Slugoiul Ovidiu Popescu fuge în concediu de odihnă ca să nu îşi supere Stăpânii

Invitat la negocierile purtate la Primăria Târgu Jiu, i-am demonstrat arhitectului american de origine română, în baza textului Memorandumului ce fusese încheiat între părţi, reaua credinţă a părţii americane, care introdusese o mulţime de pasaje ilegale, aberante şi/sau strict defavorabile oraşului şi Ansamblului, prin care urmăreau să preia controlul cercetării brâncuşiologice şi drepturile de imagine asupra a ceea ce înseamnă Brâncuşi la Târgu Jiu. Totodată, am explicat de ce nu e binevenit un parteneriat cu Fondul Mondial al Monumentelor, ONG care l-a sprijinit inclusiv financiar pe Radu Varia în ciopârţirea Coloanei Infinite, în anii ’90.

Din păcate, directorul Centrului Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi”, Ovidiu Popescu, cel care l-a susţinut tot timpul pe Radu Varia şi a sprijinit tacit noul proiect american, aflând de descinderea arh. Mihai Radu la Târgu Jiu, a fugit intempestiv într-un subit concediu de odihnă. Altfel, ar fi trebuit să participe la întâlnirea cu Mihai Radu şi să aibă puncte de vedere! Ori, slugoiul nu se putea opune public construirii Centrului American, pentru că s-ar fi supărat fraţii din Masonerie pe el. Repet: cel plătit din bani publici să-l apere pe Brâncuşi de diverşi investitori binevoitori e Ovidiu Popescu, dar dânsul fuge în concediu ca să nu fie nevoit să îşi dea jos masca.

Când am dezvăluit, recent, că Popescu încurcă managementul de la Centrul Brâncuşi cu obligaţiile sale de mason şi de promovare a unor fraţi-masoni în manifestări publice de prestigiul şi tradiţia “Brâncuşianei”, nu am greşit cu nimic. Aşa cum am anunţat, în weekend-ul ce a urmat “Brâncuşianei”, în Gorj a avut loc deschiderea Anului Masonic, Popescu făcând diligenţe la Postul de Televiziune Tele 3 pentru aranjarea unui interviu cu Tudorel Niţulescu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale a României. Zis şi făcut, interviul a fot realizat chiar în weekend-ul cu pricina, şi a fost deja difuzat de câteva ori de Tele 3.

Ai şi tu un gram de onoare, Slugoiule?

Proiectele manageriale depuse pentru adjudecarea unor funcţii de manageri ai unor instituţii publice ar trebui să fie … publice. Popescu a luat nota 3 (trei) pe primul proiect şi nota 8 (opt) pe un al doilea proiect, devenind, brusc, foarte competent şi deştept. Am cerut Primăriei Târgu Jiu, instituţie în cadrul căreia funcţionează Centrul Brâncuşi, cele două proiecte manageriale. Ni s-a răspuns că primul proiect nu îl putem vedea, deoarece ar fi fost distrus, neexistând obligaţia păstrării lui. De aceea, întrebăm aici: Slugoiule, ai şi tu un gram de onoare să îţi faci public proiectul managerial notat cu nota 3 (trei)? Desigur, ţi se pare irelevant, în contextul managementului de excepţie pe care îl practici la Centrul Brâncuşi…

Concursul ilegal de la Centrul Brâncuşi, repus pe orbită de Cârciumaru

Important este că, printr-o declaraţie publică recentă, Florin Cârciumaru a pus cruce parteneriatului româno-american: “vreau să pun stop speculaţiilor din jurul construcţiei pe care voiam să o realizăm cu sprijinul unei fundaţii din SUA pentru că, din câte am înţeles, pe lângă fundaţia respectivă ar fi şi domnul Varia, o persoană declarată non-grata la nivel de municipiu. Le mulţumim pentru intenţie, dar trebuie tăiate lucrurile rele din faşă”. Pe de altă parte, în urma dezvăluirilor noastre legate de trucarea concursului pentru ocuparea unor posturi la Centrul Brâncuşi, primarul a cerut comisiei de evaluare exigenţă maximă. În consecinţă, consilierii Nichifor şi Ciongaru au insistat ca subiectele pentru proba scrisă să fie elaborate chiar în dimineaţa susţinerii acesteia, în prezenţa candidaţilor. Firesc, s-a ajuns ca pilele să fie eliminate şi ca numai două din cele şase posturi disponibile să fie completate. Deşi tineri gorjeni ultralicenţiaţi şomează pe la casele lor, neofertaţi de nimeni, ei nu s-au prezentat la acest concurs pentru că el s-a desfăşurat … cam în secret.

Prin această nouă Scrisoare Deschisă vă informez cu bună credinţă, în interes public, că la Centrul Municipal de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi  (direcţie a Primăriei Târgu Jiu, în directa dumneavoastră subordonare) se desfăşoară un concurs pentru ocuparea unor posturi, la finalizarea căruia în această instituţie ce ar trebui să se ocupe de administrarea şi punerea în valoare a Ansamblului Sculptural „Calea Eroilor” vor fi încadrate şi persoane lipsite de o minimă pregătire şi experienţă profesională în domeniu.

Ziarul de Investigaţii GORJNEWS a publicat dovezi evidente care demonstrează următoarele:

- concursul se desfăşoară ilegal; candidaţii au fost declaraţi fie “admişi”, fie “respinşi” de directorul Centrului Municipal de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi, Popescu Ovidiu, şi de subordonata acestuia, Gîrniceanu Rozalia, fără consultarea celorlaţi membri ai comisiei de evaluare a candidaţilor, respectiv a consilierilor locali Nichifor Gheorghe şi Ciongaru Emilian, fapt susţinut de aceştia din urmă în declaraţii de presă făcute Ziarului de Investigaţii GORJNEWS;

- în urma presiunilor exercitate de prefectul Andrei Liviu, urmează să câştige concursul şi să fie angajată în postul de consilier o persoană căreia-i lipsesc competenţele minimale şi experienţa profesională necesară pentru a activa în Centrul Municipal de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi. Ziarul de Investigaţii GORJNEWS a demonstrat că, anterior, Andrei Liviu a încercat angajarea persoanei respective, Rădoi Oana Andreea, pe un post de consilier în Prefectura Gorj, demers blocat în urma dezvăluirilor făcute de noi cu privire la experienţa şi pregătirea profesională a acesteia. Este evident că Rădoi Oana Andreea poate câştiga concursul de angajare pe postul de consilier în cadrul Centrului Municipal de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi doar dacă acest concurs este trucat şi se desfăşoară ilegal.

Ca cetăţean de bună credinţă, aştept ca Centrul Municipal de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi să devină o instituţie profesionistă, recunoscută şi respectată cel puţin la nivel naţional, aptă să managerieze şi să pună în valoare Ansamblul Sculptural „Calea Eroilor”. În mod cert, aceste lucruri sunt imposibil de realizat cu specialişti de anvergura lui Rădoi Oana Andreea.

Ca cetăţean al acestui oraş, îmi doresc un primar şi un Consiliu Local care să nu permită angajarea de incompetenţi cel puţin la această direcţie a Primăriei Târgu Jiu, un primar care să înţeleagă că nu mai este loc pentru alte şi alte compromisuri în ceea ce priveşte administrarea şi punerea în valoare a Ansamblului Sculptural „Calea Eroilor”.

