte cineva de faptul că Senatul U.C.B. este format din oameni slabi, aserviţi actualei conduceri şi care îi întreţin lui Adrian Gorun o strategie anarhistă, chiar peste cea a lui Geoană, ceea ce va scufunda instituţia în conflicte nesfârşite?

Domnul Gorun trebuie să priceapă odată: a avut două mandate de rector. Stilul Marga (în sensul politicii lui “rămân la putere 20 de ani”) nu va avea sorţi de izbândă cu noua lege, în timp ce naivităţi de politică universitară, care să imite pe cele ale lui Geoană, nu fac decât să rebranduiască termenul iliescian de PROSTĂNAC.

Cine îl sfătuiește pe Adrian Gorun?!?!

Orice rector rațional, indiferent câtă putere îi dau Senatul aservit și angajații terorizați într-o universitate, trebuie să recunoască faptul că are anumite limite umane, ceea ce l-ar face să ceară sfatul pentru diverse decizii. Acum ne-am cam lămurit că Senatul nu l-a sfătuit, angajații nu, atunci cine? Decizii a tot luat, slavă Domnului, majoritatea foarte greșite – ca dovadă că U.C.B. este printre cele mai slabe din țară – într-o asemenea manieră încât a  fost aproape executată în direct, dacă ne amintim faptul că Președintele Băsescu a afirmat public că este o fabrică de diplome. Când un om politic face astfel de afirmații, în general, este ceva dincolo de cuvinte, o motivație cauzată de, poate, o decizie politică foarte greșită a universității…

O astfel de decizie, la nivel de strategie de comunicare publică instituţională, spun eu, a fost şi situarea hazardată a conducerii în opoziţie deschisă cu Ministerul Educaţiei şi, mai ales, frecventele atacuri penibile la adresa Ministrului Funeriu, doar din dorinţa de a dovedi un ataşament imatur şi neinteligent faţă de Rectorul Marga de la Cluj, fostul şef de la Minister, pe timpuri, al lui A. Gorun. Cei doi, Marga şi Gorun, obsedaţi de a-şi menţine puterea cu orice preţ în instituţiile pe care le conduc, sunt un exemplu nefericit de lideri universitari pentru secolul al XXI – lea. Este informaţie publică faptul că Andrei Marga (deşi legea educaţiei mereu a limitat mandatele rectoriale la două, a forţat normele legale, tot mereu, şi a fost rector timp de 20 de ani la Babeş-Bolyai din Cluj, ba ar fi vrut să fie în continuare, dacă nu era pensionat anul acesta); Rectorul Gorun, care a avut deja două mandate, dintre care – e adevărat că – unul incomplet (însă tot legea educaţiei specifică următoarele: mandatul poate fi înnoit cel mult o dată), insistă să candideze si în februarie 2012 pentru un al treilea mandat, ceea ce este contondent cu noua lege; tocmai de aceea, a avut grijă, în caz că nu-i iese mişcarea, după cum am arătat mai sus, să mute puterea la funcţia de Preşedinte al Senatului, astfel punându-şi la îndemână posibilitatea de a întreţine un permanent conflict cu viitorul rector, Chiriţescu, dacă acesta nu va accepta să-i fie subordonat.

Ceea ce a permis Senatul U.C.B., dându-şi acordul pentru noua Cartă, este o deturnare de la litera legii, pentru ca actualul Rector să-şi menţină o autoritate administrativă de netăgăduit. Aproape că nici  nu ar conta acest aspect, dacă Universitatea nu ar fi evaluată ca aflându-se pe unul dintre locurile codaşe din ţară, atât din punct de vedere al moralităţii academice (consultaţi în acest sens raportul făcut de Coaliţia pentru universităţi curate, a Societăţii Academice Române, care era uluită de nivelul nepotismului din U.C.B.), dar şi din punctul de vedere al calităţilor academice. Oricum, mai am o surpriză pentru Dvs., cititorii GorjNews: de vină pentru toate acestea nu este Dl. Rector Gorun, cel puţin nu în scris. Ştiaţi, de ex., că Dl. Gorun, deşi conduce şedinţele Senatului, astfel influenţându-i deciziile, nu semnează hotărârile de Senat, aproape niciodată? Astfel că, dacă se vor constata nereguli în viitor, responsabil nu e Gorun, ci câte un prorector.

Pe timpuri era Cîrţână, acum este amicul meu, Liviu Neamţu, altfel un domn de treabă, dar fără preocupări pentru viitorul său, se pare. De aici, trag concluzia că Liviu Neamțu, netemându-se să semneze, îl și sfătuiește pe Gorun.

Ce face Senatul în acest timp: stă şi priveşte neputincios cum atribuțiile sale sunt piratate! Ba mai mult, membrii actualului Senat  vor să – și reînnoiască mandatul …!? Adevărul e că U.C.B. nu poate supraviețui dacă nu sunt Roxi Gherghe, Livian Rădoescu sau Daniela Cîrțână senatori ai U.C.B. … Aceștia trei sunt niște consilieri perfecți pentru Rectorul Gorun!

Făină și ulei la găleată nu dați, Domnule Rector?

