N-am apucat să demonstrez cum a furat preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Ion Călinoiu, şi suita sa de lipitori pe bugetul de stat, miliarde de lei vechi din banii alocaţi drumului judeţean Ţânţăreni – Tg Cărbuneşti – Crasna. N-am apucat să arăt public cum se fură prin Întreprinderea de Drumuri şi Poduri, din subordinea Consiliului Judeţean. Nici cum delapidatorii din jurul lui Călinoiu construiesc alimentări cu apă de ploaie nepotabilă. Mă voi ocupa, desigur, de toate acestea şi de multe altele, cu referire la Ion Călinoiu. Acum, însă, sunt în măsură să public prima parte a investigaţiei – serial referitoare la proiectul cu finanţare europeană „Redescoperă Gorjul”. Acesta, conform umilei mele păreri, constituie măsura fidelă a corupţiei, prostiei şi incompetenţei de care geme Consiliul Judeţean Gorj.

10 miliarde lei vechi, în majoritate bani europeni, au fost atraşi de Consiliul Judeţean cu scopul de a creşte vizibilitatea Gorjului şi de a revigora turismul în zonă. Practic, în perioada contractuală de un an, aprobată de finanţator, echipa de implementare a proiectului n-a făcut nimic benefic, neatingându-se niciunul din obiectivele asumate. Am avut doar o aşa-numită “Săptămână a turismului gorjean”, prin care, chipurile, s-a promovat Gorjul fără niciun invitat din afara judeţului şi fără niciun fel de mediatizare la nivel naţional. Dar, pe acest subiect vom reveni, pe larg, în ediţia viitoare a GORJNEWS.

Consiliul Judeţean a obţinut cele 10 miliarde lei vechi, bani europeni, angajându-se ferm că-i va cheltui, printre altele, ca să crească, din noiembrie 2011 cu cel puţin 20 la sută numărul turiştilor ajunşi în Gorj! Repet: proiectul a expirat, nu s-a făcut nimic concret, de aceea s-a obţinut, cu greu, a o prelungire de câteva luni a perioadei de implementare.

De ce nu a fost respectat calendarul proiectului?

Pentru că unica grijă a lui Ion Călinoiu a fost aceea de a arunca mare parte din cele 10 miliarde lei vechi în curtea a două trusturi de presă de partid (venite în asociere la licitaţie), ca buget pentru campania electorală ce stă să înceapă. Socotelile lui Călinoiu au fost spulberate de S.C. TIPOGRAFIA PROD COM S.R.L., care a licitat un tarif mult sub oferta avansată de favoriţii preşedintelui Consiliului Judeţean. În consecinţă, lui Călinoiu nu i-a mai rămas decât să împingă până spre trei luni durata procedurii de atribuire, în condiţiile în care nu au existat contestaţii.

Măsuri disperate pentru descalificarea firmei neagreate

În această perioadă, S.C. TIPOGRAFIA PROD COM S.R.L. a fost nevoită să răspundă unor solicitări de clarificări greu de închipuit şi de anticipat. Pentru că în cadrul proiectului “Redescoperă Gorjul” trebuie realizat un film care să conţină şi imagini aeriene, subordonaţii lui Călinoiu, nemaiştiind, la un moment dat, ce să-i impute firmei neagreate, i-au cerut să comunice următoarele lucruri:

- tariful pe oră pentru aparatul de zbor pentru filmat, cu taxele aferente, respectiv asigurare pasageri, chiria, echipajul, combustibilul, taxe de aeroport şi taxe de rută;

- rutele de zbor ce vor fi folosite;

- numărul de ore de zbor;

- costurile de diurnă şi cazare a membrilor echipei de filmare, pe toată durata deplasărilor.

Trecând peste prostia şi răutatea înfiorătoare emanată de aceste întrebări, trebuie subliniat că documentul alăturat a plecat din Consiliul Judeţean la 20 iunie a.c., cu solicitarea ca răspunsul detaliat şi fundamentat temeinic de un maldăr de alte documente să fie depus în mai puţin de 48 de ore. “În caz contrar, oferta dumneavoastră va fi considerată neconformă”…

Exact cum vă spuneam: înfiorători de proşti şi de răi.

Va urma.

Din groapă-n groapă, à la grecque, cu “vizionarii” din Consiliul Judeţean

La nivel instituţional, Gorjul functionează ca o democraţie care, deşi poate respira foarte energic, îşi foloseşte ambele mâini pentru a se sugruma, prin proprie voinţă.
Nu demult scriam că am avut onoarea, surprinzătoare şi nejustificată, să întâlnesc în spaţiul public două dintre angajatele Consiliului Judeţean, care m-au convins că oportunităţile nenumărate ale acestui judeţ sunt irosite jalnic şi, de data aceasta, complet nesurprinzător, dată fiind calitatea oamenilor care administrează Gorjul. Dacă cititorii îşi mai amintesc, una dintre aceste doamne, cu rol în managerierea banilor din fonduri europene accesate pentru judeţ, încerca să-mi argumenteze că e bine ce face, deoarece „nouă”, adică lor, le place muzica populară, cântată din groapa din centru, prin care proiectantul probabil a  vrut să imite, cu foarte multă tentă kitsch, teatrul grecesc.

Toate bune şi frumoase, ideea putând fi categorisită interesantă, conectând Oltenia la Grecia antică; mai rămâne de lămurit comparaţia dintre tragedia greacă jucată într-un astfel de amfiteatru şi folcloristele care încântă prostimea needucată, ce se extaziază la iniţiativele “luminate” ale autorităţilor, care consideră că banul public e menit să ne “simtem bine” cu muzică populară şi mici, în timp ce absolvenţii de facultate nu-şi găsesc de lucru, salariile sunt dintre cele mai proaste din România, şomajul semnificativ, iar…Grecia se roagă de U.E. să o lase să intre în faliment. De bun augur intenţia aleşilor noştri – să ne conectăm la ceva grecesc… Desigur, tot doar la nivel de imagine, pentru că, în fapt, groapa grecească din central oraşului nu e folosită în vreun fel care să contribuie la creşterea economică a judeţului, în timp ce principalele dezbateri publice se leagă de cine mai prinde câte o funcţie prin SNLO, CET-uri sau pe la vreo instituţie de control, cu numire de la partid…

