Reformarea statului prin funcţii – un progres?

Actuala putere de la Bucureşti insistă asupra faptului că doreşte întărirea şi reformarea instituţiilor şi ale statului de drept. În acelaşi timp, nu se poate abţine să nu impună oameni în diverse posturi de conducere (şi nu numai), în cam toate instituţiile de stat. Rezultatul este o tipologie a individului incompetent, care nu poate exista prin sine, ci doar recomandat de partid; acest tip de individ este un pic mai rău decât activiştii de partid de pe timpuri, constituindu-se într-un soi de politruc ce are “erecţie instituţională” doar dacă simte în spatele său, susţinându-l, un partid…
În teorie, ar avea sens ca, atunci când câştigă alegerile un partid sau o coaliţie de guvernământ, ace(a)sta să – şi impună oameni care să susţină o anumită viziune de guvernare. Acest lucru se practică de 20 de ani încoace în România, indiferent de ce partid câştigă alegerile, fără însă a produce vreun progres real. În fapt, întreaga şaradă este de un stalinism ridicol, deoarece raţiunea din spatele acestor numiri nu este una constructivă, ci doar o infectă corupţie travestită în hainele legalităţii şi ascunsă în teoria acelei doamne pedeliste, ce susţinea în Parlament acum câţiva ani viziunea politică a viitorului: „ciocu’ mic, acum noi suntem la putere!”.

În judeţul nostru unic, autocontradicţia este şi mai penibilă, în sensul în care politicienii se aşteaptă ca noi, prostimea, să înţelegem că ei îşi dau demisia din partid azi, pentru ca mâine să devină funcţionari publici (apolitici), iar poimâine şi şefi de instituţie, prin concurs câştigat “cinstit”?!? De-ar fi doar atât; ce urmează e că până şi femeia de serviciu ajunge să fie angajată politic… În România până şi măturatul se face politic!

Şeful OPC şi platforma politică a performanţei

Cam în acest cadru general trebuie să înţelegem ce i se întâmplă şi sărmanului Giurcău de la OPC, căruia UNPR îi cere funcţia înapoi; evident că şeful OPC spune că Domnia-Sa, făcând „performanţă” ca manager, e bine să şi-o păstreze. Întreaga problemă a apărut pe fondul înlocuirii la UNPR a preşedinţilor; acum se schimbă, previzibil, şi optica legată de managerii impuşi politic pentru a promova, stalinist, aşa – zisa viziune a guvernului, de dragul reformei. Pare-se, actualul preşedinte nu-l mai susţine pe Giurcău, precum fostul, sau, poate şeful OPC trebuie, vorba lui Geoană, să meargă să ia lumina de la noul stăpân…  Iar cum funcţia pe care o ai, nu ai obţinut-o prin concurs, ci prin “concurs”, partidul vrea înapoi ce-i al său…
Oricum ar fi, este penibil că acest judeţ rămâne prins în vechile mentalităţi, în timp ce ideea bună de a impune o platformă politică este complet deviată de la sensul intenţionat în teorie.

UNPR, susţinător al progresului prin instabilitate instituţională?

Acum, poate întâmplător, UNPR-iştii au dreptate să dorească înlocuirea D-lui Giurcău din fruntea acestei instituţii; incoerenţa apare dacă tot ei au fost cei care l-au susţinut iniţial. Ce să înţelegem atunci? Că eu am dreptate când susţin că partidele politice întreţin o stare de instabilitate cronică în societatea românească, în timp ce politica făcută la Gorj de ageamii incoerenţi nu are decât un sens: mulţumirea clientelei politice?! Este clar că, în condiţiile numirilor politice (numiri poate chiar cumpărate?), acestea nu sunt făcute pe baza unei raţiuni de pragmatism managerial, ci, mai degrabă, unul politic sau de subterane financiare. Interesant este că această modificare, la nivel de opţiune, a apărut în momentul în care D.I. Morega a ajuns preşedinte al acestei formaţiuni politice, create întru progres şi din care fac parte oameni nemulţumiţi de pe la alte partide… Poate că acum UNPR are sau n-are dreptate; structurile de orice tip din România trebuie să înţeleagă faptul că au nevoie să-şi dezvolte personalitatea. La instabilitatea incredibilă, creată de politicieni, orice şef impus politic poate fi oricând înlocuit, pe baza noilor opţiuni ale unui nou preşedinte de partid.
De aceea, susţin fără rezerve ideea de a stimula competiţia în cadrul unei instituţii dând posibilitatea angajatului care-şi face treaba serios 5, 10, poate 20 de ani să ajungă şef la OPC, mai degrabă decât să paraşutezi indivizi fără experienţă în fruntea instituţiei; e, dacă vreţi, un simplu principiu de management: produci performanţă într-o structură dacă deschizi competiţia în cadrul acesteia şi nu-ţi pierzi credibilitatea favorizându-ţi rudele, slugile politice sau doar un alt individ-lipitoare-de-partid. De aceea, la nivel de principiu, felicit angajaţii OPC care au intrat în concediu, imediat când a fost instalat un manager impus politic. Partidele politice trebuie să înceapă să iasă din ecuaţia comunistă a politicului care conduce instituţiile de stat, asta dacă într-adevăr se doreşte progres – o mentalitate alternativă este doar regresivă!
Ce se întâmplă acum este jignitor pentru democraţia românească şi o ţigănie totală: liderii UNPR, care vin cu anumite frustrări de prin alte partide, se manifestă public jignind actualul şef al OPC. Morega îi descoperă latura de „fanfaron”, în timp ce Ion Răuţ, fost membru al PNL pare a-i ţine predici de morală „răzvrătitului”, care se crede funcţionar public apolitic şi independent.