Dacă mai doriţi încă o dovadă că Senatul a asistat şi asistă la hotărâri complet ilegale, vă citez din nou din Legea Educaţiei Naţionale: Senatul universitar al fiecărei instituții de învățământ superior aprobă anual, cu cel puțin 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenților, precum și calendarul activităților educaționale specifice semestrelor academice de studiu - art 136 (2)

Dacă vizitaţi foarte atractivul web-site al Universităţii, veţi vedea că în luna ianuarie vor fi suspendate cursurile la U.C.B., făcându-se, chipurile, recuperări în sâmbetele din octombrie, noiembrie şi decembrie 2011. Senatul a legiferat această schimbare a structurii anului academic prin hotărârea de Senat nr. 95, din 30 septembrie 2011 şi a pus pe site acest anunţ în 4 octombrie. Este clar că s-a respectat legea, numai orbii nu văd cele 3 luni dintre 30 septembrie şi 1 octombrie. De fapt, staţi, oare anul academic începe pentru Senatul U.C.B. şi preşedintele său, Gorun (în numele căruia semnează Neamţu), în ianuarie? Destul de interesant, campania electorală pentru funcţia de rector începe tot în ianuarie… Oare Dl. Gorun doreşte linişte să se pregătească (ca Borcea pentru Liga Campionilor)?

Tot întâmplător, economisind bani pe utilităţi în ianuarie, conducerea Universităţii a hotărât să plătească, după nu ştiu cât timp, orele din plata cu ora în procent de 100%. Să fie ăsta un semn de populism în perspectiva alegerilor pentru Senat? Oare angajaţii U.C.B. acceptă să fie batjocoriţi în felul acesta?! Adică ani de zile au fost plătiți în bătaie de joc, iar acum, la al treilea mandat al lui Gorun, ia și ei salariu întreg, ca să-l realeagă pentru al treilea mandat?

Vor fi corecte și transparente alegerile pentru Senatul U.C.B.?

Trecutul recent din U.C.B., compromiterea forurilor colegiale (cum ar fi Senatul), menţinerea unei atmosfere de anxietate instituţională în rândurile angajaţilor determină orice om realist să privească sceptic actul democratic al alegerilor pentru Senat, de săptămâna viitoare. Sunt multe de comentat, inclusiv în ceea ce priveşte comisia de organizare a alegerilor – nu vreau să exemplific mai mult decât faptul că strategia de ansamblu este aceea de a favoriza la accederea în Senat nişte oameni pro-Gorun, iar ruda ultimului, Cristi Rujan, este membru al comisiei.

De asemenea, circulă tot felul de zvonuri că, la alegeri anterioare, decanii veneau cu cadrele didactice încolonate la vot, ba chiar supravegheau cum votau subalternii lor (inclusiv presa a relatat întâmplări SF.

Este dificil de chemat un reprezentant al Ministerului ca supervizor, însă invit public şi restul presei locale să participe la actul democratic de votare, ca observatori externi, U.C.B. fiind instituţie publică, deci e voie!

Totuşi, studiind hotărârea de Senat 89 din 9 iunie 2011, veţi descoperi că nu orice ziar sau televiziune are voie să intre în U.C.B. Oare Senatul U.C.B. dă voie numai ziariştilor care le laudă şeful?! Senatul şi Rectoratul U.C.B. trebuie să înţeleagă faptul că Universitatea nu este a unei familii şi nici măcar a unei clici. De aceea, transparenţa publică nu mai trebuie încălcată de viitorul Senat şi viitorul Rector. Cred că, lecturând Carta U.C.B., expectanţe mari de la Preşedintele de Senat nu avem, este o funcţie destinată să încerce a cumula mai multe foruri într-o sigură persoană: Senat, Rector, Maur!

În loc de concluzie, niște învățăminte pentru Rectorul Gorun și candidații la Senatul U.C.B.

Ceea ce ar trebui să știe Gorun și adulatorii săi este că SENATUL și SENATORII au  fost, încă din Antichitate, instituția supremei distincții. SENATORII, la fel ca și cei din politică, și mă refer aici la țările occidentale cu tradiție democratică îndelungată, trebuie să aibă mers de senatori, vorbire de senatori, maniere controlate. Un senator, și cu atât mai mult un RECTOR, dispun de puteri însemnate în comunitatea academică. Dacă nu ai cultură și caracter, această putere pe care o dețiii te poate transforma în monstru.

Puterea îți modifică comportamentul. Îți pierzi bunul simț, rațiunea, faci ticăloșii. Dai afară oameni fără să ai dreptate, chemi oameni în fața ta, îi ții în picioare, îi umilești pentru că așa ai vrut și așa ai putut. Toate aceste mici ”satisfacții” ale puterii îți întunecă sufletul. Toate acestea transformă un om într-o  jigodie.

Ori, viitorul Senat nu are nevoie de senatori și nici de un Președinte de Senat care să se comporte astfel. Am avut parte, slavă Domnului, în actualul Senat, de mulți senatori și de un Rector care s-au comportat nepotrivit cu colegii. Membrii viitorului SENAT ar trebui să fie cadre didactice cu personalitate, care să nu se comporte ca niște slugi față de Președintele Senatului, Rector, politicieni, etc.