În baza prevederilor Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi ale Legii 544/2001 privind accesul la informaţiile de interes public, vă solicit să ne puneţi la dispoziţie următoarele documente:

- primul proiect managerial al lui Popescu Ovidiu, depus pentru adjudecarea postului de director al Centrul Municipal de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi şi evaluat cu nota 3 (trei) de o comisie mixtă alcătuită din specialişti ai Primăriei Târgu Jiu şi ai Ministerului Culturii şi Cultelor.

- al doilea proiect managerial al lui Popescu Ovidiu, depus pentru adjudecarea postului de director al Centrul Municipal de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi şi evaluat cu nota 8 (opt), la doar câteva săptămâni distanţă, de o comisie alcătuită din specialişti locali, dintre care îl amintim pe Porumbel Gheorghe.

- toate documentele elaborate de Primăria Târgu Jiu şi Centrul Municipal de Cultură şi Artă Constantin Brâncuşi în cadrul etapei de selecţie a dosarelor de înscriere, inclusiv procesele verbale de evaluare a candidaţilor, cu semnăturile aferente.

- copiile cv-urilor şi ale diplomelor de studii ale tuturor candidaţilor înscrişi la acest concurs.

Vă mulţumim.

Director GORJNEWS,

Narcis Daju

Cu câteva săptămâni în urmă, un cititor de bună-credinţă şi foarte informat a publicat pe site-ul ziarului GORJNEWS o informaţie conform căreia Andrei urma să o plaseze pe Rădoi Oana Andreea ca expert în cadrul Centrului Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi”. Băi, nene, nu pot fi atât de împuţiţi şi de nebuni! Nu? Ei, nu!

Instituţiile de stat colectează incompetenţi în posturi cheie

După ce Ovidiu Popescu, ajuns prin fraudă director al Centrului Brâncuşi, a obţinut dispensă specială de la Guvern pentru angajarea pe bani publici a şase specialişti, nefiind posesor de coloană vertebrală s-a apucat să înghită tot ce i s-a băgat pe gât, fără nicio obiecţie. Căci fruntaşii urbei au fiecare câte o obligaţie de angajat. Când eşti urcat în scaun cu macaraua, printr-o fraudă dovedită dar nepedepsită, te numeşti impostor şi eşti condamnat ca mandatul tău de manager să fie doar o însăilare de compromisuri. Când eu dezvăluiam faptele de corupţie în care era implicat prefectul Andrei, fluierat şi chemat ca un câine, Popescu, pe atunci încă ziarist de mare succes, se înfiinţa grabnic în Palatul Administrativ şi turna emisiuni TV de complezenţă. La capătul uneia dintre ele, Andrei, juisând, i-a urat lui Popescu, printre balele care-i curgeau de plăcere, să mai facă şi alte emisiuni superbe, ca aceea tocmai încheiată. Aşa se nasc monştrii.

Zis şi făcut. Nenorocit în esenţa lui, Andrei i-a ordonat, scurt, slugoiului Popescu să i-o angajeze pe Rădoi Oana Andreea la Centrul Brâncuşi. Vorbim de o instituţie aproape inexistentă, care nu face aproape nimic din ce e de făcut pentru Târgu Jiu şi Ansamblul Sculptural “Calea Eroilor”. (Gogoriţa cu înscrierea Ansamblului pe lista UNESCO e un foc de paie menit să disimuleze incompetenţa şi inactivitatea lui Popescu. Dovada: siturile de la Sarmisegetusa sunt de mult pe acea listă a monumentelor protejate de UNESCO. Recent, un zevzec a băgat cupa excavatorului în ele şi a turnat un gard. Deunăzi, presa naţională publica fotografii cu fecale umane deşertate pe siturile antice de la Sarmisegetusa. Popescu, în schimb, îşi menţine discursul de predicator sectant: dacă Ansamblul e pe lista UNESCO, nici muştele nu mai zboară pe axa monumentelor fără aprobare.) Impostorul ar fi trebuit să vadă, deunăzi, pe ACCES TV, un turist din Cluj cerând, firesc, un ghid care să-l conducă prin oraş, şi localnicii ridicând din umeri că ce-i ăla că noi n-avem aşa ceva. Impostorul ar trebui să ne lase, pentru că suntem edificaţi şi scârbiţi îndeajuns. Atât poate el.

Noi fapte penale ale directorului Ovidiu Popescu

Felul în care slugoiul Popescu îndeplineşte ordinul prefectului Andrei de a o angaja cu orice preţ la Centrul Brâncuşi pe experta în listări şi stocuri de marfă este şi el halucinant. Există o comisie de evaluare a candidaţilor la angajare, din care, pe lângă Popescu, mai fac parte subordonata sa, din cadrul Centrului, Gîrniceanu Rozalia, şi consilierii locali Gheorghe Nichifor şi Emilian Ciongaru. (În paranteză fie spus, Nichifor l-a notat pe Popescu cu 3 (trei), la concursul pentru directoratul de la Centrul Brâncuşi. Şi, totuşi, iată-l pe impostor director!) E greu de crezut, dar Popescu a decis de unul singur, fără a-i consulta nicio secundă pe Nichifor şi Ciongaru, care sunt candidaţii admişi şi care sunt candidaţii respinşi după prima etapă a concursului. Contactaţi de GORJNEWS, cei doi consilieri locali nici măcar nu ştiau cu certitudine dacă fac sau nu parte din comisia de evaluare! Atunci, cine a semnat în locul dumnealor documentele care atestă excluderea unor candidaţi şi promovarea celorlalţi??? Sau toate procedurile acestea se derulează ca la adunat de prune, că, oricum, direcţiile Primăriei Târgu Jiu au imunitate în faţa procurorilor?! Atât Nichifor, cât şi Ciongaru au admis că, din moment ce au fost nominalizaţi ca membri în comisia de evaluare, este ilegal ca selecţia candidaţilor să se desfăşoare în absenţa lor!!! Or, oameni buni, impostorul Popescu, dovedit, iată, din nou ca şi penal, deja a publicat rezultatele primei etape de selecţie, decise de unul singur, cu de la sine putere!!!

E păcat că în Gorj nu există procurori integri, care să se autosesizeze. E păcat că Popescu nu conduce S.C. EDILITARA S.A. Acolo ar putea să toarne liniştit trotuare strâmbe. E păcat că Popescu manageriază într-o manieră tâmpă cel mai de preţ giuvaer al Gorjului şi, poate, al României – Ansamblul Sculptural Calea Eroilor. Un conducător de bună credinţă, profesionist şi integru nu ar accepta niciodată să lucreze cu un subordonat de statura profesională a lui Rădoi Oana Andreea, plasat într-un post cheie.

E păcat că avem cel puţin o dovadă clară că cei despre care scriem aici, în GORJNEWS, sunt, totuşi, nenorociţi până la capăt, în esenţa lor.

Scriitorul Andrei Novac a declarat pentru GORJNEWS că “în mod cert, după ce vor fi chemaţi de primarul Florin Cârciumaru, consilierii locali Nichifor şi Ciongaru îşi vor modifica poziţiile şi vor susţine că au participat la evaluarea candidaţilor din prima zi. Aşa se întâmplă mereu, la Târgu Jiu”

GORJNEWS demarează curăţenia de toamnă la Poliţia Locală!

