Pe 23 iunie am demonstrat aici că deşi s-au cheltuit 900.000 de euro, finanţare externă, pentru înfiinţarea unui serviciu de salubrizare, Rânca a devenit staţiunea din vârful muntelui de gunoaie. Imediat după apariţia articolului, o echipă de comisari ai Gărzii de Mediu au urcat la Rânca. Un detaliu: înainte de publicarea articolului, i-am cerut câteva lămuriri primarului Novaciului, Pantelimon Todea. Imediat,  muncitorii de la salubritate au fost trimişi de Todea la Rânca, unde au curăţat doar partea de staţiune administrată de Primăria Novaci. (Asta e dovada unui anumit tip de jeg, pe care toată apa Gilortului nu îl poate spăla). În consecinţă, comisarii Gărzii de Mediu au găsit gunoaie doar în zona administrată de Primăria Baia de Fier, aplicându-i primarului Constantin Mihuţescu o amendă de 500 de milioane de lei vechi, contestată imediat de acesta în instanţă. La câte concesiuni a aprobat domn’ primar Mihuţescu la Rânca pentru judecători, procurori şi avocaţi din Gorj, judeţele limitrofe şi Bucureşti, e foarte uşor de ghicit cine va câştiga procesul.

Partea cel puţin scârboasă urmează acum. Nici după ce a fost amendat cu 500 de milioane lei vechi, Mihuţescu nu a schimbat nimic. Deşi e în conflict cu Todea, au cel puţin un punct în comun: suferă de aceeaşi afecţiune. Pe amândoi îi doare în cur de destinul staţiunii Rânca. Fotografiile de mai jos au fost realizate zilele trecute de Iulian Bocîi, jurnalist de investigaţii în devenire, creatorul şi managerul site-ului www.portalnovaciranca.ro.

În primul rând, la intrarea în staţiune, lângă drumul vechi, a fost înfiinţată de curând o … groapă de gunoi!

Pe domeniul administrat de Mihuţescu, situaţia se prezintă astfel:

Suficiente gunoaie şi pe teritoriul lui Todea…

Vegetaţia din jurul majorităţii pensiunilor este arsă de apele menajere deversate direct în pădure de jmecherii de doi lei de care s-a umplut România în ultimii douăzeci de ani.

Proprietarul Casei Grysly crede în mintea lui, pe care o posedă el pe persoană fizică, că e foarte deştept pentru că a acoperit cu pietre şi frunze conducta prin care evacuează ilegal dejecţii în pădure.

Proprietarii pensiunilor din Corneşul Mare nu s-au mai obosit să îşi acopere conductele, semn că au motive să li se rupă.

Ce va urma? Primăria Baia de Fier şi Primăria Novaci vor primi fiecare câte o nouă amendă de sute de milioane de la comisarii Gărzii de Mediu. Ambii primari le vor contesta în instanţă şi vor obţine anularea lor. Ploile torenţiale vor continua să spele versanţii şi să împingă gunoaiele către văi şi ogaşe. Cu toate acestea, sau tocmai de aceea, România va continua să pută din ce în ce mai rău. Pe România primarilor de teapa lui Todea şi Mihuţescu numai Potopul de pe urmă o poate curăţa. Vai steaua ei de ţară, fără soartă, fără noroc.

Notă: Cruciada declanşată de prefectul Liviu Andrei în mintea domniei sale împotriva ilegalităţilor de la Rânca a sfârşit înainte de a începe. Oricum, nu îmi amintesc ca în Gorj să fi fost vreodată mai multă debandadă şi mai mult haos ca acum.

]]> http://www.gorjnews.ro/slider/todea-si-mihutescu-sunt-grav-bolnavi-ii-doare-in-cur-de-ranca.html/feed 3 http://www.gorjnews.ro/slider/ex-comisarul-meche-recidiveaza-in-fals-si-uz-de-fals.html http://www.gorjnews.ro/slider/ex-comisarul-meche-recidiveaza-in-fals-si-uz-de-fals.html#comments Tue, 09 Feb 2010 22:00:37 +0000 Narcis DAJU http://www.gorjnews.ro/?p=4545 Dezastrul instituţional înregistrat astăzi la nivelul judeţului Gorj, ca urmare a  amestecului politicului, a substituirii competenţei cu nepotismul şi a legalităţii cu interesele de grup, depăşeşte cele mai sumbre aşteptări.

Un decupaj sinistru şi deosebit de evocator: sprijinit de lideri judeţeni ai PSD şi de persoane din conducerea centrală a Gărzii Naţionale de Mediu, dintre care se detaşează în mod cert Marius Bărbulescu, directorul Direcţiei “Biodiversitatea”, originar din Polovragi, Constantin Meche a devenit în 2006, prin fals şi uz de fals, comisar de mediu. Apoi, şi-a înfiinţat o firmă prin care a început să acorde consultanţă pe probleme de … mediu agenţilor economici asupra cărora avea atribuţii de control. În 2009, Curtea de Apel Bucureşti, sesizată de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, a constatat  impostura în care se afla Constantin Meche, şi a determinat suspendarea sa din funcţie. Aparent paradoxal, proptelele sale din Garda Naţională de Mediu, care îl spijiniseră în a fi angajat prin fals şi uz de fals – mai mult ca sigur având motive destul de consistente în acest sens – au intentat imediat recurs (!), în favoarea lui Meche, litigiul aflându-se pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Suspendat din funcţie, Constantin Meche are acum timp liber şi nu mai puţin de şapte litigii active (!) cu foştii săi angajatori – Direcţia Silvică Gorj şi Garda de Mediu Gorj.