Groapa grecească şi consilierii judeţeni

Dacă tot ni se pare nouă că spiritul de centru din Tg-Jiu ne aminteşte de tragedia greacă, poate ne ducem cu gândul şi la democraţia greacă; mai mult ca sigur aşa este, de aceea e interesant să ne uităm pe câteva rapoarte de activitate ale consilierilor judeţeni. Nu am niciun motiv să mă îndoiesc de faptul că membrii Consiliului judeţean nu sunt nişte gladiatori, ce luptă cu forţele naturii, cu şefii lor pe linie de partid ş.a.m.d. pentru a face ce e mai bine pentru judeţul Gorj.
Dacă aruncăm un ochi pe Legea Administraţiei Publice Locale (215/2001), descoperim în articolul 104 că, printre atribuţiile Consiliului judeţean, se află şi aceea de a adopta strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, ca şi de a dispune, aproba şi urmări, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.
Deci consilierii judeţeni au dreptul, prin lege, să se implice în strategii, prognoze şi programe; Domniile – lor pot, folosindu-se de tribuna Consiliului Judeţean, pe care acum ne-o putem închipui ca o groapă grecească, cu rol de amfiteatru, să-şi ţipe  ideile, punând în practică o viguroasă democraţie participativă, de amfiteatru, totul în interesul cetăţeanului.

“În 2009 mi-au ignorat iniţiativele, aşa că în 2010 n-am mai făcut nimic…”

Animaţi de aceste gânduri, am citit şi noi câteva rapoarte de activitate şi am descoperit că mai toţi consilierii judeţeni sunt mai cuminţi decât fetele mari. Cel mai nostim a fost unul dintre consilieri care, întocmai ca un gladiator din arena antică, a specificat că în 2010 nu a mai avut iniţiative, deoarece în 2009 i-au fost ignorate toate, aşa că adio idei noi din partea Domniei-Sale, îşi ia jucăriile şi pleacă acasă. De fapt nu, nu pleacă acasă, deşi recunoaşte că e inutil, ci rămâne în continuare consilier, dar face ce fac băieţii cuminţi şi fără rost: participă la şedinţele ordinare şi extraordinare, convocate de conducerea CJ Gorj, şedinţe desfăşurate conform prevederilor legale.

Băloi, cam semianalfabet

Un alt mare vizionar din acest punct de vedere, şi Domnia – Sa plin de iniţiative subtile, este social-democratul Tudor Băloi; acesta a venit cu următoarele idei noi pentru comunitate, şi daţi-mi voie să citez din raportul pe 2010, ca să înţelegem că nu există pic de grecitate în groapa numită Consiliu Judeţean, desigur prin analogie cu teatrul gecesc din aranjamentul peisagistic al oraşului Tg-Jiu: “Am adus complectări şi am expus diferite probleme ridicate de cetăţenii din raza colegiului meu de activitate în şedinţele consililor de specialitate, cît şi susţinerea pentru toate prouiectele care au vizat acţiunile de tineret”.

La fel, la rubrica alte aspecte relevante din activitatea Domniei – Sale de anul trecut, sunt câteva care trebuie menţionate şi nu pot fi trecute sub tăcere: “am participat la o serie de evenimente organizate cu ocazia Zilei Naţionale a Romîniei, Ziua Unirii Principatelor Ronane …”.

Acest domn, dincolo de patriotismul solid care-l îndeamnă să scrie numele ţării în care trăieşte întocmai ca pe alte timpuri, ce probabil îi sunt foarte dragi (şi în care intuiesc că trecea cu greu clasa), redă un exemplu clasic de individ care nu e  cazul să meargă, orice i-ar spune Cârciumaru şi Călinoiu, la comemorarea zilei de 22 Decembrie 1989 – nici nu are rost să argumentez de ce, doar îi spun că e ruşinos să să îşi ataşeze personalitatea agramată şi confuză unor eroi care s-au sacrificat să-i dea lui dreptul să aducă democraţia din RomÂnia în penibil şi derizoriu.
Să mă mai mir acum că şeful Consiliului Judeţean susţine decernarea titlului de Gorjeanul anului rectorului U.C.B., ca răsplată pentru că a dus Universitatea pe locul trei din coadă în RomÂnia, după ani buni de management înţeles numai de Domnia-Sa?! Probabil Călinoiu, fiind înconjurat de oameni ca Băloi, va ajunge în curând să propună candidatura lui A. Gorun şi la Academia RomÂnă… Acesta este managementul public de la noi, cum ar zice Doamna Andriţoiu, de la CJ Gorj.

Boldor: “am participat la şedinţe”

Din păcate nu pot trece de litera B la consilierii judeţeni, atât de inutili şi fascinanţi sunt; ajung la Domnul Boldor. Întâmplarea face că e tot de la PSD, astfel că Domnia-sa, întocmai ca şi cele două doamne manager ale proiectului Redescoperă Gorjul, susţine public că s-a facut consilier pentru a acumula experienţă, şi nu pentru a folosi o experienţă care să-l recomande pentru poziţia pe care o ocupă. Dumnealui se implică în activitatea de la CJ Gorj doar pentru a cunoaşte şi înţelege proiecte, nu pentru a le imagina sau implementa, ceea ce ar fi similar zborului pe Lună.

Finalul raportului acestui domn este apoteotic şi deloc-surprinzător.

Să demergem logic; deci omul recunoaşte că el se foloseşte de mandatul pe care i l-au dat Gorjenii în mod nejustificat, ca să buchisească ce spune legea 215. Acum, săracul, el ce să facă – să încerce mai mult decât o colaborare şi cooperare fructuoase şi multilaterale cu colegii din CJ?? Hai, că ar fi chiar culmea! Până să apuce să se concentreze, să-i pleznească pe colegi cu o idee, i se termină mandatul… iar judeţul intră în blocaj.

Îndrăznesc să pun o întrebare amicilor mei din TSD: chiar nu aveţi tineri în organizaţie care să candideze pentru poziţii de consilieri, încât ajunge partidul să impună indivizi complet anacronici cu timpurile şi care au toată convingerea că încă trăiesc în ROM -Î – NIA???

Instituţiile şi tătucii

Probabil că vom reveni asupra subiectului, dat fiind că am epuizat spaţiul alocat doar lecturând două rapoarte de consilieri ale căror nume începe cu litera B. Mai sunt câteva zeci de indivizi la fel de savuroşi, care pot să “complecteze” o galerie fascinantă de personaje perfect inutile pentru Gorj.
Acum, eu nu percep naiv faptul că astfel de oameni au ajuns să voteze decizii în legătură cu un judeţ ca şi al nostru; de asemenea, sunt de acord că un management instituţional are nevoie şi de legume, pentru a funcţiona (însăşi viaţa noastră digestivă este mai sănătoasă pe motiv de legume şi fructe).