O odisee fără vinovat

În încheiere, vina nu este nici la Giurcău, nici la UNPR, ci doar la angajaţii OPC care trebuie să înveţe că, în democraţie, trebuie să refuzi şefii impuşi peste capul tău, mai ales politic; acestora le mai transmit că aceasta este o mentalitate stalinistă şi distructivă. Un astfel de mesaj transmite angajatului de rând din OPC că, indiferent cât de performant va fi, nu va putea avansa decât dacă are un anumit carnet de partid.
Sună cunoscut, amintind de alte timpuri? Cum cred că am umor, îi doresc D-lui Giurcău mult succes în demersul său odiseic de a – şi menţine funcţia, asta constituindu-se într-o palmă dată partidelor politice care menţin o atmosferă instituţională de tip stalinist în instituţiile de stat. Întrebare pentru UNPR: lipitorii Dvs. de afişe în campanie ştiu că aşa gândiţi şi că, oricât de mult ar munci pentru partid, nu vor ajunge niciodată, să zicem, parlamentari, pentru că, imediat cum se schimbă preşedintele, nu mai contează performanţele individului, ci… altceva… eventual lipitorile de partid…?!

Dian Popescu îşi trădează colegii şi gorjenii

La cât de searbăd este astăzi peisajul politic judeţean, la cât de slab este reprezentat cetăţeanul simplu la nivelul instituţiilor statului de drept, la cât de mult se urinează pe interesul public, tot ce ne mai lipsea în Gorj este un Agamiţă Dandanache în persoana ex-directorului Serviciului de Informaţii Externe, Claudiu Săftoiu.

Pentru cei care n-au citit în viaţa lor decât Click, Cancan şi Libertatea, trebuie spus că Agamiţă Dandanache este un personaj din piesa “O scrisoare pierdută”, a dramaturgului Ion Luca Caragiale. Caracterizat ca fiind “mai prost decât Brânzovenescu și mai canalie decât Cațavencu”, Dandanache este tipul politicianului trimis de la “centru” în “provincie”, pentru a culege laurii unei victorii aranjate în alegeri.

Aud din ce în ce mai des primari din Gorj plângându-se că parlamentarii aleşi în colegiile în care sunt incluse localităţile lor nici măcar nu le răspund la telefon. Că nu i-au văzut din alegeri. Aici exagerează: pe Victor Ponta, Mugurel Surupăceanu şi Toni Mihail Greblă îi pot vedea la posturile centrale de televiziune, combătând în cel mai găunos şi demagogic stil cu putinţă. Restul pot fi văzuţi la posturile locale, în emisiuni TV cu tarife mai mici decât la capitală şi cu întrebări stabilite dinainte. E inutil să mai prezint aici argumente în sprijinul ideii că în acest mandat Gorjul nu a fost reprezentat în Parlamentul României. Am avut doar turişti plătiţi regeşte să facă naveta între Bucureşti şi Târgu Jiu, în folosul lor şi al grupurilor de interese care i-au emanat.