De peste un an, GORJNEWS dovedeşte infracţiunile în legătură cu serviciul săvârşite de conducerea Poliţiei Locale Târgu Jiu. Întrucât suntem pe deplin edificaţi că primarul Florin Cârciumaru nu are nici cea mai mică intenţie de a cerceta pe fond, la modul real, abuzurile şi ilegalităţile incredibile de la Poliţia Locală, GORJNEWS demarează o campanie de presă şi depunerea mai multor plângeri penale, la capătul căreia dorim ca cei vinovaţi să răspundă conform faptelor lor şi ca Poliţia Locală să fie condusă de persoane competente, responsabile, capabile să creeze o instituţie modernă, aflată în slujba cetăţeanului, a comunităţii şi a legii.

Cârciumaru şi Tudor, colegi de clasă în copilărie, tovarăşi de ilegalităţi acum

În legătură cu actualul director executiv al Poliţiei Locale Târgu Jiu, Ion Tudor, am demonstrat în Ziarul de Investigaţii GORJNEWS şi în emisiunea „Panoul de Onoare”, pe care o realizez la Gorj TV, că încalcă legea mai des decât respiră, că nu mai are ce să caute în fruntea acestei instituţii care ar trebui să slujească cetăţeanul. Se pare că fostul coleg de clasă din copilărie al lui Tudor, primarul Florin Cârciumaru, nu are capacitatea de a înţelege că un ins dovedit că încalcă frecvent legea trebuie deferit procurorilor şi, bineînţeles, demis urgent de la conducerea Poliţiei Locale. Această instituţie ar trebui să vegheze la respectarea legalităţii, nu să adăpostească posibili infractori în posturi de conducere. Din păcate, Cârciumaru s-a limitat la a numi o comisie de cercetare căreia i s-a ordonat să-l scoată basma curată pe Tudor. Toţi membrii acestei comisii de cercetare, muşamalizând ilegalităţile de la Poliţia Locală, devin complici, comit ei înşişi infracţiuni în legătură cu serviciul, care în cele din urmă vor fi dovedite şi sancţionate.

Urdea e cercetat ilegal de subordonaţii săi

De competenţa procurorilor este şi “performanţa” directorului adjunct Florin Urdea, fiul secretarei lui Cârciumaru, dovedită de noi, de a transforma comisia de disciplină a Poliţiei Locale într-o structură de tip securisto-comunist, prin care are loc epurarea instituţiei de angajaţii înscrişi în sindicate neagreate, hăituirea celor care nu sunt nici rude, nici pile ale lui Tudor şi Urdea şi care nu consimt la a duce la îndeplinire ordine ilegale. De râsul curcilor: în urma dezvăluirilor noastre, o comisie alcătuită doar din subordonaţi ai lui Urdea îl cercetează în prezent pe acest pretins manager, care în mediul privat ar putea conduce cel mult nişte cârciumi slinoase, ca acelea din Parcul Central, primite pe doi lei de la Cârciumaru. Dacă primarul nu ştie sau nu vrea să ştie legile pe care ar trebui să le respecte, juriştii Primăriei, plătiţi din bani publici, ar fi trebuit să-i spună lui Cârciumaru că e ilegal ca Urdea să fie cercetat disciplinar de subordonaţii lui şi că fiul secretarei primarului trebuia deferit comisiei de disciplină din Primăria Târgu Jiu.

Poliţiştii locali, condamnaţi la înfometare şi boală

Ziarul de Investigaţii GORJNEWS va merge până în pânzele albe pentru ca la Poliţia Locală Târgu Jiu să se stabilească vinovaţii şi vinovăţiile, pentru ca angajaţii acestei instituţii, condamnaţi la înfometare şi boală prin nişte salarii de mizerie, plătite şi acelea cu întârziere, să nu mai fie, pe deasupra, batjocoriţi, umiliţi, hăituiţi şi agresaţi.

Dacă primarul nu ia măsuri, 96 din alegătorii din Târgu Jiu sunt cel puţin cretini

Domnule Florin Cârciumaru, dacă aţi găsi timp şi răbdare pentru a citi Legea Poliţiei Locale, aţi înţelege că instituţia creată de Tudor nu are nimic în comun cu ce ar trebui să fie o Poliţie Locală în slujba cetăţeanului, a comunităţii şi a legii. Am înţeles, din anumite sondaje de opinie, că 96 la sută din alegători doresc să continuaţi ca primar al Târgu Jiului. Domnule primar, faptul că dumneavoastră îi susţineţi necondiţionat şi independent de faptele lor penale pe Tudor şi Urdea la conducerea Poliţiei Locale Târgu Jiu dăunează grav acestui oraş şi îmi întăreşte convingerea că 96 la sută din alegători sunt cel puţin cretini

Comisia de disciplină, instrument de reeducare a elementelor ostile

Principalul instrument utilizat de Tudor şi Urdea pentru “reeducarea” şi “recuperarea” oilor rătăcite este comisia de disciplină din cadrul Poliţiei Locale.
Poliţistul local Burlan Amalia, membru PROLEX, din cauza unor probleme de sănătate nu s-a putut prezenta într-una din zilele sale libere pentru o instruire organizată la sediul Poliţiei Locale. Vânători de greşeli ai salariaţilor consideraţi de ei incomozi, Tudor şi Urdea au deferit-o imediat comisiei interne de disciplină, deşi nu săvârşise o abatere de competenţa acestui for. Din înregistrarea discuţiilor purtate la comisia de disciplină în data de 1 aprilie a.c., reiese clar tratamentul inuman de care a beneficiat Burlan Amalia din partea superiorului ei ierarhic, Florin Urdea.

Burlan Amalia izbucneşte în plâns şi îşi exprimă uimirea pentru că a fost aruncată direct în comisia de disciplină, în condiţiile în care adevăratele abateri din Poliţia Locală sunt trecute cu vederea.

“Poliţia Locală, instituţie de căcat”

În continuare, Florin Urdea devine din ce în ce mai abrupt şi îşi intră în rolul de comisar sovietic ce pare să i se potrivească perfect : “cât să mai suportăm, doamnă, sindicatul dumneavoastră să ne mai tot reclame? dumneavoastră le daţi girul să ne măscărească instituţia. Ăia care vă reprezintă se duc la televizor şi spun: instituţie de căcat. Deci, dacă instituţia e de căcat, şi noi suntem de căcat. Ăia pe care dumneavoastră le daţi bani lunar ca să vă reprezinte”.

Delirul lui Urdea, manifestat pe bani publici într-o instituţie publică, capătă cote nebănuite: “Grupa Sindicală PROLEX s-a constituit expres pentru a defăima această instituţie. Astea sunt chestiuni dictate politic.” Apoi, Urdea se calmează şi îi cere, mieros, prietenia:  “De ce nu vă băgaţi în Sindicatul lui Marius Mirea?”.

“Să fie interzise toate sindicatele!”

De-a dreptul halucinant, Urdea se pronunţă răspicat asupra necesităţii interzicerii oricăror structuri sindicale în administraţia publică şi centrală!!! “Convingerea mea, în 13 ani de administraţie, e că nu are ce căuta sindicat în administraţie, nici centrală, nici locală.”