Totuşi, aceste cazuri nu fac decât să exemplifice o situaţie foarte frecventă în instituţiile din Gorj: managementul instituţional şi politic este construit pe figura pseudo – charismatică a câte unui tătuc, care se înconjoară de un minim de oameni competenţi (dar cu personalitate îndeajuns de slabă pentru a nu-i ameninţa poziţia), în timp ce poporul de susţinători sunt oameni similari celor 2-3 prezentaţi mai sus şi care procesează ce se întâmplă în jurul lor cu o dificultate de o lentoare atât de pregnantă, încât deciziile sunt luate de masculul – alpha şi cei din jurul său, care au o şiretenie (pe fond de autoconservare) îndeajuns de rafinată, încât mimează inteligenţa minimă.
Încheind simetric, pe fond de peisagistică urbană, mă duc cu gândul la ceva contemporan Greciei antice şi mă întreb ce-ar fi fost dacă Cezar nu avea în jurul său un Brutus, ci ma degrabă un tip precum cel de sus, care şi-a înghiţit iniţiativele după ce Boldor şi ai lui i le-au ignorant cu un an înainte…?

Cea mai scârboasă întâmplare şi împreunare a anului 2011 o detaliem în cele ce urmează, cu amendamentul că ne-am fi dorit foarte mult ca noi să fi fost dezinformaţi şi ca acestor doi domni (?) respectabili ai urbei şi ai judeţului nici măcar să nu le fi trecut prin cap vreodată să se “gratuleze” reciproc într-un asemenea fel cel puţin ruşinos, dacă nu scârbos şi în afara oricăror limite de decenţă şi bun simţ.

Întâi, Călinoiu l-a propus pe Adrian Gorun drept “Gorjeanul anului”

La deschiderea noului an universitar, la puţin timp după ce Universitatea “Constantin Brâncuşi” fusese încadrată în cea mai slabă urnă valorică, Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, descins parcă dintr-o existenţă paralelă şi desprins de tot ceea ce este real, raţional şi decent, l-a propus pe rectorul din ultimii şapte ani ai acestei instituţii de învăţământ drept “Gorjeanul anului”. Probabil că acest titlu îi va fi decernat lui Adrian Gorun în cadrul “Galei Premiilor pentru Excelenţă în Cultură”, programată a se desfăşura între 26 şi 28 octombrie a.c. Desigur că rectorul va fi copleşit şi onorat de această nouă confirmare şi recunoaştere a valorii sale şi, de ce nu, întărit să continue acelaşi tip de management, excesiv de performant, la U.C.B.

Rectorul a juisat şi n-a rămas dator: domnul dr. ing. Călinoiu Ion, cooptat imediat în corpul profesoral al UCB!!!

Când am văzut facsimilul Hotărârii nr. 8 a Consiliului de Administraţie al U.C.B., din 10 octombrie 2011, prin care “se aprobă completarea listei cadrelor didactice asociate care vor desfăşura activităţi didactice în regim de plata cu ora, în anul universitar 2011 – 2012, în cadrul Facultăţii de Administraţie Publică şi Studii Comparate cu domnul dr. ing. Călinoiu Ion”, am sperat, sincer, că e o plastografie, un fals trimis către redacţia GORJNEWS pentru a fi înghiţit şi mediatizat, astfel transformându-ne în victime sigure într-un eventual proces. Din păcate, este adevărat: Adrian Gorun i-a dat ore la U.C.B. lui Ion Călinoiu şi nu oriunde, ci la Facultatea de Administraţie Publică şi Studii Comparate.

Îşi poate privi Gorun studenţii în ochi?

Dacă rectorul Adrian Gorun nu mai are nicio urmă de respect faţă de U.C.B. şi faţă de ceea ce ar trebui să fie un mediu academic universitar, în mod cert nu este apt nici să se uite fix în ochii studenţilor, la ieşirea de la prelegerile academice universitare ţinute în faţa lor de domnul dr. ing. Călinoiu Ion.

Măcar în calitatea de oltean care obligă la un minimum de inteligenţă personală, preşedintele Consiliului Judeţean nu ar fi trebuit să accepte această nouă sinecură a sa, de un ridicol absolut.

Cred sincer că majoritatea studenţilor de la U.C.B. ajung să „studieze” aici pentru că le lipsesc nu banii care i-ar califica la o universitate dintr-un alt oraş, ci respectul de sine, respectul pentru timpul şi vieţile lor. De aceea, nu mă aştept să nu se prezinte la cursurile domnului dr. ing. Călinoiu Ion, nici să strâmbe din nas la nivelul academic instituit de şeful judeţului prin discurs, mimică şi, în genere, o postură care radiază inteligenţă.

Judeţul Gorj se autodistruge!

La fel de sincer sper ca proaspătul profesor al U.C.B. să fie dotat cu un prompter de ultimă generaţie, altfel, emoţiile începutului în această nouă carieră ar putea să perturbe transferul de date, de la expertul academic la studentul avid de cunoaştere.

De asemenea, ar fi de preferat ca Ion Călinoiu să nu încurce cursurile cu rechizitoriile procurorilor, în care apare ca specialist în credite neperformante şi înrobitoare pentru judeţ, în construirea de drumuri care se dărâmă la prima pală de vânt şi în alimentări cu apă colmatate înainte de a fi recepţionate.

Judeţul Gorj se autodistruge şi aproape nimănui nu-i pasă.

De aproape doi ani, Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj încearcă din răsputeri să vâre, ilegal, pe gâtul Întreprinderii de Drumuri şi Poduri (IDP) Gorj, un contract de 52 de milioane de euro. În două rânduri, Călinoiu şi oamenii lui de la Achiziţii au încercat să întocmească un caiet de sarcini cu dedicaţie. Prima dată au dat chix, pentru că ilegalităţile crase au fost constatate de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, care a anulat licitaţia. Aproape doi ani, adică până în februarie 2011, juriştii de la Consiliul Judeţean şi-au întors creierii pe dos să găsească o soluţie pentru ca banii să ajungă exact acolo unde trebuie. Au dat chix a doua oară, cu un alt caiet de sarcini făcut special pentru IDP Gorj. Procedura este încă în desfăşurare pe SEAP, iar finalul tinde să semene cu cel al licitaţiei pentru centura Târgu Jiului, organizată de Primărie. Vă întrebaţi, probabil, după atâtea rânduri de poveşti cam despre ce dracu este vorba. Păi, concret, este vorba de deszăpezirea şi plombarea drumurilor judeţene, timp de 4 ani şi de faptul că Ion Călinoiu vrea ca banii să ajungă la firma Consiliului Judeţean. Adică să şi-i dea lui, pentru că ar fi absurd să creadă cineva că Marius Bănică, directorul de al IDP Gorj, face ce vrea el cu banii care trec prin conturile societăţii. Asta e povestea, pe scurt. Pe cei care vor detalii concrete şi documente privind cea mai costisitoare şi mai ilegală licitaţie organizată vreodată de Consiliul Judeţean Gorj, îi poftesc să lectureze cele ce urmează.