Ca şi cum nu ne ajungea un Ponta care vine în Gorj doar pentru reuniuni ale PSD, ca şi cum nu ne ajungea un Surupăceanu copleşit de procese penale şi avid să-şi croiască statut de comunicator naţional al PSD, ca şi cum nu ne ajungea un Cosmin Popescu veşnic depresiv, un Severus Militaru preocupat de combinaţii în interes personal, un Dan Ilie Morega în perpetuă căutare de adăpost politic şi un Vasile Popeangă mereu în contratimp, ne pricopsirăm cu un posibil nou parlamentar: Claudiu Săftoiu, alias Agamiţă Dandanache, alias soţul fostei sale soţii şi atât.

Mânca-v-aş gura, de vedete media are nevoie Gorjul astăzi? De încă unul care să uite drumul Gorjului imediat după alegeri? De un individ lipsit de consistenţă personală şi străin de problemele judeţului?

Acceptând un asemenea import de la capitală, preşedintele PNL Gorj, Dian Popescu, s-a dezis de promisiunile făcute în alegerile interne de anul trecut gorjenilor, în ansamblu, şi colegilor săi de partid, în particular. Nimic din ceea ce ţine de acest Agamiţă Dandanache nu îl poate califica pe un post de senator de Gorj, aşa cum îl vede Dian Popescu.  Niciuna din „calităţile” lui Săftoiu nu-l califică, într-o competiţie corectă, aşa cum ar trebui să fie cea prezidată de Dian Popescu, pe lista de candidaturi înaintea membrilor cu ştate vechi în PNL Gorj. Deşi pozează într-un tip intransigent, avem dovada că Dian Popescu a înghiţit fără să măcăne această candidatură impusă de la centru. Acceptând-o şi anunţându-l, deja, pe Săftoiu drept candidat pe Colegiul I, fără acceptul colegilor din organizaţia judeţeană, Popescu se obligă să şi rezolve cazul. Deci, om avea din nou blaturi între partide şi colegii, ca şi în alegerile trecute.

Ca observator atent a ceea ce se întâmplă în spaţiul public, am avut multe aşteptări de la Dian Popescu. Dar viaţa doboară filmul. Am mai scris: nicio crâmpeie de soluţie concretă pentru Gorj, un discurs axat exclusiv pe împărţirea ciolanului, rupt de popor şi nevoile lui. În afară de asta, întreb: de ce Dian Popescu nu a crescut şi nu a promovat absolut nici un om politic? De ce nu avem în PNL Gorj nicio faţă politică nouă? Îi ajunge garda lui Morega, pe care a hulit-o atât înainte de a o prelua? Cu ăia promovează Popescu liberalismul în Gorj?

Din păcate îmi e din ce în ce mai clar, acum, că despărţirea de Dan Ilie Morega a marcat pentru PNL Gorj începutul regresului. Dian Popescu are, încă, tot ce-i trebuie să redreseze corabia, dar, cu fiecare zi şi fiecare „gest politic” al său, începe să fie prea târziu.

Greu de anticipat cum vor convieţui sub acelaşi acoperiş Barbulea, Crăciunescu, Răuţ sau Navlea, vasalii definitivi ai lui Morega, cu Orzan, Angheloiu, Dian sau Florin Pavel, cei etichetaţi zilele trecute de “Sfântul de la Padeş” drept golani, lichele, neica – nimeni, derbedei samd. Morega va continua să controleze cel puţin un segment din PNL Gorj, deşi lucrurile ar trebui să stea exact invers, având în vedere că libertatea sa depinde de depoziţiile în instanţă, în dosarul “Bani pentru partid”, ale unor lideri ai PNL Gorj, fie ei apropiaţi sau ostili lui Morega.

Succesorul lui Morega ar trebui să fie capabil să instituie un climat democratic în PNL Gorj şi un discurs public lipsit de înjurături, insulte, calomnii la adresa memnbrilor PNL sau a jurnaliştilor.

Cât despre viitorul politic al lui Morega, în mod cert zilele viitoare va prelua conducerea UNPR Gorj, moment din care personal voi înceta să mai fiu interesat de evoluţia, la nivelul judeţului, a acestei noi formaţiuni politice, întrucât traseul ei va fi foarte uşor de intuit, odată intrată pe mâna ex-preşedintelui PNL Gorj. Până acum am urmărit cu interes ieşirile publice ale staff-ului UNPR Gorj, alcătuit preponderent din debutanţi în politică. Că România are nevoie acum de o nouă formaţiune politică, de tipul UNPR, ca de plapumă şi şubă pe arşiţă, este o cu totul altă discuţie.