Obiectivele activității noului Senat trebuie să fie:

1. transparenţă şi corectitudine administrativă – publicarea documentelor contabile, publicarea declaraţiilor de avere şi de interese precum şi a celor de poliţie politică, accesul la dosarele de achiziţii publice;

2.  corectitudine academică -  performanţă în cercetare, desfăşurarea procesului academic în mod echilibrat;

3. calitatea guvernanţei – un NU hotărât spus nepotismului, implicării studenţilor în luarea deciziilor, acordării subiective a sporurilor financiare, ca și ocupării posturilor didactice prin aranjamente familiale;

4.  management financiar – evitarea cheltuielilor discreţionare, achiziţii publice raționale.

Noul Senat și-ar putea propune aceste principii care să dea roade pe termen mediu; cert este că actualul Senat a susținut sinuciderea Universității.

Într-o altfel de realitate (contondentă raţional oricărei normalităţi), cam aşa ar trebui să ne comportăm (conform titlului), mai ales eu, în condiţiile în care aş avea o viziune opusă, universitar, celei a Rectorului U.C.B. Tg-Jiu, acest monstru sacru al pluralismului, Adrian Gorun. Conform acestei concepţii extrem de  „avansate” -  chiar vizionare, aş putea spune – orice fel de opoziţie, ce s-ar constitui în nefericita instituţie anterior menţionată, ar fi considerată, de Gorun şi juristul său, un act infracţional. Ce bine, însă, că trăim în libertate şi democraţie!!!

Cu toate acestea, titlul de mai sus, ca şi paragraful anterior, au legătură cu realitatea, evident o realitate tristă, penibilă şi autodistructivă, în care, din păcate, se află de vreo 6-7 ani singura instituţie de învăţământ superior din Judeţ – Univ. „Constantin Brâncuşi”. Ceea ce se întâmplă în această instituţie, de când Rector a ajuns A. Gorun, mie mereu îmi stârneşte hohote de râs, dat fiind că realitatea paralelă în care se trăieşte în această universitate pare a fi de un umor… nebun.

Nebunia de umor ce caracterizează conducerea U.C.B. din Tg-Jiu

Speaking of which, cum ar zice americanul, ştiu că la începutul fiecărui semestru, cadrele didactice trebuie să îşi facă un control psihologic la un cabinet de medicina muncii, dacă-mi amintesc corect. Aş îndrăzni, întâmplător, plin de respect şi consideraţiune, să solicit U.C.B. să prezinte public fişa de la medicina muncii pentru cetăţeanul Adrian Gorun; nu doresc să demonstrez nimic cu asta, ci doar să ne asigurăm cu toţii că, având o anumită vârstă, Rectorul U.C.B. este încă apt de muncă şi foarte lucid, doar manageriază o instituţie importantă din Gorj, pe bani publici…
La fel, nu ar strica să ni se demonstreze public şi că juristul Popovici nu a omis să facă aceste analize, necesare pentru a dovedi capacitatea de muncă la nivelul unei normalităţi minime. Analog, nu doresc să demonstrez nimic, ci este doar o curiozitate ce are a ţine de dorinţa mea dezinteresată de cetăţean, de a fi sigur că instituţia e condusă de oameni care sunt conştienţi de actele lor ce o implică pe aceasta juridic.

După ce, în ultimii ani, s-a exersat cu rivalii săi politici din Universitate, conducerea U.C.B. mi-a făcut şi mie o plângere penală

Scriu acestea, după amuzamentul total ce mi l-a stârnit lecturarea unei plângeri penale formulată împotriva mea de U.C.B. din Tg-Jiu, ca urmare a exprimării unor opinii libere şi serioase, deci contradictorii conducerii acestei universităţi (aflate în cea mai slabă urnă valorică, conform ierarhiei oficiale). Printre acuzele aduse mie de instituţie sunt două absolut comice şi care-mi dovedesc că juristul e incompetent, iar conducerea are un umor nebun; astfel, U.C.B., refuzând să priceapă că are o conducere nepricepută, mă acuză că instig studenţii să nu-şi plătească taxele (ceea ce este absolut OK, dacă studenţii consideră că serviciile prestate de familiile ce activează, ca profesori în U.C.B., sunt nesatisfăcătoare), în timp ce interesul meu de a spune ce gândesc liber într-o ţară liberă ar ascunde faptul că sunt asociat unui grup infracţional, care urmăreşte să preia puterea în UCB!! Îmi place la nebunie această ultimă afirmaţie din plângerea penală  – încep să cred că sunt chiar cool, dacă, la 3 ani de când am demisionat din UCB, în semn de protest faţă de crearea unui retardat-înapoiat-dictatorial-antieuropean corp de control al rectorului şi pentru a nu mi se mai încălca libertatea academică, sunt considerat asociat unui grup – auzi – universitar, infracţional!!!!, şi care vrea puterea în una dintre cele mai slabe universităţi din ţară.