4 aprilie 2009 – prima tentativă

Aşa cum vă spuneam mai devreme, Călinoiu a încercat de două ori să trimită vreo 2000 de miliarde de lei vechi în conturile Întreprinderii de Drumuri şi Poduri Gorj. Prima dată s-a întâmplat în 04.04.2009 când, în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice apare anunţul cu numărul 74757, postat de Consiliul Judeţean Gorj, privind participarea la licitaţia pentru atribuirea contractului cu denumirea „Lucrări şi servicii de reparare şi întreţinere drumuri judeţene iarnă-vară 2009-2013”.

Primul lucru care i-a sărit în ochi oricui a fost valoarea colosală: 188.680.647,64 lei adică nu mai puţin de 46.019.670 euro. Cam mult, având în vedere că este, totuşi, vorba de lucrări de deszăpezire şi de plombări ale gropilor de pe cei 2000 de km de drumuri judeţene din Gorj. Lăsând asta deoparte, se observă un alt aspect care constituie, de altfel, şi primul semn că licitaţia este cu dedicaţie: Consiliul vrea „acord – cadru cu UN SINGUR AGENT ECONOMIC”, ceea ce este absurd, având în vedere că lucrările sunt destul de variate.

Trei firme contestă Fişa de Date, CNSC constată ilegalitatea şi anulează licitaţia

Durează doar 11 zile pentru ca trei firme care se înscriu la licitaţia cu pricina să constate că aceasta este făcută special pentru o anume societate. Astfel, SC STRACO GRUP SRL, TEHNOLOGICA RADION SRL şi SC COLAS DRUMURI SRL depun contestaţii la CNSC.

Prima firmă este destul de explicită şi cere anularea CERINŢELOR NELEGALE cuprinse în fişa de date a achiziţiei. Una dintre aceste cerinţe prevedea „prezentarea unui certificat constatator din care să rezulte existenţa a minim 6 puncte de lucru pe raza judeţului Gorj”. Cerinţa nu este neapărat ilegală, dar capătă acest caracter dintr-un motiv simplu: este introdusă special pentru a favoriza IDP-ul, singura societate care are acest minim de puncte de lucru. Şi nu e singura, pentru că în FDA se cere ca firmele să aibă în dotare staţii de emisie recepţie cu acoperire pe întreg judeţul (!), să aibă minim 3 balastiere autorizate în Gorj, o staţie de betoane şi 2 staţii de producere a mixturilor asfaltice. Absolut întâmplător, DOAR Întreprinderea de Drumuri şi Poduri se încadrează în aceste cerinţe. Coincidenţă? De unde! Ilegalitate crasă, cu siguranţă. Şi nu o constată altcineva decât specialiştii CNSC-ului care, probabil după ce şi-au dat palme, uimiţi de cât tupeu pot avea unii când vor să simuleze o achiziţie publică cu câştigător cunoscut dinainte, au dispus, prin decizia nr. 2590/C5/1636/1873/2048/2933, din 19.06.2009,  ANULAREA PROCEDURII.

Călinoiu nu se satură: 52 de milioane de euro, pentru aceeaşi lucrare, în februarie 2011

Atunci când o instituţie a statului de talia CNSC-ului îţi anulează o licitaţie pe motive de nerespectare a legalităţii, în mod normal îţi bagi minţile în cap şi încerci să fii imparţial cu altă ocazie. În mod la fel de normal, te aştepţi ca şi Consiliul Judeţean Gorj să facă la fel şi, măcar de dragul acestei sume colosale, pentru nişte lucrări imbecil de uşor de executat, să organizeze o licitaţie „pe bune”. De unde! Ba mai mult, Călinoiu o dă în bară şi mai grav. Astfel, în 24.02.2011, pe SEAP apare un nou anunţ de participare la licitaţie, 116032, postat tot de Consiliul Judeţean Gorj, pentru atribuirea contractului cu denumirea „Lucrări şi servicii de reparare şi întreţinere drumuri judeţene iarnă-vară 2011-2015”.

Este tot pe 4 ani şi trebuie încheiat tot cu un singur agent economic. Doar suma diferă, de data asta „sărind” de 52 de milioane de euro. Miroase tot a „dedicaţie”? Păi, este…

Ce dracu’ o fi ăla „certificat IGCTI” şi „operator RSVTI”!?

Ştiu, vă gândeaţi că, de data asta, Călinoiu şi ai lui vor fi mai subtili şi vor încerca să muşamalizeze mai bine simulacrul de licitaţie prin care vor să dea banii firmei IDP Gorj. Ei bine, nu e aşa. Sunt, într-adevăr, mascate cât de cât elegant unele cerinţe, cum ar fi punctele de lucru. De data aceasta nu mai sunt cerute expres minim 6, ci se punctează diferit, în funcţie de număr. Adică 2 puncte pentru un punct de lucru, 5 pentru 3 puncte de lucru şi 8 pentru şase divizii ale firmei pe întreg judeţul.

Surpriza apare, însă, la anumite cerinţe pe care nimeni, nici măcar CNSC-ul, nu a reuşit să le explice. Este vorba de nişte cerinţe băgate în caietul de sarcini, respectiv „deţinerea unui certificat IGCTI” şi „nominalizarea unui operator RSVTI”.

Nimeni, dar absolut NIMENI nu a putut determina ce înseamnă acest lucru şi, cel mai important, de ce reprezentau un criteriu de calificare (!). O altă enormitate cuprinsă în fişa de date este „Planul calităţii care va cuprinde şi Diafragma de Flux”. Din nou, o întrebare banală, cu răspuns inexistent: ce e aia? La fel s-a întrebat şi firma Temix Construct SRL, care a contestat licitaţia.