“Să înţelegeţi că nu trebuie să vă reprezinte interesele vreun sindicat!”

După ce lasă să se înţeleagă că colega lui, poliţist local Burlan Amalia ar merita arsă pe rug de vie, fără să supună votului comisiei de disciplină, Urdea decide cu de la sine putere graţierea criminalei. Totodată, el deconspiră şi motivul iertării: condamnata trebuie să priceapă că sindicatele sunt inutile. “În mod normal, trebuie sancţionată, dar în cazul de faţă eu vă spun deja că cred că o să trecem – comisia, dacă sunteţi de acord – cred că o să vă iertăm, ca să înţelegeţi că nu trebuie să vă reprezinte interesele vreun sindicat, între noi, aicea, pentru că noi suntem între noi, între colegi”.

În mintea din capul lui, acest ins se crede foarte deştept, capabil şi manager de succes. Îi numără zilele până la pensie lui Ion Tudor şi se visează cât mai grabnic pe scaunul de director executiv al Poliţiei Locale, de care jură că nu se va despărţi până când îi va suna şi lui ceasul pensionării. În realitate, Urdea nu ştie nimic corect despre el însuşi şi aproape nimic despre lumea înconjurătoare. Ceea ce a făcut Urdea la comisia de disciplină pe 1 aprilie a.c. este de competenţa procurorilor. Şi nu numai a lor. Specialiştii de la institutele de cercetare şi investigare a crimelor comunismului, cărora le vom expedia înregistrarea audio, vor fi, cu siguranţă, cel puţin la fel de uluiţi ca noi.

Urdea, înschisoare de la şase luni la doi ani

Conform Legii Sindicatelor nr. 54/2003, art. 53, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la doi ani, împiedicarea exerciţiului dreptului la liberă organizare sau asociere sindicală.

Pentru ilegalităţile evidente dovedite mai sus, Ion Tudor l-a deferit pe Florin Urdea, cu acceptul lui Florin Cârciumaru, unei aşa-zise comisii de disciplină interne, alcătuită doar din subordonaţi direcţi ai acestui domn care datorează traseul în viaţă aproape exclusiv statutului de fiu al secretarei primarului municipiului Târgu Jiu. Deşi Urdea ar trebui să dea cu subsemnatul înaintea procurorilor, întrucât în Gorj nu avem procurori, nu i se va întâmpla absolut nimic.

Drame ca aceea a poliţistului local Burlan Amalia se consumă în toate instituţiile de stat din Gorj. Primii vinovaţi sunt chiar victimele, salariaţii batjocoriţi, pentru că gândesc şi se poartă ca nişte sclavi pe plantaţii în raporturile cu şefii lor ierarhici, în loc să-şi afle şi să-şi caute drepturile şi libertatea.

Scrisoare deschisă adresată primarului Florin Cârciumaru

Ca director al Ziarului de Investigaţii GORJNEWS, în numele cititorilor acestei publicaţii, vă solicit să evaluaţi şi să vă pronunţaţi public dacă Ovidiu Popescu, directorul Centrului de Cultură şi Artă “Constantin Brâncuşi” – ajuns în această funcţie prin fraudă, cu acceptul şi sprijinul dumneavoastră direct – slujeşte interesul public sau interesele unor grupări transnaţionale la care este afiliat, deja implicate încă din anii 1990 în distrugerea fizică a Ansamblului Sculptural „Calea Eroilor” şi în denaturarea surselor şi sensurilor creaţiei lui Constantin Brâncuşi.

Manifestarea „Brâncuşiana”, fondată de regretatul Nicolae Diaconu, ne-a obişnuit să reunească specialişti în opera şi viaţa lui Brâncuşi, precum şi experţi capabili să propună strategii optime de conservare, restaurare şi punere în valoare a Ansamblului. Am fost stupefiaţi să aflăm că Ovidiu Popescu şi-a permis să invite la manifestarea „Brâncuşiana” din 9 septembrie a.c. pe unul din „fraţii” săi de lojă masonică, ziaristul Carol Hârşan, pentru a-şi lansa o carte intitulată, sugestiv, “Sterilet”, cu un conţinut fără nicio legătură cu viaţa şi opera lui Brâncuşi, sau cu trecutul, prezentul şi viitorul Ansamblului Sculptural “Calea Eroilor”. Potrivit surselor noastre, Carol Hârşan nu e recunoscut la nivelul asociaţiilor scriitorilor din România, cartea respectivă nu a fost abordată de niciun critic literar serios şi nu a mai beneficiat de nicio lansare vizibilă. Singura calitate care l-a calificat pe Carol Hârşan să-şi lanseze cartea la “Brâncuşiana” pare a fi “frăţia” cu Ovidiu Popescu.

Am fi trecut cu vederea această inadecvare, acest abuz abominabil al directorului Centrului Brâncuşi, dacă la aceeaşi manifestare, în aceeaşi zi, nu ar fi fost invitată de Ovidiu Popescu şi una din “surorile” sale, pictoriţa Cristina Lauric, din Suceava, membră a unei loji masonice feminine, asiduu sprijinită în cariera de artist plastic de “Lions Club”, structură, de asemenea, masonică. De altfel, deloc întâmplător, la finalul manifestării “Brâncuşiana”, Ovidiu Popescu va fi maestru de ceremonii la o reuniune naţională a masonilor, ce se desfăşoară, în acest weekend, la Târgu Jiu. Special pentru această reuniune, “sora” Cristina Lauric a pregătit o expoziţie cu circuit închis, destinată exclusiv “fraţilor” masoni, ce conţine picturi cu simboluri masonice.

Pe această cale, apreciind că lansarea cărţii „Sterilet” este începutul unui lung şir de evenimente culturale de excepţie, vă rog să dispuneţi ca la manifestările “Brâncuşiana” ce vor fi organizate la fel de profesionist, în viitor, de Ovidiu Popescu, să fie invitaţi şi alţi “fraţi” masoni, cu opere care să poarte următoarele titluri: “Vagin”, “Uter”, “Prezervativ”.

În final, vă asigur că şi eu, şi cititorii mei, suntem din ce în ce mai uluiţi.

Piatra de moară de la gâtul primarului Cârciumaru

Pe Tudor, însă, nu îl opreşte nimic de la a comite infracţiuni în legătură cu serviciul, tot felul de abuzuri şi de la a distruge destine. Caracterul său infect, deficitul de educaţie, iluzia că dacă a fost avansat – mai degrabă ilegal – de două ori într-un timp foarte scurt, la excepţional, de SRI Gorj, trezindu-se, în virtutea unor merite vagi, locotenent-colonel în rezervă din căpitan în rezervă, ar deţine imunitate în faţa legii, iluzia că dacă este foarte bun ca şi cumnat de mână la parangheliile PSD-ului nimeni nu se poate atinge de el îl vor costa, toate la un loc, foarte scump pe Ion Tudor. Insul se pretinde avocat, dar e incapabil să scrie o sesizare a comisiei de disciplină fără a comite abuzuri în serviciu. Se pretinde ofiţer de informaţii, dar o mână de subordonaţi absolvenţi, majoritatea, de liceu agricol şi şcoli profesionale, i-au documentat ilegalităţile şi l-au răsturnat cu roţile în sus. Tudor crede că pe lume există doar ziariste cu minte şi fustă scurte, sensibile la mustaţa lui, iar despre restul are nesimţirea de a minţi, public, că îl sapă ca să-i ia locul. Tudor e atât de inabil încât a tapetat pereţii instituţiei publice apolitice pe care o conduce cu postere electorale ale PSD-ului.