Cu U.C.B. la psihiatru…

Am câteva remarci la afirmaţiile penibile din plângerea formulată împotriva mea de, probabil, cea mai nostimă, ineficientă şi anacronică (cu timpurile) conducere de Universitate din România:
Doresc să ştiu numele medicului de medicina muncii care a semnat fişa medicală care susţine că rectorul Gorun şi juristul său sunt apţi pentru activităţile pe care le desfăşoară, ca să ştiu în legătură cu cine să fac o sesizare la Colegiul Medicilor;
Mi-aş dori să existe un astfel de „grup infracţional” precum cel pe care şi-l imaginează, în plin avânt de un umor… nebunesc, Gorun si juristul său şi mi-aş depune CV-ul pentru şefia lui; totuşi, calităţile necesare promovării într-un astfel de grup sunt următoarele – minime: inteligenţă peste nivelul conducerii U.C.B. (şi al juristului său), foarte mult umor (ca alternativă la nervozitatea specifică oamenilor stresaţi din conducerea U.C.B.), vocaţie universitară (nu simularea ei prin susţinerea şefului), eleganţă, bună-creştere. Dacă vrea să afle mai multe detalii, conducerea U.C.B. poate să mă contacteze, printr-o scrisoare trimisă la imaginarul sediu al grupului infracţional pe care-l “conduc” şi le răspund adecvat, în scris şi în termen legal, desigur înainte documentându-mă prin vizionarea filmului Zbor deasupra unui cuib de cuci… Vă las să ghiciţi pe cine poate să interpreteze Jack Nicholson…
Cum conducerea U.C.B. este subtilă, a pus oamenii cei mai speriaţi şi slabi din instituţie să semneze tabele de susţinere a deciziilor de un amuzament nebun ale conducerii acestei biete Universităţi, în demersul de a face plângere penală împotriva subsemnatului. Cu această ocazie, cer public Poliţiei şi Procuraturii să – i  cheme pe respectivii să dea declaraţii de susţinere a plângerii pentru care au semnat alături de amicul Adrian Gorun. Bănuiesc că nu au semnat ca proştii fără să citească ce semnează, doar sunt spuma intelectualităţii gorjene, deci ar trebui să fie revelatoriu. Printre susţinătorii acestui demers ridicol se află decani experimentaţi, precum Luminiţa Popescu şi Moise Bojincă, prodecani şi profesori de la drept, care predau cursuri fără să înţeleagă dacă un caz are sau nu încadrare juridică (ulterior cu toţii se supără pe mine că nu dau studenţii doi bani pe ei!!??), sau amatori într-ale universitarismului, precum Monica Bîcă de la Şcoala de Sport a U.C.B. din Drăgoieni.

U.C.B are nevoie de o schimbare pentru a ieşi din blocajul în care se află

Cred că toată lumea şi-a dat seama ce se întâmplă în U.C.B., nu are rost să detaliez: la ora actuală este blocată într-o conducere al cărei lider şi-a pierdut de mult busola (ca să nu se mai obosească Domnul Gorun cu încă o plângere penală penibilă, îi explic metafora busolei cât mai simplu – mă gândeam la imaginea Kantiană a corabiei pierdute în ceaţă, care a precedat concepţia criticistă a marelui filosof german…).
Pe de altă parte, nu aş vrea să închei fără a sugera celor interesaţi de constituirea unui „grup infracţional” care să schimbe rectorul fără idei  al U.C.B. (în virtutea democraticei alternanţe la putere, întru progres), să mă contacteze – promit să le ofer consultanţă în management gratis fără nicio problemă; de asemenea, sfătuiesc orice persoană responsabilă şi bine-intenţionată să-şi depună candidatura la funcţia de rector împotriva eventualului om de paie pe care-l va susţine Gorun, ştiind fiind faptul că Domnia-Sa, având deja două mandate, nu mai poate candida (başca incompatibilitatea cu toată familia din subordine). Dacă nu va exista niciun  contracandidat serios, care să scoată U.C.B. din blocajul în care se află, voi concluziona, cu patriotism local caracteristic, că toţi bărbaţii din această universitate sunt nişte FĂTĂLĂI, caz în care le voi face eu însumi o plângere penală pentru lipsă de virilitate.

Câteva concluzii

Evident că nicio persoană întreagă la cap din Poliţia Română sau din Procuratură nu poate lua în serios nebunia (auto-indusă) …de umor ce caracterizează, pe fond de autoenergizare, conducerea U.C.B.; conducerea U.C.B. face plângeri penale intenţionat pentru că actualul ei Rector să îşi protejeze puterea – se zice – discreţionară pe care şi–a impus-o în Universitate, prin eliminarea oricăror indivizi lucizi, ce i s-ar fi putut opune.
Argumentul meu se leagă de faptul că, în mod ilegal, noua Cartă a U.C.B. conţine o prevedere conform căreia orice persoană împotriva căreia instituţia a făcut plângere penală să nu aibă voie să acceadă la funcţii. Pe scurt, orice persoană pe care A. Gorun o percepe ca fiind incontrolabilă, sau drept posibil rival, este eliminată din competiţia instituţională, printr-un simplu demers anti-democratic de a face o plângere penală. Aviz Poliţiei şi Procuraturii!
Sugerez tuturor celorlalţi foşti colegi din U.C.B. care au plângere penală să înceapă demersul pentru a da în judecată Universitatea pentru denunţ calomnios, indiferent dacă această instituţie intră în faliment sau nu. În ceea ce mă priveşte, doresc 100 000 lei despăgubiri, şi promit să ofer jumătate din sumă oricărui avocat din Gorj care îmi poate construi acţiunea în aşa fel încât banii să fie plătiţi de conducere, jurist şi profesorii de la Facultatea de Drept a U.C.B., care par a  fi destul de nepregătiţi profesional, încât semnează plângeri penale fără pic de demnitate.
Nu e de mirare că studenţii nu mai vor să se înscrie la facultatea Dvs., în timp ce mie, personal, mi-e milă de Domniile – Voastre!