CNSC-ul recunoaşte, din nou, tâmpeniile făcute din interes de CJ Gorj

Încă o dată, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor admite că la Consiliul Judeţean Gorj se fac manevre pentru atribuirea ilegală a unui contract. Astfel, admite în parte contestaţia firmei Temix Construct SRL şi dispune ca autoritatea contractantă să modifice caietul de sarcini. Licitaţia figurează, în prezent, ca suspendată, urmând să se reia atunci când va fi modificat caietul de sarcini, în sensul că va da posibilitatea unei minime concurenţe. Măcar de bun simţ…

A, şi nu v-am spus chestiile cele mai interesante: 1)  pentru atribuirea acestui contract au fost cerute şpagă două autoturisme şi 2) contractul nu are sursă de finanţare şi 3) Călinoiu a recunoscut că vrea să dea contractul IDP-ului. Revin săptămâna viitoare cu completări privind această costisitoare şi ilegală licitaţie organizată de CJ Gorj.

Bilanţul lui Guşiţă după 15 ani ca primar la Jupâneşti

Ştiu că e greu de crezut, dar în Gorj există astăzi o comună care, în niciuna dintre localităţile componente, nu dispune nici de reţea de alimentare cu apă potabilă, nici de canalizare, nici de gaze naturale. Cu atât mai incredibilă este situaţia prezentată dacă avem în vedere că, de 15 ani, această comună e condusă de acelaşi primar. Deşi am fi tentaţi să ne gândim la o comună izolată, situată în creierii munţilor, lucrurile nu stau deloc aşa. E vorba de comuna Jupâneşti, de lângă Târgu Cărbuneşti, condusă din 1996 de primarul Petre Guşiţă, membru PSD, care a reuşit contraperformanţa nemaiîntâlnită de a nu face nimic pentru alegătorii săi.

Piloşi şi incompetenţi în Consiliul Judeţean

Tocmai pentru a evita astfel de accidente contra naturii, la nivelul Consiliului Judeţean Gorj a fost creată o structură numită Serviciul Unitatea Judeţeană pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice. Se vede de pe Lună că şi aici lucrează “specialişti” la fel de “competenţi” ca primarul Guşiţă, toţi plătiţi din bani publici. Deşi se împăunează că au ca misiune principală implementarea şi monitorizarea “Strategiei judeţene privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice”, devreme ce timp de 15 ani nimeni nu l-a tras niciodată de mânecă pe Petre Guşiţă să facă şi el ceva, măcar de ochii lumii, în comuna lui, e clar că subordonaţii lui Călinoiu “accelerează” în două viteze: pe loc şi îndărăt.

Laviniu Lupulescu, finul lui Doru Filip, abonat la bani publici

După ce, recent, v-am demonstrat cum a cheltuit Petre Guşiţă 37 de miliarde lei vechi pentru două caricaturi de poduri a căror construire a demarat în 2007 şi nu a fost finalizată încă, acum arătăm cu documente cât costă pietruirea unui metru de drum comunal. Astfel, după cum se poate vedea în facsimilul alăturat, Petre Guşiţă a plătit 5 miliarde 697 milioane lei vechi pentru pietruirea unui drum comunal lung de 1,913 km. Rezultă o medie de 3 milioane lei vechi pe fiecare metru. Reamintim: este vorba de pietruire, nu asfaltare. La cine a ajuns acest contract supraevaluat? La Laviniu Lupulescu, administrator al S.C. LAIOL BEST S.R.L., finul prim-vicepreşedintelui PDL Gorj, Doru Filip, primarul Rovinariului.

Poliţistul Zglobiu doarme în bocanci

Este una dintre modalităţile prin care, acordând lucrări supraevaluate pe bani publici clientelei PDL, primarul Guşiţă îşi cumpără imunitatea în faţa poliţiştilor şi procurorilor. La IPJ Gorj, în fişetul domnului poliţist Zglobiu de la Serviciul de Cercetări Penale, zace de peste un an o petiţie referitoare la acest tun de aproape 6 miliarde lei vechi. Deşi zglobiu, poliţistul cu pricina se mişcă în reluare şi e posibil ca până în 2020 să dea un răspuns autorului petiţiei, aşa cum îl obligă legea.

Pentru ca profitul să fie maxim, aveţi idee de unde a furat, fără niciun fel de autorizaţie, Laviniu Lupulescu balast pentru pietruirea drumului? Fix de la urechea unuia dintre cele două poduri de 37 de miliarde, deşi legea apelor spune clar că la o distanţă de 1000 m în amonte şi în aval de orice pod nu are voie să excaveze nici măcar senatorul Ion Ruşeţ, care e preşedinte la PDL Gorj, cu atât mai puţin Laviniu Lupulescu, finul prim-vicepreşedintelui PDL Dorin Filip.

De ce e ţinut în scaun directorul corupt Theodor Popescu, de la Ape

Pentru că muşamalizazează afacerile pe bani publici încheiate între primari PSD şi oameni de afaceri din anturajul PDL. Din 14 octombrie 2010, când GORJNEWS a publicat fotografii cu utilajele lui Laviniu Lupulescu furând balast de lângă urechea podului de la Vidin, directorul Serviciului de Gospodărire a Apelor Gorj, Theodor Popescu, a avut timp berechet să simuleze, cel puţin, aplicarea măsurilor legale, de competenţa sa. N-a făcut nimic, absolut nimic. Este şi motivul pentru care va rămâne în funcţie multă vreme de aici înainte. Probabil că amendează şi dânsul copii prinşi în flagrant jucându-se cu lopeţica şi găletuşa pe marginea Gilortului. În rest, linişte şi pace.

V-am descris mai sus doar unul dintre mecanismele ce evidenţiază înfrăţirea PSD-ul cu PDL-ul în jefuirea banilor publici. Cât despre voi, cei mulţi, proşti şi din ce în ce mai înfometaţi, faceţi linişte. Or să treacă iar partidele politice pe drum, or să vă împartă cizme şi găleţi, şi voi vă veţi duce iar să-i votaţi. Aveţi doar conducătorii pe care-i meritaţi.

Notă: Invocând faptul că ar fi dezamăgit de “unele persoane aflate în funcţii cheie, susţinute de PDL Gorj”, consilierul local Cristi Sârbu, care l-a demascat pe Guşiţă ca rege al gunoaielor, ne-a declarat că nu comentează în niciun fel cele relatate mai sus. Pe de altă parte, unele surse vehiculează din nou plecarea lui Cristi Sârbu din PDL, un argument în acest sens constând în faptul că sediul PDL Jupâneşti stă închis de mai bine de un an.