Iluzia că ar fi imun în faţa legii a fost alimentată şi de gestul dezinteresat al primarului Florin Cârciumaru, care l-a onorat năşindu-i unul dintre fii. În schimb, drept recunoştinţă, Tudor a devenit o piatră de moară, din ce în ce mai grea şi mai apăsătoare, pentru primar.

Târgu Jiul merită o Poliţie Locală performantă

Am decis să mă implic din nou în dezvăluirea ilegalităţilor consumate şi în curs de derulare la Poliţia Locală din două motive: 1. pentru că, în momentul de faţă, cu Tudor director executiv la Poliţia Locală şi Florin Urdea, adjunct (un Tudor în devenire), Târgu Jiul, deşi merită şi are nevoie de Poliţie Locală, nu are Poliţie Locală, ci o adunătură de oameni hăituiţi, nepregătiţi, incompetenţi, flămânzi şi cu salarii de mizerie, fără o minimă logistică, oameni care nu pot inspira cetăţenilor pe care-i slujesc decât milă şi compasiune, nicidecum siguranţă şi încredere. 2. pentru că Tudor a mers prea departe cu batjocorirea şi umilirea unora dintre foştii şi actualii angajaţi ai Poliţiei Locale. Am realizat, deja, la GORJ TV, în ultima săptămână, două ediţii ale emisiunii “Panoul de onoare”, demonstrând abuzurile, ilegalităţile şi actele de poliţie politică săvârşite recent de Tudor şi Urdea. Din raţiuni de spaţiu, în acest număr inserez doar aceste consideraţii. Dovezile le veţi găsi, pe larg, în ediţia de săptămâna viitoare a GORJNEWS.

Foarte curând, nici primarul Cârciumaru, nici consilierii locali nu vor mai putea spune că nu ştiu ce se întâmplă la Poliţia Locală. Din acel moment se vor transforma în tăinuitori ai ilegalităţilor dovedite de GORJ TV şi GORJNEWS.

Vid de autoritate şi sictir: poliţiştii locali zac în cârciumi

Vidul de autoritate şi sictirul cu care îşi exercită misiunile de interes public subordonaţii lui Ion Tudor e demonstrat şi de fotografiile alăturate. Cinci poliţişti locali, flancaţi de autoturismele de serviciu GJ 15 CGP şi GJ 77 WPC, îşi făceau veacul în cârciumă, luni, 22 august a.c., la orele prânzului, păzindu-se unii pe alţii. Un trucaj ordinar, aşa e domnule viitor fost director executiv la Poliţia Locală?

PDL-ul conduce, încă, ţara. Ion Ruşeţ, preşedintele PDL Gorj, ar trebui să fie cel mai puternic şi cel mai influent om din judeţ. Ar trebui să fie un leu paraleu. În realitate, leul Ruşeţ nici nu domină, nici nu comunică cu pădurea şi cu animalele pe care ar trebui să le conducă. Se mulţumeşte că are continuu hălci proaspete de rumegat. Cei care schilodesc judeţul i le aduc ofrandă ca să-i ocupe timpul şi să-i inoculeze neadevărul că el ar fi şeful, regele pădurii şi al tuturor animalelor. În realitate, astăzi preşedintele PDL Gorj, un tip uşor şi de multă lume şantajabil, este tolerat în funcţie. Nu el face regulile. Doar le primeşte, pe hârtie, şi le execută.

Discursul lui Ruşeţ – o ciorbă lălâie, îndoită cu apă

De când senatorul Ion Ruşeţ a fost instalat pe bază de şantaj ca preşedinte la PDL Gorj, e aşa o linişte în judeţ, o înfrăţire şi o conlucrare între politicieni şi decidenţi, care par să fi înţeles, în sfârşit, că numai uniţi pot face faţă poporului asupritor. De mai mult timp sunt tentat să realizez o analiză de conţinut a discursului public al lui Ion Ruşeţ. Din păcate, n-am ce. Ruşeţ vorbeşte rar, dar nu comunică nimic. Ca o ciorbă lălâie, îndoită cu apă.

Ne-am obişnuit ca politicienii să nu facă nimic bun pentru judeţ, pentru ţară, pentru popor. Majoritatea dintre ei, însă, fac eforturi pentru a simula că se zbat, că le pasă, că sunt în slujba alegătorilor. Cu o solidă carieră de lider sindical în spate, Ruşeţ ar trebui să fie campion la vrăjeală. O fi, dar eu, unul, nu l-am văzut până acum evoluând. Ruşeţ pluteşte în alte sfere, n-are legături cu pământenii. Este elementar pentru orice politician să se individualizeze pe spectrul politic. Să se alinieze în discurs şi acţiuni unei grupări politice şi să se delimiteze de alte formaţiuni. Până astăzi, Ruşeţ nu s-a delimitat prin nimic de PSD şi PNL şi nici nu a demonstrat prin ceva că aparţine PDL altfel decât formal, altfel decât ca un nume pe o listă de membri şi ca o grămadă de carne şi oase – creier, nu – pe un scaun destul de sus poziţionat.

Gorjul, un bordel roşu, imens: toţi politicienii, decidenţii şi conducătorii de instituţii se iubesc între ei

În momentul de faţă, în Gorj, toţi politicienii, decidenţii şi conducătorii de instituţii se iubesc între ei. Fiecare cu fiecare. După ce că se iubesc, îşi mai fac şi jurăminte de credinţă. Acest climat este nedemocratic, nesănătos şi total ostil dezvoltării judeţului. În acest climat nu poate fi vorba de legalitate şi de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În acest climat totul se vinde, se negociază, se cumpără, totul se calcă în picioare, totul devine posibil. PDL-ul conduce, încă, ţara. Ion Ruşeţ, preşedintele PDL Gorj, ar trebui să fie cel mai puternic şi cel mai influent om din judeţ. Ar trebui să fie un leu paraleu. În realitate, leul Ruşeţ nici nu domină, nici nu comunică cu pădurea şi cu animalele pe care ar trebui să le conducă. Se mulţumeşte că are continuu hălci proaspete de rumegat. Cei care schilodesc judeţul i le aduc ofrandă ca să-i ocupe timpul şi să-i inoculeze neadevărul că el ar fi şeful, regele pădurii şi al tuturor animalelor. În realitate, astăzi preşedintele PDL Gorj, un tip uşor şi de multă lume şantajabil, este tolerat în funcţie. Nu el face regulile. Doar le primeşte, pe hârtie, şi le execută. De fapt, nu are multe lucruri de făcut. În primul rând, trebuie să nu încurce bunul mers al lucrurilor. La asta se descurcă de minune. Apoi, trebuie să simuleze că trudeşte pentru Gorj şi gorjeni. Aici e repetent. Se prind şi copiii de grădiniţă. Ruşeţ n-are niciun stres, n-are nicio treabă.