Anunţ foarte serios

Acuzat într-o plângere penală că este liderul unui grup infracţional care urmăreşte să preia puterea în UCB, Cerasel Cuteanu oferă 50.000 lei oricărui avocat din Gorj apt să construiască acţiunea pentru denunţ calomnios şi să facă în aşa fel încât despăgubirile cerute să fie plătite de conducerea UCB, de juristul UCB şi de profesorii de la Facultatea de Drept a UCB – toţi semnatari ai plângerii penale.

Cea mai scârboasă întâmplare şi împreunare a anului 2011 o detaliem în cele ce urmează, cu amendamentul că ne-am fi dorit foarte mult ca noi să fi fost dezinformaţi şi ca acestor doi domni (?) respectabili ai urbei şi ai judeţului nici măcar să nu le fi trecut prin cap vreodată să se “gratuleze” reciproc într-un asemenea fel cel puţin ruşinos, dacă nu scârbos şi în afara oricăror limite de decenţă şi bun simţ.

Întâi, Călinoiu l-a propus pe Adrian Gorun drept “Gorjeanul anului”

La deschiderea noului an universitar, la puţin timp după ce Universitatea “Constantin Brâncuşi” fusese încadrată în cea mai slabă urnă valorică, Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, descins parcă dintr-o existenţă paralelă şi desprins de tot ceea ce este real, raţional şi decent, l-a propus pe rectorul din ultimii şapte ani ai acestei instituţii de învăţământ drept “Gorjeanul anului”. Probabil că acest titlu îi va fi decernat lui Adrian Gorun în cadrul “Galei Premiilor pentru Excelenţă în Cultură”, programată a se desfăşura între 26 şi 28 octombrie a.c. Desigur că rectorul va fi copleşit şi onorat de această nouă confirmare şi recunoaştere a valorii sale şi, de ce nu, întărit să continue acelaşi tip de management, excesiv de performant, la U.C.B.

Rectorul a juisat şi n-a rămas dator: domnul dr. ing. Călinoiu Ion, cooptat imediat în corpul profesoral al UCB!!!

Când am văzut facsimilul Hotărârii nr. 8 a Consiliului de Administraţie al U.C.B., din 10 octombrie 2011, prin care “se aprobă completarea listei cadrelor didactice asociate care vor desfăşura activităţi didactice în regim de plata cu ora, în anul universitar 2011 – 2012, în cadrul Facultăţii de Administraţie Publică şi Studii Comparate cu domnul dr. ing. Călinoiu Ion”, am sperat, sincer, că e o plastografie, un fals trimis către redacţia GORJNEWS pentru a fi înghiţit şi mediatizat, astfel transformându-ne în victime sigure într-un eventual proces. Din păcate, este adevărat: Adrian Gorun i-a dat ore la U.C.B. lui Ion Călinoiu şi nu oriunde, ci la Facultatea de Administraţie Publică şi Studii Comparate.

Îşi poate privi Gorun studenţii în ochi?

Dacă rectorul Adrian Gorun nu mai are nicio urmă de respect faţă de U.C.B. şi faţă de ceea ce ar trebui să fie un mediu academic universitar, în mod cert nu este apt nici să se uite fix în ochii studenţilor, la ieşirea de la prelegerile academice universitare ţinute în faţa lor de domnul dr. ing. Călinoiu Ion.

Măcar în calitatea de oltean care obligă la un minimum de inteligenţă personală, preşedintele Consiliului Judeţean nu ar fi trebuit să accepte această nouă sinecură a sa, de un ridicol absolut.

Cred sincer că majoritatea studenţilor de la U.C.B. ajung să „studieze” aici pentru că le lipsesc nu banii care i-ar califica la o universitate dintr-un alt oraş, ci respectul de sine, respectul pentru timpul şi vieţile lor. De aceea, nu mă aştept să nu se prezinte la cursurile domnului dr. ing. Călinoiu Ion, nici să strâmbe din nas la nivelul academic instituit de şeful judeţului prin discurs, mimică şi, în genere, o postură care radiază inteligenţă.

Judeţul Gorj se autodistruge!

La fel de sincer sper ca proaspătul profesor al U.C.B. să fie dotat cu un prompter de ultimă generaţie, altfel, emoţiile începutului în această nouă carieră ar putea să perturbe transferul de date, de la expertul academic la studentul avid de cunoaştere.

De asemenea, ar fi de preferat ca Ion Călinoiu să nu încurce cursurile cu rechizitoriile procurorilor, în care apare ca specialist în credite neperformante şi înrobitoare pentru judeţ, în construirea de drumuri care se dărâmă la prima pală de vânt şi în alimentări cu apă colmatate înainte de a fi recepţionate.

Judeţul Gorj se autodistruge şi aproape nimănui nu-i pasă.