Licitaţie preparată pentru Bebe Ionică, vicepreşedinte PSD Gorj şi patron de trust media

Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a dat dispoziţie clară subordonaţilor săi, specialişti în preparat licitaţii cu câştigător dinainte cunoscut, să facă în aşa fel încât aproape 6 miliarde lei vechi – în mare parte fonduri de provenienţă externă – să ajungă la Antena 1 Târgu Jiu, una dintre principalele trompete ale PSD Gorj. În fapt, fondurile sunt alocate de Fondul European pentru Dezvoltare Regională în cadrul proiectului „Redescoperă Gorjul”, iniţiat de Consiliul Judeţean, pentru creşterea vizibilităţii şi promovarea turistică a Gorjului. După ce şi-au dovedit incompetenţa în elaborarea proiectului, la care lucrează din 2009 şi care a fost respins în mod repetat de la finanţare, specialiştii Consiliului Judeţean se arată din cale afară de nepricepuţi în implementarea aceluiaşi proiect. Prin modul de derulare a proiectului şi prin felul în care a fost organizată licitaţia ce va fi câştigată de Antena 1 Târgu Jiu, specialiştii Consiliului Judeţean demonstrează clar că îi doare în cot de imaginea Gorjului şi de soarta turismului din zonă, alegând să vireze fondurile aferente proiectului, în strict interes de partid, unei echipe de jurnalişti pricepuţi în propagandă politică, dar străini de domeniul foarte specific al creării de imagine şi al promovării turistice a unui judeţ.

Povestea se întâmplă în Gorj, un judeţ în parte decopertat de exploatările miniere şi nenorocit de tot felul de alunecări de teren, şi în parte binecuvântat cu nişte zone şi obiective turistice mirifice la care, însă, e destul de greu de ajuns, având în vedere că drumurile se repară de trei ori pe an, dar niciodată la modul responsabil, tocmai pentru ca anul viitor să se reia reparaţiile şi alocările de bani publici către firme de partid.  Totuşi, dacă se întâmplă să ajungi la frumuseţile patriei de pe raza judeţului Gorj, seara trebuie să faci cale întoarsă, pentru că nu ai unde înnopta. De regulă, sutele de pensiuni ridicate cu finanţare externă în ultimii ani sunt, de fapt, pentru uzul exclusiv al proprietarilor lor.

Capetele pătrate nu ia loc la masa rotundă

Niciodată, în anii din urmă, cei care decid soarta judeţului nu s-au adunat la o singură masă, rotundă, pătrată sau oricum s-ar fi nimerit, ca să discute responsabil despre valorificarea potenţialului turistic al Gorjului. Lăudabil este că specialiştii Consiliului Judeţean s-au apucat, în 2009, să redacteze un proiect cu finanţare externă, intitulat „Redescoperă Gorjul”, prin care îşi propuneau creşterea vizibilităţii şi promovarea turistică a judeţului. Pentru că nu fac notă discordantă cu majoritatea angajaţilor de la stat şi, deci, sunt foarte „pricepuţi”, abia în noiembrie 2010 le-a fost aprobată cererea de finanţare. Durata proiectului este de un an de zile şi curge din noiembrie 2010, momentul semnării contractului.

Suntem în aprilie 2011 şi au mai rămas câteva luni de derulare  a proiectului, dar  e limpede că nu s-a mişcat, nu s-a întâmplat şi nu s-a schimbat nimic. Încă o dovadă a profesionalismului desăvârşit a echipei domnului Ion Călinoiu. Deşi contractul de finanţare a fost semnat la 10.11.2010, marcând demararea proiectului, a fost înregistrat la Consiliul Judeţean Gorj abia o lună mai târziu, în data de 9.12.2010. Deci, în prima lună de proiect s-au concentrat să dea număr de înregistrare la contractul de finanţare. Până la urmă au reuşit! Apoi a urmat o perioadă de ceaţă densă, în care s-au derulat activităţi specifice, adică nu s-a făcut nimic. Nu putem să nu subliniem că pentru fiecare proiect cu finanţare externă sunt plătiţi alţi super-specialişti, însărcinaţi cu monitorizarea şi evaluarea paşilor parcurşi. Acest proiect are, e limpede, evaluatori foarte indulgenţi.

În ultimele săptămâni, angajaţii Consiliului Judeţean s-au ocupat de prepararea licitaţiei prin care aproape 6 miliarde lei vechi vor intra în buzunarul lui Bebe Ionică, vicepreşedinte al PSD Gorj şi deţinător de trust media curat – independent, adică cotidianul (independent, fireşte) “Gorjeanul” şi Antena 1 Târgu Jiu. Analizând documentaţia licitaţiei te apucă râsu’ – plânsu’. Detaliem mai jos, pe îndelete.

Imaginea judeţului, spoită cu var în 5 luni

În primul rând, nişte activităţi de o complexitate deosebită sunt îngrămădite într-un interval de cinci luni şi sunt încredinţate unei echipe de jurnalişti pricepuţi la propaganda politică, dar străini de domeniul foarte specific al creării de imagine şi al promovării turistice a unui judeţ. În principal, se cere crearea unui „element identitar pentru oferta turistică a Gorjului” şi, subsumate acestuia, realizarea de „materiale de promovare, film, spot, site web”, într-un concept unitar. Detaliat, conform caietului de sarcini, ar trebui să se realizeze, în cinci luni, următoarele:

„I. Editare şi realizare materiale de promovare

Pliant turism monahal – 30.000 buc.

Pliant turism montan – 30.000 buc.

Pliant turism istorie, cultură şi tradiţii – 30.000 buc.

Pliant Muzeele Gorjului – 30.000 buc.

Pliant Peşterile Gorjului – 30.000 buc.

Album de prezentare a judeţului Gorj – 2.000 buc.

Hartă turistică a judeţului Gorj – 10.000 buc

Banner – 1 buc.

Steguleţe – 10.000 buc

Pixuri – 5.000 buc.

Brelocuri – 10.000 buc

Insigne – 5.000 buc.

Multiplicare DVD – 10.000 buc.

II. Producţie şi difuzare materiale de promovare audio-vizuale

Film de prezentare – durată 15 minute

Spot TV – durată 90 secunde

Difuzare spot – minim 10 apariţii

III. Realizare portal de informaţii turistice şi promovare online”.

Cu alte cuvinte, câştigătorii licitaţiei vor trebui să inventeze un simbol al judeţului, corespondent frunzei găsite de Elena Udrea ca simbol al României. Apoi, subsumat acestui simbol, trebuie să conceapă o campanie unitară de construire a unei imagini identitare a judeţului şi să realizeze o mulţime de înscrisuri – pliante, albume, hărţi, bannere, filme, spoturi, site web. Dacă bugetul de 6 miliarde alocat depăşeşte foarte mult costurile reale, timpul alocat este arhiinsuficient, iar echipa de specialişti care a câştigat licitaţia înainte de a începe e departe de standardele de profesionalism şi competenţă necesare.