La proximele negocieri dintre conducerile organizaţiilor judeţene ale PDL şi UNPR, sper ca portocaliii să aibă inteligenţa de a le ceda postul de prefect. În momentul de faţă postul de prefect al judeţului Gorj are două cusururi: este vacant şi controlat de PSD. Deci, portocaliii nu ar pierde nimic.

Mai jos, emisiunea Sub semnul întrebării, realizată de postul RTV în data de 03 iunie a.c.

Cazul Voicu a demonstrat încă o dată putreziciunea instituţiilor de stat şi de încasat banii degeaba din Gorj, însărcinate cu prevenirea, combaterea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Existenţa acestor structuri presupune mii de miliarde de lei vechi, cheltuite anual, bani publici. La schimb, aceste insituţii nu returnează contribuabilului decât batjocură şi protejarea mafioţilor. Asta se întâmplă, în primul rând, pentru că sunt conduse de persoane corupte, nişte paiaţe butonate din exterior, exact de cei care le-au lăsat scaunele moştenire, şi de tot felul de cercuri de interese obscure.

Focşan, procuror corupt; Nicolescu, inspector şef blat cu infractorii

Stenogramele şi documentele DNA scăpate în presă dezvăluie indicii despre o parte din tumorile care se dezvoltă în Gorj – nederanjate de nicio instituţie a statului – în mod cu totul şi cu totul paralel cu acestea. Cu sprijinul senatorului Cătălin Voicu, patronul S.C. TECH SAFETY S.A., Radu Dan Floarea, a ţepuit S.C. ELECTRICA S.A. şi S.C. TERMOELECTRICA S.A., a determinat revocarea lui Emil Moţa din funcţia de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj şi înlocuirea sa cu Gheorghe Focşan, despre care DNA susţine că “este cunoscut drept procuror corupt şi apropiat mediului interlop local”. Potrivit aceleiaşi surse oficiale, senatorul Voicu, la începutul lui mai 2007, a acţionat pentru menţinerea în funcţie a şefului IPJ Gorj, comisar-şef Constantin Nicolescu, care i-a promis soluţionarea favorabilă a dosarelor  lui Radu Dan Floarea.” Tot Voicu a exercitat trafic de influenţă pe lângă generalul Costică Silion şi Teodor Meleşcanu, facilitându-i lui Radu Dan Floarea contracte cu unităţi ale jandarmeriei, ale MAPN şi cu CN CĂI FERATE S.A.

Cârciumaru, în mijlocul caracatiţei personale pe care a crescut-o de mică

În condiţiile în care Radu Dan Floarea are atâţia oameni de stat la degetul mic (şi nu e singurul gorjean în această postură), toţi proveniţi din PSD, Florin Cârciumaru, preşedintele PSD Gorj, are neobrăzarea de a susţine public că nu îl cunoaşte pe patronul S.C. TECH SAFETY S.A., după ce l-a văzut toată ţara, pe posturile centrale de televiziune, întreţinându-se amical cu naşul acestuia, Cătălin Voicu. Interesant e că s-a dezvinovăţit cu o săptămână înainte să scape în presă stenograma cu Floarea, imediat după ce gorjNEWS.ro  preluat imaginile în care Cârciumaru apărea cu Voicu. Accentuez că nu e nicidecum adevărat că primarul ştia de la Toni Mihail Greblă, unul din stăpânii dosarului Voicu, că şi Floarea este implicat.

Până la un punct, Cârciumaru poate fi receptat ca un tip simpatic. Trecându-i cu vederea o oarecare dificultate de a se exprima corect în limba română şi incultura impardonabilă primarului oraşului lui Brâncuşi, când începi să sapi dincolo de străzile udate în fiecare dimineaţă, florile din stâlpi, curăţenia din centru, nunţile de aur şi chefurile periodice pentru pensionari (cei mai disciplinaţi votanţi), Cârciumaru te îngrozeşte. Caracatiţa pe care a dezvoltat-o în ultimii ani în jurul Primăriei Târgu Jiu, sub acoperirea imaginii atent întreţinute de edil naiv care dă cu mătura de dimineaţa până seara, a secătuit oraşul, a băgat Primăria în faliment şi a pus semnul de acces interzis în zonă pentru orice investitor străin. Namaiamintind că, în căutare de oportunităţi de deturnare de bani publici, a cebăluit într-un hal fără de hal, cum nici Ceauşescu n-ar fi fost în stare, centrul oraşului.

Morega, actor principal în dosarul Voicu, deocamdată protejat. De servicii?