Scriam, recent, că, din punctul meu de vedere, presa din Gorj nu-şi serveşte rolul, ba chiar îşi ratează menirea, în cvasi-totalitatea ei. Acesta este unul dintre motivele pentru care am acceptat să scriu în acest ziar: nu cred că noi, în Gorj, merităm să fim trataţi în felul în care am fost trataţi până acum. Astfel, la 20 de ani de la Revoluţie, în plin spaţiu al libertăţii euro-atlantice, ne sufocăm în manipulări nesimţite şi ridicole, servite prin intermediul unei prese vândute (pe prea puţini bani publici!) şi iritant de neinteligente!
Exemplul menţionat atunci se referea la “oglinda” (????????) societăţii gorjene – ziarul Gorjeanul – şi modul în care acest cotidian serveşte diverse interese, ignorând pe cel esenţial – acela al cititorului său (cum altfel putem interpreta reacţiile acestui organ de presă care încearcă să formeze o opinie, public, ignorând realitatea, evidenţa, într-un mod absolut sfidător?). La momentul respectiv, comentam ridicolul propagandistic maxim la care a ajuns acest cotidian, care, în contextul încadrării Universităţii Constantin Brâncuşi în cea mai slabă categorie valorică (!), ceea ce e posibil să însemne începutul sfârşitului pentru această instituţie, îl declara pe şeful din ultimii 7 ani al U.C.B., Prof. Adrian Gorun, Gorjeanul zilei…

“Gorjeanul” promovează U.C.B.-ul ca pe o şaormerie. Rectorul se simte măgulit

Ulterior, acelaşi cotidian, Gorjeanul – ce pare a fi o copie a ziarului propagandistic produs de U.C.B. până de curând şi intitulat inspirat, “Universitatea Brâncuşi” -  scria un articol (în 4 octombrie a.c., autor Minodora Sucea), evident de promovare a deciziilor “luminate” ale conducerii Universităţii, din care vă redau mai jos un fragment; realitatea pe care autoarea articolului încearcă să o prezinte “jurnalistic”, cu o abordare aproape clonată din săptămânalul U.C.B., este atât de abracadabrantă, încât rămâi în dubiu dacă autoarea promovează o şaormerie sau o instituţie universitară! Vă invit să lecturaţi în continuare şi să evaluaţi dacă acest text schizoid vă dă de înţeles, în vreun fel, că subiectul articolului este o universitate din România:
“Serviciile tipografice puse la dispoziţia cursanţilor UCB presupun: Multiplicare – tipar digital (multiplicator RISOGRAPH) – Carte (format A5, B5, A4) şi Imprimate (diferite formate); Multiplicare prin fotocopiere (copie „xerox”) alb-negru, format A4 şi A3 şi color, format A4 şi A3; Printare laser, negru, de mare viteză – A5, A4, A3; Printare laser, color, de marte viteză – A5, A4, A3; Îndosariere cu inele de plastic; Laminare, format de la A5 – A3; Scanare de documente alb-negru şi color; recondiţionare carte veche – toate formatele. Preţurile practicate pentru aceste servicii sunt accesibile, raportat la calitate. Spre exemplu, îndosarierea cu inel de plastic costă 10 lei pe exemplar, indiferent de mărimea spiralei; recondiţionarea unei cărţi vechi este 10 lei pe exemplar – format A5 şi 15 lei pe exemplar – format B5 şi A4.”
Poate că e dusă prea departe gluma cu şaormeria, însă, în mod cert, o listă de preţuri de la un copy-shop sigur pare a fi; evident că, realitatea cu ierarhizările fiind cruntă, U.C.B. a ajuns să se laude că are clădiri (dar nu mai are masterate finanţate/recunoscute de statul român), are Xerox-uri (dar va avea tot mai puţini studenţi, care să le folosească) şi mai are profesori, pe care nu-i mai poate folosi (deci conducerea Gorun – Cruceru – Neamţu – Gămăneci va încerca să dovedească o posibilă incompetenţă a lor); prin urmare, îi va concedia, dat fiind că, probabil, vor fi tot mai puţini bani.

Presa locală minte din patriotism local?

Dincolo de ilogicul penibil al situaţiei, este de un comic absolut cât se chinuie mare parte a presei din Gorj să estetizeze imaginea acestei universităţi, care se autodistruge cu convingere de 3-4 ani încoace; eu sunt dispus să cred că aceste ziare deformează realitatea doar din patriotism local … Dumneavoastră? Este, dacă vreţi, o imitare handicapată a stilului unor ziare din alte timpuri, care pretindeau că sistemul comunist a învins porcii de capitalişti, în timp ce pe fiecare pagină a lor, în ciuda golului din stomacul fiecărui român, se afla conducătorul mult-iubit. Cam asta face “Gorjeanul”, luând locul săptămânalului de propagandă “Universitatea Brâncuşi”, pe care-l puteţi găsi pe site-ul U.C.B.
Ceea ce se întâmplă în presa gorjeană este absolut hilar, ca urmare cer public ca Universitatea să prezinte sumele plătite ziarelor din Gorj pentru publicitate; astfel, poate ne lămurim de ce presa locală flexibilizează adevărul până la a-l transforma în minciună.
Recunosc că, iniţial, am fost surprins când am văzut, zi de zi,  cum o parte a presei gorjene insistă pe a masca realitatea, ca în alte timpuri; ulterior, urmărind o înşiruire a evenimentelor, concluzionez că de fapt aşa s – au obişnuit Gorjenii să fie trataţi, pentru că s-au dezobişnuit să mai gândească (mi-e ruşine să o spun: concetăţenii noştri din Gorj sunt laşi, prostiţi şi călcaţi în picioare, ba mai mult par gata oricând să semneze notarial că îşi doresc acest lucru!)