Nu am absolut nimic de împărţit cu preşedintele PDL Gorj. Atâta doar că prestaţia publică a celui mai puternic om al judeţului mă afectează grav şi foarte direct, ca locuitor al acestui judeţ şi ca om care s-a săturat de hoţi, jigodii şi de protectorii lor. Ca om care înţelege că în Gorj s-a mers prea departe şi nu se mai poate continua aşa.

Ca să nu se mai întoarcă mortul de la groapă, ce-ar mai fi de făcut?

Ce ar mai putea face, în plus, senatorul Ion Ruşeţ, ca să ducă dezintegrarea PDL Gorj pe cele mai înalte culmi? Destul de multe. De exemplu:

1. Să pună pe pereţii interiori ai sediului PDL Gorj portrete imense cu Sfânta Treime: Florin Cârciumaru, Ion Călinoiu şi Victor Ponta. Nicio reuniune de Birou Politic Judeţean să nu înceapă până când toţi participanţii nu se închină, în genunchi, celor trei.
2. Pe rătăciţii din PDL Gorj, care îl tot întreabă “Gogule, da’ noi de treabă când ne apucăm?”, să-i închidă în sauna ilegală a lui Dian Popescu, de la Ţicleni, la foc continuu, şi să nu-i elibereze până nu ies toţi dracii şi toate impresiile din ei.
3. Să se analizeze oportunitatea de a-l susţine ca şi contracandidat împotriva lui Florin Cârciumaru, pentru funcţia de primar al municipiului Târgu Jiu, pe Titi Nebunu’, asta doar după ce se convinge că a murit sigur, ca să nu apară discuţii de tipul “Ce, Gogule, cum adică, te dai la mine? Ieşi cu contracandidat viabil împotriva mea?”
4. Pentru că sunt buni şi banii actualilor şefi de instituţii descentralizate – majoritatea vai’ steaua lor – să continue la nesfârşit reevaluarea acestora. Până strâng de ajuns.
5. Să continue să desfiinţeze sediile din judeţ ale filialelor, cum a făcut la Jupâneşti, la Vladimir şi în multe alte locuri.
6. Să vorbească cu Octavian Graure, “generalul” de la Complexul Energetic Turceni, să i se mai fure nişte ţeavă, că mai e nevoie pe Valea Gilortului. Nenorociţii ăia încă se închină la Cosmin Popescu. La Turburea să nu mai lase nimic. Bârcă pare sătul, ceilalţi pică mai greu la aşternut.
7. Primarilor în funcţie ai PDL să le ceară să treacă la PSD, înainte să ajungă la dânşii un control dedicat de la Curtea de Conturi.
8. Să schimbe iar yalele de la sediul PDL Gorj, dar de data asta să nu mai dea chei nimănui.
9. Când va desena pe tablă strategia de campanie electorală, să utilizeze cretă invizibilă, să înţeleagă fiecare ce vrea şi ce poate.
10. Să nu-l mai asculte deloc pe Condescu. Există riscul să primească şi ordine benefice partidului.
11. Cei 3 – 4 membri ai organizaţiei judeţene de tineret să fie trimişi urgent la Şcoala de Vară a tinerilor USL-işti, ca să se obişnuiască cu ceilalţi copii şi să nu mai vorbească neîntrebaţi.
12. Nici să nu se gândească să-l mai schimbe pe Liviu Andrei. Întâi, alt prefect mai incompetent şi mai corupt n-are cum să găsească. Apoi, nu va şti niciodată câte copii a făcut după filmuleţele acelea cu el, jucător, pe unde le-a împrăştiat şi în câte secunde apar pe televiziunile naţionale în caz de.
13. Să-l bage-n şedinţă pe Vlaicu, să-l îmbărbăteze şi să-i spună s-o ţină tot aşa, cu numiri de-ăştea, de vis, pe la instituţii. Giurcău, nota 2 şi de restul şpagă la OPC, merge, Dorobanţu, directoarea de la APIA, şcolită exclusiv la ULIM, compensează cu altele, deci, se poate. A, şi să-şi dea demisia din preşedinte de Asociaţie de Proprietari. Nu e bun de nimic nici acolo, s-au plâns locatarii, se prinde lumea, ştiţi cum e…
14. Ca să se menţină cu partidul sub 10 la sută în intenţiile de vot, să – i identifice rapid pe colegii cu ceva charismă şi discurs şi să-i dea afară. A propos, băiatu’ ăla, de la tineret, Tibi Popescu, ăla cu 3 clase peste restu’, de s-a supărat Cârciumaru şi-a intrat în direct peste el la Antena 1 Târgu Jiu, ală de destabilizează partidul, să fie dat afară urgent sau pus să răspundă de Cruşeţ şi Padeş şi să intre în Târgu Jiu doar cu aprobare.
15. Să fie identificaţi toţi finanţatorii organelor de presă neaservite şi să li se pună în vedere.
16. Să fugă din judeţ când vin lideri PDL de la centru în vizită, aşa cum a făcut şi până acum.
17. Să continue să nu răspundă la telefon nici măcar primarilor din colegiul său senatorial. Când trebuie să-i dea dreptul, îi cheamă el, dar să fie pregătiţi, că nu se ştie.

Cititorii care mai au şi alte propuneri – sunt sigur că au – sunt rugaţi să le posteze pe www.gorjnews.ro , site-ul Ziarului de Investigaţii GORJNEWS.

De peste şase ani, la parterul unui bloc din zona Gârdu a municipiului Târgu Jiu funcţionează ilegal un complex comercial improvizat, tolerat de toate autorităţile statului. Două apartamente de la parter au devenit cârciumă, sifonărie şi buticuri, transformând într-un coşmar viaţa locatarilor blocului. Deşi, scriptic, activităţile comerciale din zonă nu au fost niciodată autorizate, în cei peste şase ani de funcţionare niciuna dintre instituţiile de stat obligate să aplice măsurile legale nu şi-a făcut datoria la modul real, până la capăt. Colac peste pupăză, recent, Burci Daniel, „creierul” afacerii, s-a înscris într-o asociaţie care, declarativ, luptă împotriva corupţiei, abuzurilor şi nedreptăţilor din România. Aşa se şi numeşte: Liga Împotriva Corupţiei Nedreptăţilor şi Abuzurilor din România (LICNAR). Până azi nu am văzut niciun mare corupt şi nicio faptă de corupţie demascate public de acest ONG. Ştim, însă, multe persoane care se plâng la poliţie şi la parchete că au fost înşelaţi, că li s-au luat bani pentru a fi “asistaţi juridic” şi nu au primit nimic în schimb. Întrucât liderii LICNAR se cred deasupra legii, au preluat activităţile comerciale ilegale de la noul membru şi şi-au pus firma pe frontispiciul magazinului. Niciunde nu se poate vedea – pentru că nu există – autorizaţia de funcţionare. Oricum, dacă mai aveaţi vreun dubiu că la mijloc nu e decât o şmecherie penală ieftină, vă spunem că deja LICNAR l-a împuternicit, la rându-i, pe proaspătul său membru să se ocupe de activităţile comerciale. Adică i-a întors ce-i aparţinea, dar cu antetul sclipicios al LICNAR, generator de imunitate în faţa legii şi a autorităţilor.