Avem o singură ocazie, Călinoiu îşi bate joc de ea!

E limpede că nimeni nu ne va mai finanţa o a doua campanie de promovare a judeţului. Atunci, domnule Călinoiu, dacă avem o singură şansă, hai să ne batem joc de ea!

În condiţiile în care licitaţia se desfăşoară în familie, aşa, ca pe la noi, şi nu sunt accesate firmele cu experienţă în domeniu, care ar putea îndeplini obiectivele proiectului şi ar genera schimbările de imagine şi plusul de notorietate dorit, echipei de la Antena 1 Târgu Jiu nu-i rămâne decât să procedeze aşa, v-am spus, ca pe la noi: se pune mâna pe telefon şi se sună unul din „maeştrii fotografi” locali, care vine cu două – trei sute de poze. Apoi, se cheamă un tehnoredactor – există în trust, deci, s-a rezolvat, moca – care aruncă pozele respective în nişte pliante şi nişte albume. Se ia oferta cea mai ieftină de la cea mai neutilată tipografie şi se tipăresc înscrisurile. Concomitent, un cameraman filmează frumuseţile judeţului, asta dacă nu e îndeajuns de satisfăcătoare arhiva video – situaţie fericită în care se economiseşte şi carburantul.  La montaj, imaginile devin spot video şi film de prezentare a judeţului. Cât despre website, se ia o temă gratuită şi în trei zile e terminat şi portalul online, care e gata crăpat după alte trei zile.

Că Călinoiu (sic!) şi compania îşi bat joc, se vede clar şi din alte prevederi cel puţin imbecile din caietul de sarcini. După ce plătesc peste 4 miliarde pentru pliante şi spoturi, impun celui care va câştiga licitaţia să difuzeze „de minimum 10 ori” (!!!) un clip de promovare a judeţului. Adică efect zero. Pentru aceste difuzări, amatorii de serviciu alocă peste un miliard de lei, de parcă acel spot s-ar difuza în timpul finalei campionatului mondial de fotbal! Domn’ Călinoiu, ca agricultor de carieră ar fi trebuit să împrumutaţi măcar foarte puţin din bunul simţ şi decenţa ţăranului român de altădată. Înţelegem că trompetele de partid trebuie unse, dar nu aşa şi nu din bani europeni.

Cât depre site-ul ce ar trebui realizat, sunt alocate 100 milioane lei, cu precizarea generală că banii sunt destinaţi “pentru realizarea si administrarea portalului de informaţii de turism”. Din nou se dovedesc străini de domeniu specialiştii Consiliului Judeţean, încurcând grav de tot borcanele. Era neapărat necesară defalcarea bugetului destinat exclusiv administrării site-ului, nemaipunând la socoteală că după cele cinci luni contractuale nu se ştie cine şi cu ce fonduri îl va întreţine.

Deşi portalul cu pricina ar trebui să fie deosebit de complex şi realizat profesionist, prin caietul de sarcini se impune câştigătorului contractului să îl creeze în termen de 10 zile (!!!) de la primirea comenzii scrise din partea beneficiarului. Mai rău, spoturile video de promovare a judeţului trebuie realizate în cinci zile!

Se caută şefi de proiect fără experienţă!

Ca să fie siguri că acest contract ajunge negreşit la Bebe Ionică, subordonaţii lui Ion Călinoiu, analizând mai atent echipa de specialişti ai Antenei 1 Târgu Jiu au şi modificat caietul de sarcini, potrivindu-l mai bine pe calapodul acestora. Astfel, în mod incredibil, Călinoiu îi va descalifica pe candidaţii prea competenţi şi cu prea multă experienţă. Dacă iniţial coordonatorul trebuia să fi fost implicat în minimum trei proiecte similare, ulterior s-a postat pe SEAP o modificare la caietul de sarcini, cerându-se ca şeful echipei de implementare să fi fost implicat în maxim trei proiecte similare!

Un alt aspect, aparent colateral: cărei televiziuniu locale i-a cerut Ion Călinoiu, în mod exclusiv, să estimeze la ce preţuri i-ar conveni să onoreze contractul în discuţie? Antenei 1, Târgu Jiu, încă de anul trecut.

În final, reînnoiesc – inutil, ştiu – apelul la puţin bun simţ şi ceva decenţă, adresat lui Ion Călinoiu, celorlaţi stăpâni din ultimii 20 de ani ai acestui judeţ tot mai nenorocit, şi cârdurilor de incompetenţi ce le roiesc în jur.

Mai jos, dovada repartizării pe criteriu politic a fondurilor bugetare către localităţile judeţului:

1. Târgu Jiu PSD 1847 mii lei (18.470.000.000 lei vechi)
2. Motru PSD 1470 mii lei
3. Baia de Fier PSD 1470 mii lei
4. Bustuchin PSD 1375 mii lei
5. Cruşeţ PSD 1098 mii lei
6. Băleşti PSD 1050 mii lei
7. Crasna PSD 1030 mii lei
8. Târgu Cărbuneşti PNL 980 mii lei
9. Leleşti PSD 980 mii lei
10. Novaci PC 840 mii lei
11. Ţânţăreni PSD 777 mii lei
12. Bumbeşti Jiu PNL 604 mii lei
13. Muşeteşti PNL 640 mii lei
14. Prigoria PSD 685 mii lei
15. Padeş PSD 590 mii lei
16. Peştişani PNL 590 mii lei
17. Stăneşti PSD 560 mii lei
18. Slivileşti PSD 530 mii lei
19. Vladimir PSD 450 mii lei
20. Ioneşti PNG 450 mii lei
21. Tismana PDL 432 mii lei
22. Aninoasa PNL 430 mii lei
23. Dănciuleşti PSD 412 mii lei
24. Scoarţa PNL 385 mii lei
25. Teleşti PNG 385 mii lei
26. Berleşti PSD 370 mii lei
27. Godineşti PSD 360 mii lei
28. Plopşor PSD 360 mii lei
29. Albeni PSD 340 mii lei
30. Alimpeşti PSD 336 mii lei
31. Văgiuleşti PSD 320 mii lei
32. Ciuperceni PNL 320 mii lei
33. Bengeşti Ciocadia PSD 307 mii lei
34. Drăguţeşti PNL 305 mii lei
35. Câlnic PNL 300 mii lei
36. Runcu PNL 295 mii lei
37. Săuleşti PDL 280 mii lei
38. Ţicleni PDL 275 mii lei
39. Logreşti PSD 270 mii lei
40. Polovragi PNL 270 mii lei
41. Căpreni PSD 260 mii lei
42. Turceni PNL 260 mii lei
43. Stejari PNL 260 mii lei
44. Roşia de Amaradia PDL 250 mii lei
45. Schela PSD 250 mii lei
46. Samarineşti PNL 245 mii lei
47. Bumbeşti Piţic PSD 240 mii lei
48. Bălăneşti PDL 235 mii lei
49. Borăscu PSD 225 mii lei
50. Stoina PSD 225 mii lei
51. Bolboşi PSD 222 mii lei
52. Săcelu PDL 220 mii lei
53. Negomir PDL 220 mii lei
54. Brăneşti PSD 218 mii lei
55. Rovinari PDL 210 mii lei
56. Bâlteni PDL 210 mii lei
57. Hurezani PSD 206 mii lei
58. Dăneşti PDL 200 mii lei
59. Bărbăteşti PDL 192 mii lei
60. Turburea PDL 190 mii lei
61. Dragoteşti PNG 186 mii lei
62. Glogova PDL 179 mii lei
63. Licurici PDL 170 mii lei
64. Jupâneşti PSD 165 mii lei
65. Mătăsari PSD 150 mii lei
66. Urdari PDL 150 mii lei
67. Arcani PNG 145 mii lei
68. Cătunele PDL 130 mii lei
69. Turcineşti PSD 90 mii lei
70. Fărcăşeşti PSD 50 mii lei