Rectorul care aduce falimentul UCB, propus “Gorjeanul anului” de Călinoiu. Un partid care răsplăteşte eşecul: PSD!

În continuarea deciziei ziarului “Gorjeanul”, patronat de Bebe Ionică, vicepreşedinte PSD, am aflat că Preşedintele Consiliului Judeţean a hotărât să confirme că e mulţumit de cum e condusă U.C.B. şi a anunţat că-l va propune pe Rectorul acesteia pentru titlul de “Gorjeanul anului”. Cât va mai dura până când PSD îl va pune pe A. Gorun să semneze şi o adeziune?? – pentru că e tot mai evident că totul are un înţeles electoral ascuns… Cu ocazia adeziunii, poate ne ajută Cârciumaru şi Călinoiu, secondaţi de Gorun, să înţelegem care sunt argumentele pentru care ultimul se vrea Gorjeanul anului…?? La fel de bine, ne putem întreba: PSD susţine oameni care îngroapă instituţii? PSD doreşte ca antiperformanţa să-l definească? Şomeri gorjeni…ştiţi unde e sediul PSD? Când vi se va face foame, nu jefuiţi un om necunoscut de pe stradă… mergeţi la sursa problemei – un partid care răsplăteşte eşecul: PSD!

De ce trebuie date afară Andriţoiu şi Pătraşcu din Consiliul Judeţean

Surprinderea mea nu se opreşte aici. Participând, la Gorj TV, în emisiunea colegului Daju, “Panoul de Onoare”, am cunoscut două dintre angajatele Consiliului Judeţean, care mi-au comunicat câteva lucruri esenţiale (de aceea sfătuiesc toţi Gorjenii serioşi şi cu scaun la cap să plece din acest judeţ):
1. Conform celor două doamne, Andriţoiu şi Pătraşcu, Gorjenii doresc ca banii din fonduri europene să fie folosiţi pentru folcloriste comerciale cu voce piţigăiată, care să susţină vocal chermeze vangheliote, organizate electoral, pe centrul super-împopoţonat şi kitsch-ios al oraşului (iată cum eleganţa rafinată şi simplă a lui Brâncuşi a primit, drept replică, pe bani împrumutaţi, nişte împodobiri grobiene, din care ţâşneşte multă apă colorată artificial, pe fondul crizei de apă curentă din Tg-Jiu…).
Alternativa ar fi fost – după cum le-am explicat şi respectabilelor doamne în direct -  să gândească o strategie pentru a  crea slujbe în turism, pentru a susţine hotelurile şi restaurantele din Gorj, pensiunile care exprimă european comunităţile locale mici, ş.a.m.d.. Astfel, afacerile private, ce ar fi câştigat ca urmare a proiectului finanţat din Fondul de Dezvoltare, şi-ar fi crescut cifra de afaceri (ceea ce s-ar întoarce, ca beneficiu, la bugetul local, din impozite – aşa îşi gândeşte Comisia Europeană finanţările, prin aceste fonduri destinate ţărilor sărace şi recent aderate la Uniune) şi poate ar mai fi făcut angajări, sau, poate, ar fi mărit salariile actualilor angajaţi, iar Gorjeanul simplu ar fi fost mai fericit.
Important este a pune în valoare judeţul/regiunea (şi nu a promova, de formă, doar pentru a cheltui banii din fonduri europene, pentru că nu şti cum să-i foloseşti!!!), în aşa fel încât să aduci o plusvaloare financiară din exteriorul regiunii, producând…da! aţi ghicit: dezvoltare regională; ca alternativă, PSD, dovedindu-se incapabil să gestioneze o realitate practică favorabilă Gorjului, poate doar să îşi facă imagine cu mici şi bere (nu spun că alt partid ar fi procedat altfel, doar e plin de fripturişti traseişti, transpiraţi şi incoerenţi în toate partidele din Gorj, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să închidem ochii sau să ne obişnuim cu incompetenţa promovată de Consiliul Judeţean).
2.Asistent – manager-ul proiectului  „Redescoperă Gorjul” – ce s-a constituit în folclor comercial şi zgomotos pentru gorjeni – şi unu – doi meşteri olari, tot gorjeni, pentru gorjeni, din nou… deci rămânem o enclavă ce nu se poate integra într-un spaţiu mai larg ce presupune alteritate – mi-a explicat foarte matur şi cu aplomb de ce crede Domnia – Sa că nu putem ghici dacă banii Programului Operaţional Regional au fost folosiţi cu spor deocamdată (deşi într-un proiect se gândeşte o legătură ştiinţifică între investiţie şi efectul acesteia). Spunându-i că se vede cu ochiul liber dacă populaţia turistică se contractă în timpul folosirii banilor U.E., aceasta mi-a răspuns, aproximativ, dându-mi de înţeles că-s naiv, că piatra filosofală e posibil să nu existe (mai rămânea să-mi spună ce şi cum cu marmota…).  Adică, Domnia – Sa a arătat că este foarte axată pe realitate şi super-civilizată, deci, citez, nu a cerut buletinele participanţilor la chermeză, ca să vadă dacă sunt sau nu din afara judeţului, pentru că … „suntem la început”! Ce drăguţ şi inteligent!! În timp ce alte judeţe, mult mai puţin potente financiar decât Gorjul, zburdă, noi, de 20 de ani, tot începem şi rămânem dependenţi doar de mineri, energeticieni şi incompetenţi numiţi politic! Deci angajaţii C.J. Gorj recunosc public că sunt nişte ageamii prea amatori pentru slujbele pe care le au şi nu au pregătirea necesară pentru a conduce un judeţ. Domniile – lor declară public şi cu nonşalanţă că ocupă poziţii importante (gen manager şi asistent manager în cadrul unui proiect european), doar pentru a-şi face experienţă. Evident că eu propun Consiliului Judeţean să le concedieze pe toate aceste doamne/domni inutile/i şi să câştige infinit mai mult prin externalizare, făcând o licitaţie pentru servicii de consultanţă, în locul susţinerii, din banii Gorjenilor, a salariilor unor lunatici incompetenţi; nu am nici cea mai mică îndoială că s-ar economisi bani dacă s-ar alege corect o firmă competentă, astfel că în maxim 5-6 luni vor exista şi rezultate în direcţia dezvoltării, iar Gorjul ar fi probabil mai puţin sărac şi înapoiat decât este la ora actuală (amendament necesar: căutaţi o firmă de consultanţă din afara judeţului, ca să nu mai fiţi tentaţi să daţi bani SRL-urilor  de partid, la fel de nepricepute ca şi angajaţii Dvs. de pe aici).