Lista completă a autorităţilor care îşi bat joc

Primăria Târgu Jiu, Garda Financiară, Direcţia de Sănătate Publică Gorj, Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Poliţia Locală Târgu Jiu, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu sunt instituţiile care şi-au bătut joc în ultimul hal de interesele, drepturile şi libertăţile cetăţenilor afectaţi de activităţile comerciale ilegale ce ar fi trebuit stopate din faşă.

Primăria Târgu Jiu încurajează fărădelegile

În 2002, Primăria Târgu Jiu a aprobat concesionarea către Burci Daniel a trei suprafeţe de teren limitrofe blocului. Acesta nu a respectat destinaţia contractuală a terenurilor respective. Mai mult, recent a cedat către LICNAR, aşa cum arătam anterior, spaţiile comerciale ridicate ilegal pe terenul concesionat. Deşi sunt întrunite multiple condiţii de anulare a concesiunilor, Primăria Târgu Jiu nu mişcă niciun deget. În 2002, din partea Primăriei a semnat procesul-verbal de predare-primire a terenurilor concesionate ing. Vişan Ion, pe atunci angajat al Serviciului Patrimoniu. În 2005, Burci contestă la Judecătoria Târgu Jiu o amendă de 20 milioane lei vechi şi decizia de desfiinţare a construcţiilor neautorizate, emise de Primăria Târgu Jiu. În acel dosar, acelaşi angajat al Primăriei, ing. Vişan Ion, apare ca expert şi autor al unui raport de expertiză favorabil lui Burci (!!!), în baza căruia autoritatea locală pierde procesul! Cine a fost judecătorul atât de “inspirat” încât să numească un expert ce ar fi trebuit să se autorecuze? Ivănişi Dorina. Deşi nu s-a plătit niciun fel de amendă şi nu au fost demolate construcţiile ilegale, Primăria Târgu Jiu încă mai trimite, în 2011, adrese locatarilor blocului, în care se împăunează că l-a amendat pe Burci în 2004. O altă amendă, de 10 milioane lei vechi, şi o nouă decizie de demolare, emise în 2010, au fost atacate şi ele în instanţă de Burci, următorul termen de judecată fiind programat în septembrie 2011. Cum juriştii Primăriei sunt perfect antrenaţi să piardă orice proces, e lesne de anticipat soluţia şi în acest dosar. Deşi au demolat peste noapte alte spaţii comerciale a căror situaţie juridică era confuză, nu profund ilegală ca cea a lui Burci, reprezentanţii Primăriei susţin că pe acestea le vor demola doar dacă instanţa de judecată va încuviinţa acest lucru. Adică, niciodată.

Răspunsuri mincinoase, semnate de Cârciumaru

După ce a fost informată de locatari că în apartamentul lui Burci funcţionează ilegal LICNAR, Primăria le-a răspuns în scris că “în vederea funcţionării ong-urilor, nu e necesar niciun aviz sau autorizaţie de funcţionare emis de către instituţia noastră”. Adică, din nou, batjocură la adresa cetăţenilor, pentru că la o altă adresă, aparent fără legătură cu prima, cu alt expeditor, tot primarul Florin Cârciumaru răspunde conform interesului care poartă fesul: “în cazul menţionat de dumneavoastră este necesară obţinerea unui certificat de urbanism pentru schimbarea de destinaţie.”

Deşi activităţile comerciale s-au derulat şi continuă a se derula neîntrerupt, “inspectorii” Primăriei au altă părere: “La faţa locului s-a deplasat periodic o comisie şi nu s-a constatat desfăşurarea de activităţi comerciale. Astfel, nu se confirmă că spaţiul în cauză ar avea destinaţia de spaţiu comercial.” Mă rog, poate ni se pare, nouă, celorlalţi. Poate avem vedenii.

La fel, nici Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, nici Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor nu a găsit magazinele deschise. În mod cert, pe Burci l-a costat foarte mult ca aceste instituţii să nu descopere nimic.

Ale dracu spaţii, ba apar, ba dispar…

La Direcţia de Sănătate Publică Gorj ori se lucrează pe brânci, ori e plin de incompetenţi, din moment ce directorul Marius Boeriu răspunde locatarilor că “până în prezent nu s-au putut verifica toate documentele emise privind desfăşurarea activităţilor comerciale de către d-nul Burci Daniel. Câteva luni mai târziu, DSP a emis trei decizii de suspendare a activităţii, ultima la 16 martie 2010. Burci nu a ţinut cont de niciuna. Garda Financiară, instituţia care trebuia să verifice dacă omul de afaceri respectă deciziile DSP, n-a găsit nici ea vreun spaţiu comercial la faţa locului. Mai rău ca în Dosarele X! Ale dracu spaţii, ba apar, ba dispar, în funcţie de cât e de mare şpaga. Specialişti în bătaie de joc, întrebaţi de cetăţeni ce măsuri legale au adoptat, comisarii de la conducerea Gărzii Financiare Gorj răspund aşa: “s-au aplicat sancţiuni şi s-au dispus măsuri conform competenţelor legale pe care le are Garda Financiară”. Adică s-a luat şpagă şi atât.

Pe lângă DSP, au mai emis decizii de suspendare a activităţilor comerciale cu pricina  DSVSA, la 01 februarie 2010, şi Poliţia Locală Târgu Jiu, la 23 iunie 2011. Destul de neconvingător şi de lipsit de autoritate, domnul colonel (r.) Ion Tudor, din moment ce Burci a redeschis prăvăliile imediat după ce au plecat organele de control… Bine, dacă e să-l credem pe primarul Cârciumaru, toate ilegalităţile identificate au dus la “oprirea activităţii pe o perioadă nedeterminată”. Cum am reuşit atunci, noi, cei de la GORJNEWS, să facem cumpărături acum două zile, şi să luăm şi bon fiscal emis de LICNAR, rămâne, în aceste condiţii, o mare enigmă.

Procurorul – tăinuitor Cârstea, avocatul infractorilor

De la IPJ Gorj aflăm că abia în 2009, după patru ani de funcţionare ilegală, ofiţerii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au aplicat o amendă anemică, de 1500 lei, contestată, desigur, şi anulată în instanţă. Atât, adică zero barat pe toată linia, poliţişti cu numele.

Procurorul Cristian Cârstea, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, prin rezoluţia de neîncepere a urmăriri penale date în cazul lui Burci, s-a erijat nu în procuror, ci în avocat al omului de afaceri şi tăinuitor al infracţiunilor de fals şi uz de fals existente în dosar. Zice aşa domnul   procuror – tăinuitor: “referitor la semnarea în fals a vecinilor (…), prin care aceştia îşi dădeau acordul ca Burci Daniel să-şi deschidă un spaţiu comercial (…) se constată că a intervenit prescripţia răspunderii penale, deoarece acest înscris a fost în cursul anilor 2002 – 2003 şi nu a fost folosit niciodată până în prezent”. În realitate, dacă ar fi făcut minime săpături, procurorul Cârstea ar fi constatat că acel înscris falsificat a fost folosit recent de Burci, în instanţă, pentru a obţine anularea deciziei Primăriei de demolare a spaţiilor comerciale ilegale.

LICNAR, în pericol de dizolvare

Cât despre implicarea ca paravan a LICNAR, o organizaţie care mimează lupta împotriva corupţiei şi a corupţilor, Ordonanţa nr. 26 / 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii spune clar: dacă desfăşoară activităţi comerciale fără autorizările legale, ONG-ul respectiv va fi dizolvat pe cale judecătorească.