Indiferent cât şi în ce fel s-ar fi negociat înaintea votului de vineri, 22 ianuarie a.c., pentru desemnarea vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, rezultatul ar fi fost acelaşi. Explicaţia o găsiţi în fotografia alăturată: o vilă situată în spatele blocului turn din Zona Gării, care ascunde o suită de demersuri nu tocmai legale.

În prezent, la Primăria Târgu Jiu aşteaptă să fie soluţionate 417 solicitări de retrocedare a unor terenuri sau imobile, în baza Legii 10/2001, neexistând nicio perspectivă de rezolvare favorabilă pentru cetăţeni.

Cu toate acestea, primarul Florin Cârciumaru s-a făcut luntre şi punte şi a rezolvat solicitarea unui consilier judeţean. După ce iniţial i-a atribuit un teren pe Calea Eroilor, întrucât familia beneficiarului nu a putut construi în acea locaţie, neprimind aviz favorabil de la Ministerul Culturii, preşedintele PSD Gorj l-a împroprietărit în spatele blocului turn din zona gării.

Vila din fotografie aparţine fratelui împricinatului, angajat al SNLO. În ceea ce-l priveşte, consilierul judeţean a primit un teren chiar lângă vilă, şi l-a vândut de curând.

Restul, cei 417 de no-name-uri, trebuie să aştepte la infinit.

Cine este greuceanul cu pricina şi cu cine a votat vineri?

(Aştept răspunsurile voastre sub forma unor comentarii.)

Fiind votat de consilierii judeţeni ai PRM Gorj şi de Radu Angheloiu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gorj, Vasile Râbu ocupă scaunul vacantat prin retragerea lui Cornel Popescu. Încă o dovadă că politica e curvă… Preşedintele PRM Gorj, Ion Fugaru, aşteaptă ca Ion Călinoiu să îşi onoreze promisiunile: scaunele lui Radu Angheloiu şi Constantin Preoteasa, plus 10 posturi de viceprimari. Ion Călinoiu are probleme de memorie: nu a promis nimic (!). Detalii pe Radio Târgu Jiu şi în Pandurul.

Dan Ilie Morega, liderul mai degrabă formal al PNL Gorj, a cărui autoritate în partid mai are puţin şi ajunge la genunchiul broaştei, cere pe Radio Infinit excluderea  trădătorului, ameninţând că, în caz contrar, va migra în rândurile parlamentarilor independenţi.

Despre tărăşenia petrecută vineri în şedinţa de consiliu judeţean, foarte nuanţat şi la obiect se pronunţă Alin Şipanu în Gorj Domino: “(…) Dacă Angheloiu pierde sprijinul politic, pierde funcţia de vicepreşedinte, pierde locul în Consiliu. În privinţa ocupării locului vacant de consilier, lucrurile sunt clare: vine următorul de pe listă. Dar, în privinţa postului de vice?  (…) gândiţi-vă la două aspecte: dacă următorul liberal nu mai trădează şi dacă Ion Călinoiu nu se ţine de promisiune (ceea ce e foarte probabil), iar consilierii PRM nu-l mai susţin? Aşadar, majoritatea nu e confortabilă deloc, iar disputa politică e abia la început.”

Senatorul Ion Rușeț se gândește să îl susțină pe Adrian Gorun, rectorul Universităţii “Constantin Brâncuşi”, pentru a accede la conducererea PDL Gorj. Opinez că este nevoie ca Adrian Gorun să se pronunţe mai des şi mai tranşant asupra a ceea ce se întâmplă în Gorj, şi că ar fi benefic pentru judeţ să nu decidă doar în privinţa universităţii pe care o conduce. cu toate acestea, e greu de crezut că se va înscrie în cursa pentru preşedinţia PDL Gorj. Amănunte, în Impact în Gorj.

Mama minorului Costi Velcev, dispărut de la Rânca şi găsit mort de un localnic, s-a aflat duminică în Gorj pentru a organiza un parastas pentru micuţul ce a putut fi înmormântat abia cu 40 de zile în urmă. Instituţiile statului de drept nu i-au comunicat nici până astăzi în mod ferm cauza morţii copilului.  Detalii în Pandurul. Cât timp Viorel Salvador Caragea este păstrat la conducerea poliţiei judeţene, Gorjul rămâne judeţul în care, deşi se cheltuiesc miliarde cu operaţiuni de căutare dirijate după ureche, moartea îi găseşte pe dispăruţi înaintea oamenilor legii.

Profesorul Zenovie Cârlugea şi ziaristul Ion Predoşanu se contrează ieftin în Gorjeanul, pe o temă minoră, cu aerul unor polemişti ce se pronunţă asupra unor chestiuni de viaţă şi de moarte. Zarva a început aici şi a continuat aici. De reţinut că Gorjeanul acordă, totuşi, dreptul la replică, o avis din ce în ce mai rara, nu numai în presa din Gorj.