În Gorj, incompetenţa redă normalitatea şi este promovată

Spuneam în emisiunea “Panoul de Onoare”, moderată de Narcis Daju, la Gorj TV, că acest judeţ se zbate într-o mediocritate semi-rurală (bine asezonată cu lăutari şi mici pentru politicienii burtoşi şi cu aspect diabetic-cirotic din oraş), în timp ce Consiliul Judeţean vine să-mi confirme că, în Gorj, incompetenţa redă normalitatea şi trebuie promovată. Pentru aceasta am trei argumente:
Gorjeanul anului propus public de Domnul Călinoiu este Rectorul U.C.B. (care a dovedit o incompetenţă managerial-instituţională evidentă în ultimul timp, dat fiind că această universitate, ce se laudă doar cu servicii de tipografie şi investiţii în clădiri, a ajuns printre cele mai slabe, academic, din ţară);
Cele două doamne (ale Consiliului Judeţean), manageri ai proiectului Redescoperă Gorjul – proiect finanţat cu bani europeni, prin Programul Operaţional Regional, care îşi propune să susţină dezvoltarea anumitor regiuni europene, dar eşuează în campanie electorală mascată, ceea ce va duce mai mult ca sigur la returnarea banilor din taxele contribuabililor, evident – ies public, fără pic de ruşine şi recunosc că-s la început (deşi parte din aplicaţia la fondurile europene presupune depunerea unui CV al celor implicaţi, pentru a convinge că ştiu ce vor să facă cu banii);
Nu în ultimul rând, reacţia pe care Preşedintele Călinoiu a avut-o la anomalia medicală de acum câteva luni, când o fetiţă de 17 ani a murit pe patul de spital, ca urmare a incompetenţei medicilor din Spitalul “Puricilor” Tg-Jiu (Călinoiu nu a dat afară pe nimeni, ci aştepta demisia de onoare a celor vinovaţi – probabil şi aceia erau cu carnet de membru de partid), ceea ce mă convinge că Domnia – Sa este absolut mulţumit de mediocritatea tot mai periculoasă şi ameninţătoare din jurul nostru.

O posibilă soluţie: plătim impozite în alt judeţ, deci nu mai finanţăm prostia şi incompetenţa din instituţiile publice!

Un sfat Gorjenilor ( care au această posibilitate): încercaţi să vă declaraţi rezidenţa în alt judeţ, ca să nu mai plătiţi aici taxe, ce sunt folosite pentru clientela de partid; un sfat firmelor din Gorj: mutaţi-Vă sediile sociale în alte judeţe – banii pe care-i plătiţi în Gorj nu se întorc înapoi într-un mod care să producă o plus-valoare mediului economic, ci sunt investiţi în incompetenţi angajaţi fără discernământ.
Crezul meu este că acest judeţ nu este cu nimic inferior altor judeţe, ba chiar că mulţi dintre cetăţenii săi sunt peste alţi români, ca nivel de inteligenţă. Adică se poate şi mai rău… Aşa că mi-e greu să înţeleg de ce acceptă să fie călcaţi în picioare de politicienii lor, aleşi democratic. Gorjenii nu trebuie să uite că, în democraţie, decidenţii sunt cei aleşi de ei… Iar atunci când cei de la putere iau decizii, în fapt alegătorii lor naivi iau decizii.