Pentru omul de rând, nicio lumină, de nicăieri

Ar fi de dorit ca, măcar pentru câteva momente, conducătorii corupţi ai instituţiilor publice din Gorj să se pună în locul omului simplu, batjocorit la nesfârşit şi lezat în cele mai elementare drepturi şi libertăţi ale sale. După ce ai trăit şase ani cu o sifonărie ilegală ce produce un zgomot infernal chiar sub apartamentul în care locuieşti şi toate instituţiile s-au întrecut în a muşamaliza aceste nereguli, nu îţi mai rămâne nicio speranţă şi nimic de făcut.

Într-o ediţie viitoare vom demonstra cine sunt liderii LICNAR şi ce fac ei cu adevărat pentru oamenii de rând din Gorj.

O familie de tineri din Târgu-Jiu şi-a îngropat propriul copil din cauza sărăciei lucii în care trăiesc. De trei ani de zile bat la poarta Primăriei Târgu-Jiu şi cer sprijin, dar de fiecare dată li se promite una şi se face alta. Trăiesc vânzând ziare, găsindu-şi adăpost dintr-un loc în altul, fugăriţi de soarta care nu le-a oferit nimic. Bătuţi de Dumnezeu, cei doi tineri şi copilul lor sunt la mila primarului Florin Cârciumaru, de la care Ziarul de Investigaţii GORJNEWS aşteaptă să se implice în soluţionarea responsabilă a acestui caz social.

O fetiţă simpatică, vorbăreaţă şi cu bun simţ, de cinci ani, pe numele ei Andreea. E rodul dragostei dintre Ion Traşcă (24 de ani) din Târgu-Jiu şi Gabriela Stancu (26 de ani) din Petroşani. Împreună formează o familie, o familie însă al cărei copil a murit la nici o lună după naştere. Condiţiile mizerabile în care trăiau cei doi i-au adus sfârşitul Denisei, un bebeluş născut în ianuarie 2010. N-a apucat nici măcar să vadă bine lumina zilei pentru că la nici o lună de la naştere s-a prăpădit. Conform unei adrese reci de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj, bebeluşul soţilor Gabriela şi Ion a decedat din cauza unei „insuficienţe cardio-respiratorii acute”. Cu chiu şi vai, cei doi părinţi şi-au îngropat copilul, fără ca să-i pese cuiva. Au avut, însă, noroc pentru că celălalt copil, Andreea, a supravieţuit în ciuda sărăciei, şi a ajuns acum la vârsta de cinci ani. În tot acest timp, însă, doar mama şi tata ştiu cât s-au chinuit şi cât s-au milogit de reprezentanţii Primăriei Târgu-Jiu pentru a primi o prăpădită de locuinţă socială, ca să-şi poată creşte copilul.

„Sunt zile în care nu mâncăm deloc ca să avem ce-i da fetei”

Când ai bani, greutăţile unei familii ca aceasta ţi se par nişte glume de doi bani. El a crescut la Casa de Copii, iar dragostea lor s-a născut în timp ce încercau să-şi câştige existenţa vânzând ziare. Au crezut că viaţa înseamnă doar pasiune şi iubire, până când şi-au îngropat fiica. Acum ţin ca la ochii din cap la Andreea, singurul copil care le-a rămas şi care le dă puterea să se umilească şi să îndure orice, doar pentru a avea ce-i pune pe masă. Numai că cei 20 de lei pe care îi fac zilnic, de căciulă, cei doi soţi sunt insuficienţi pentru a-i oferi unui fetiţe de cinci ani copilăria pe care o merită. Aşa se face că, de multe ori, cei doi îşi iau de la gură, răbdând de foame doar pentru a avea ce-i da de mâncare fetiţei de cinci ani. „Sunt zile în care nu mâncăm deloc, ca să avem ce-i da fetei”, spune mama fetiţei. Din nefericire, şi Andreea are probleme cu sănătatea, cei doi fiind nevoiţi să meargă cu ea prin spitale pentru a o opera la gât din cauza unor ganglioni.

„La primărie am fost, dar a zis Jilăveanu că nu are”

De trei ani fac potecă la Primăria Târgu-Jiu pentru a primi o cameră unde să-şi poată creşte copilul. Nu au ajutor social, nu au absolut nimic, decât ce câştigă vânzând ziare. Deşi au sperat, de fiecare dată răspunsul celor de la administraţia municipală a fost unul negativ. Dacă unii au reuşit să-şi ia locuinţe pe ochi frumoşi, alţii pentru că au avut pile bine puse, cei doi amărâţi cu un copil de cinci ani se chinuie de trei ani să aibă un acoperiş deasupra capului. Însă, spune Ion Traşcă, de fiecare dată replica este „zice să aşteptăm că ne-o da, dar să aşteptăm cât?! (…) La primărie am fost, dar a zis Jilăveanu că nu are. Ni s-a promis de atâtea ori, dar fapte niciodată. Măcar să ne fi băgat şi pe noi undeva”. Nu i-au băgat niciunde, ci i-au lăsat într-o casă părăsită, la marginea municipiului Târgu-Jiu, unde trăiesc ca nişte câini. Au igrasie, n-au gaze şi pe vatra de la cuptor găseşti câteva cepe fierte pregătite pentru supa de cu seară.

Demersuri ignorate

Disperarea în care se află familia Traşcă a fost scoasă în evidenţă şi de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Gorj, care a remis Primăriei Târgu-Jiu o adresă prin care atrăgea atenţia asupra modului mizerabil în care îşi duc traiul cei trei membrii ai familiei. Astfel, directorul Centrului Maternal Târgu-Jiu, Gheorghe Milosteanu, îi scria primarului Florin Cârciumaru că „datorită situaţiei în care se află, datorită lipsei veniturilor şi a condiţiilor improprii de locuit, precum şi a problemelor de sănătate, fetiţa a fost diagnosticată cu chist gloso-tiroid.(…) Aceasta a solicitat în mai multe rânduri sprijinul dumneavoastră în vederea obţinerii unei locuinţe şi a obţinut promisiunea că va fi soluţionată, în limita celor disponibile în cadrul spaţiului locativ al Primăriei Târgu-Jiu”. Frecţie la piciorul de lemn, pentru că primarul şi aghiotanţii săi şi-au văzut de treabă, ca şi cum familia Traşcă ar fi fost o familie de libărci, şi nu de oameni. Trăiesc în continuare de pe azi pe mâine, iar administraţia municipiului Târgu-Jiu, primarul care pozează în apărătorul sărmanilor, nu a mişcat până acum niciun deget pentru a o ajuta pe Andreea să aibă o viaţă normală, o viaţă pe care o au copiii funcţionarilor care le râd în nas celor doi şi-i trimit la plimbare.

„O să verificăm dosarul şi încercăm să ajutăm această familie, mai ales că este vorba şi de un copil bolnav. Pe termen scurt oricum o sa îi îndrumăm către Casa Iris, unde mama  poate să stea cu fetiţa pe timpul nopţii şi să beneficieze de un adăpost civilizat, de condiţii în care să îşi facă igiena şi, dacă este nevoie, şi de ajutor specializat medical, psihologic, profesional”.

Ramona Evulescu, purtător de cuvânt la Primăria Târgu Jiu