Curios, sau poate deloc curios, în dosarul Voicu nu a apărut până acum numele lui Dan Ilie Morega, cel care, ca într-o comedie neagră de foarte proastă factură, continuă să conducă organizaţia judeţeană a PNL Gorj. Este de notorietate legătura lui Dan Ilie Morega cu Teodor Meleşcanu, unul dintre principalii săi susţinători la centru, la care se duce ca la el acasă.

Încă nu a scăpat din dosarele DNA partea referitoare la traficul de influenţă exercitat de Dan Ilie Morega în favoarea lui Radu Dan Floarea, la Complexele Energetice, atât cât a avut intrare, cam până în momentul înlăturării lui Laurenţiu Ciurel de la Rovinari. Din niciun dosar DNA nu a scăpat, încă, metoda arhiuzitată de Dan Ilie Morega în cazul persoanelor pe care le propune, susţine sau numeşte în funcţii. Le cere lucrări pentru apropiaţi, apoi îi mituieşte cu parte din banii publici primiţi de la stat de patronii cu pricina, în contul lucrărilor! Nu ştiu dacă v-aţi prins, finalitatea e mai mult decât hidoasă. Din momentul în care au luat mită de la Morega, primarii şi şefii de instituţii publice nu mai mişcă în front. Cel mult îl înjură pe la colţuri şi se asociază în tot felul de coaliţii împotriva lui, care durează maxim un minut, dar la vedere n-ar face nimic, să-i pici cu ceară. Am mai scris şi o repet: în PNL Gorj e plin de râme. Dacă are vreunul coloană, să se ridice şi să umble pe picioarele lui, să îl vedem!

Un exemplu: primarul Peştişaniului, privit de la distanţă, pare om ca lumea. Din păcate i-a căzut victimă lui Morega şi acum nu mai poate evolua la “liber alese”. Primul compromis face pârtie celorlalte, nenumărate. La cererea bine motivată a lui Morega, Florin Pavel nu s-a opus ca Radu Dan Floarea să construiască un campus în localitate, lucrarea, încă nefinalizată, ridicându-se la 123 miliarde lei vechi.  Nici inspectorul şcolar general de atunci, Liviu Andrei, nu a avut nimic de obiectat. Era, deja, forte mânjit, plus că Morega făcuse cărare la Ministerul Educaţiei, să-i pună propte la Svetlana Preoteasa, secretar de stat.

Că veni vorba de domnul prefect…

Este cel puţin curios că “inamicul numărul unu al infractorilor din Gorj”, Liviu Andrei, s-a calificat ca prefect, având în vedere modul în care a gestionat banii publici destinaţi reparării şi modernizării şcolilor, ca inspector general. De unde se vede treaba că PDL Gorj stă destul de prost la capitolul resurse umane de calitate. Până acum s-a dovedit că sistemul democratic e cel mai viabil şi oferă fiinţei umane posibilitatea de a alege şi de a se împlini. Ceea ce nu s-a înţeles încă, în Gorj, e că democraţia presupune, înainte de toate, bun simţ. Cum să pui, mânca – v – aş gura, prefect, deci şef peste corpul de control al prefectului, pe unul care tocmai fusese controlat de structura respectivă, şi deloc formal, pentru că rezultatele verificărilor fuseseră înaintate Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, ca acte probatorii în două dosare de cercetare penală ?!?! A dizolvat, apoi, Liviu Andrei corpul de control al prefectului? L-a dizolvat! Şi-a făcut unul nou, pe sufletul lui? Şi-a făcut!

Om fi în post, dar în acest judeţ pute rău de tot a treaba mare. Pute până în studiourile televiziunilor naţionale şi până în dosarele structurii centrale a DNA. Omologii, procurorii DNA de la Gorj, sunt doar aşa, la caterincă.

P.S. Cât am fost om în rând cu lumea, cu serviciu la stat, am văzut multe şi m-am crucit de nenumărate ori. De exemplu, am văzut că nu ai voie să ieşi din horă fără aprobarea comandantului, căci s–ar putea simţi ofensat. Cu toate acestea, să te duci să iei paşte în mod organizat, cu şefii de deconcertate raşi, tunşi şi frezaţi în pluton,  ca să vadă mafioţii şi evazioniştii că există unitate împotriva corupţiei, că formăm, ca fotbaliştii, un grup, e cel puţin halucinant. Fără a fi iniţiat în ale ortodoxiei, ştiu, ca milioane de alţi ortodocşi, că la biserică, în general, cu atât mai mult la paşti, te duci smerit, însingurat, cu tine însuţi şi familia. Are idee prefectul cu cât sictir vin la şedinţele acelea interminabile, pe protecţie civilă, din două în două zile, şefii de deconcertate?

Am înţeles, domnule prefect, sunteţi inamicul mafiei, ne-am lămurit cu toţii! Mafioţii au comandat şi acest articol, după ce, cum singur aţi susţinut public, au pus suc expirat pe masa ministrului Şeitan(!!!), sâmbătă, ca să vă compromită. Ei tremură că, sub dumnevoastră, o să înceapă să funcţioneze instituţiile şi or să ajungă la puşcărie. Ştim cu toţii toate acestea, dar lăsa-ţi-i pe oameni în durerile lor, măcar de paşti.

Dacă nu există doctor în organigrama Prefecturii, cel puţin unul ar fi binevenit. Specializarea rezultă de mai sus.

Altfel spus, nu contează cât de comunist eşti, contează cine propune să fii demis.

Doi tineri s-au luptat ca doi gladiatori, pe vremuri. Unul singur a rămas în viaţă şi a primit, drept răsplată, o partidă de sex de la cea care, conform cotidianului Adevărul de Seară, comandase înfruntarea: “le-a spus celor doi pretendenţi că va rămâne cu cel care va ieşi învingător”. Treaba asta poate deveni o nouă fiţă, pentru divele închipuite din Gorj şi de aiurea, adorate de bărbaţi cu foarte mult vid în cutia craniană.

Ipoteza incendierii cu premeditare de către proprietar, vehiculată şi prin comentariile postate pe GorjNEWS.ro, a cabanelor de la Rânca pică, întrucât asigurările imobilelor, neplătite de patru luni, nu mai erau în vigoare. Amănunte în Adevărul de Seară.

Daniel Burlan, directorul general al SNLO, speră ca în această săptămână să fie adoptată ordonanţa de urgenţă prin care CET-urile primesc ajutor de la stat. În schimbul cărbunelui livrat la CET Arad, Braşov, Timişoara, Oradea, Bacău, Motru, Govora, SNLO are de primit 185 milioane lei. Detalii, în Gazeta de Sud.

O parte din angajaţii Primăriei Târgu Jiu l-au acţionat în instanţă pe primarul Florin Cârciumaru, pentru recuperarea unor drepturi financiare, motiv pentru care au toate şansele să se califice la următoarele disponibilizări. Povestea, în Pandurul.

Potrivit Mediafax, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, în context, următoarele: “Am discutat punctual cazul Morega, preşedintele organzaţiei Gorj, a fost propunerea prim-vicepreşedintelui Ludovic Orban de demitere a domnului Dan Ilie Morega, discutată în Biroul Politic, nu a trecut la vot, deci el a rămas preşedinte la Gorj. În schimb, Biroul Politic Central a dat o hotărâre foarte clară şi i-a comunicat-o şi domnului Morega, care era de faţă, conform căreia solicită în mod expres domnului preşedinte Morega şi conducerii actuale de la Gorj să nu facă înţelegeri politice cu domnul Manţog şi cu PDL, mergând pe formula care acolo există oricum în Consiliul Judeţean“

În discursul ținut în cadrul manifestării, Ludovic Orban, nr. 2 în PNL, a respins orice formă de colaborare cu PDL: “Nu avem ce să căutăm la guvernare cu Traian Băsescu şi cu PDL, care au făcut mişto de noi cu oferta pe care ne-au făcut-o, deşi ştiau că în acest moment cota de favorabilitate a PNL-ului este de peste 40%. Ne-au oferit la mişto patru ministere – Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Ministerul Muncii şi Ministerul Agriculturii – cu care ne-am fi rupt gâtul, pentru că n-am fi putut face nimic din programul nostru, am fi decontat doar toate nenorocirile pe care şi le-au asumat ei prin acordul cu FMI. Aşa că uitaţi de PDL, trebuie să găsim soluţii de înţelegere cu PSD şi UDMR, pentru a rezista presiunilor, şantajurilor şi ameninţărilor lui Băsescu şi ale PDL-ului!”.

În acest context, șansele lui Dan Ilie Morega – care demarase negocieri pentru o guvernare locală cu PDL – de a rămâne la conducerea PNL Gorj scad simțitor. Înaintea plecării la Poiana Brașov, Morega declarase că intenționează să încerce schimbarea deciziei de demitere a sa printr-o discuție între patru ochi cu Crin Antonescu.