Cere 100 de milioane pentru un bilet de odihnă inventat

Într-unul dintre dosare, Constantin Meche solicită Tribunalului Gorj să oblige Garda de Mediu să îi plătească circa 100 de milioane lei vechi, din care 30 de milioane reprezintă daune morale şi restul contravaloarea unui bilet de odihnă şi tratament pe care susţine în fals, sub semnătură (vezi facsimil 1), că l-ar fi achitat către un hotel din Băile Herculane, printr-o agenţie de turism.

De fapt, în contextul deficitului de personal cu care se confruntă Garda de Mediu, nu i s-a putut acorda concediul de odihnă conform programării iniţiale. Pentru a crea premisele unui nou litigiu în instanţă, Constantin Meche şi-a procurat o factură şi un voucher de la o agenţie de turism, fără a achita contravaloarea lor, fapt probat de adresele emise de agenţia de turism în cauză (facsimil 2) şi de hotelul către care susţine în fals că a efectuat plata (facsimil 3).

L-am contactat pe fostul comisar pentru a-şi exprima punctul de vedere. Confruntat cu dovezile enumerate mai sus, Constantin Meche a recunoscut că nu a achitat nici un leu către agenţia de turism şi nici către hotelul cu pricina, dar a continuat să susţină că se consideră îndreptăţit legal şi moral să primească circa 100 milioane lei vechi de la Garda de Mediu: “m-am adresat instanţei de judecată pentru că mă consider lezat. Dacă va constata că eu am înregistrat o pagubă, bine, nu, asta este! După ce se va termina partea civilă o să mă adresez şi pe partea penală, să vedem cine este vinovat. Este moral şi legal să solicit contravaloarea facturii pe care nu am achitat-o, pentru că trebuia să îmi duc şi eu copiii în concediu, cum i-au dus şi ei, şefii. Ei şi-au făcut ştat de plată în avans şi pentru primă de vacanţă, şi pentru indemnizaţie de concediu şi au plecat în concediu. Noi, ceilalţi, muritorii, nu avem dreptul ca ceilalţi?

”

Asculta mai multe audio Politica

Judecătorul, blat cu ex-comisarul?

Cel puţin curios este că, deşi s-au derulat deja trei termene din procesul intentat Gărzii de Mediu (vezi facsimil 4) de Constantin Meche pentru recuperarea unui prejudiciu inexistent, judecătorul a refuzat până în prezent să îi ceară petentului să facă dovada plăţii biletului de tratament, semn că ex-comisarul îşi are omologii săi, la fel de integri, la Tribunalul Gorj.

De curând, GorjNEWS.ro a demonstrat aici că Primăria Târgu Jiu a înfiinţat, cu ani în urmă, în buza Jiului, paralel cu strada Termocentralei, un depozit ilegal de gunoaie , încă activ. Asta într-un moment critic, Comisia Europeană pregătindu-se să activeze împotriva României procedura de infringement, generată de nerespectarea angajamentelor privind închiderea gropilor de gunoi neecologice.

Ce a urmat

Aproape toată presa locală şi regională a preluat cazul, cu excepţia unui post de televiziune niciunul dintre colegii specialişti în “copy paste” neprecizând sursa.
Apoi, vineri, 04 septembrie a.c., la două zile după ce am publicat cazul, Marius Ionescu, directorul tehnic al Primăriei Târgu Jiu, şi-a dat întâlnire în zona străzii Termocentralei cu reprezentanţii televiziunilor locale. Între timp fuseseră strânse gunoaiele existente la suprafaţă şi transportate la depozitul ecologic amenajat de SC UEG MEDIU SRL, fapt demn de toată lauda. Din păcate, asta nu rezolvă mai nimic. Dacă priveşti în secţiune structura umpluturii cu care a fost astupată parţial vechea albie a Jiului, te apucă groaza: moloz şi gunoaie, în proporţii sensibil egale. Din păcate, nici în zeci de ani acea structură nu se va omogeniza, peturile nefiind biodegradabile. Deci, deşi s-a vopsit urgent gardul şi au fost chemate televiziunile să se minuneze la vederea lui, în profunzime se văd efectele nesăbuinţei edililor locali de a înfiinţa în buza cursului actual al Jiului un depozit ilegal de gunoaie. Dacă tot a “ecologizat” zona, îl invit public pe primarul Florin Cârciumaru să îşi ridice (încă) o vilă acolo, pe solul cu acea structură incredibilă, să îşi foreze o fântână şi să bea: dimineaţa, la prânz şi seara. Asta pentru că eu, unul, nu mai pot trece cu vorbe frumoase peste faptul că nu îşi asumă niciodată public vreun eşec şi, mai mult, îşi scoate mereu la înaintare subordonaţii să dreagă busuiocul cu câte o declaraţie de râsul lumii.

Linişte, imbecili! Vorbeşte Marius Ionescu

De cele mai multe ori când face o declaraţie publică, Marius Ionescu pleacă de la premisa că poate spune orice întrucât se adresează unor imbecili. Iată ce a declarat, vineri, 04 septembrie a.c., la depozitul ilegal de gunoaie: “(…)  prin depozitarea acestor materiale în zonă s-a refăcut şi s-a ecologizat zona respectivă (…)”.

Aici ar trebui să las câteva paragrafe goale, preţ de câteva minute, până îmi revin. Nu ştiu alţii cum sunt, dar pe mine declaraţia asta mă lasă interzis. Pasămite, Târgu Jiul este singurul loc din univers unde ecologizarea fostelor albii de râuri se face umplându-le cu gunoaie. E limpede, eu sunt într-o mare eroare. De fapt, edilii tocmai ecologizau zona, şi m-am găsit eu să le stric jucăria. Dacă scriu câteva articole elogioase (cu copy – paste), am vreo şansă să vă mai gândiţi şi să nu mă daţi în judecată?

Conflict de interese la Garda de Mediu

În aceeaşi zi, vineri, 04 septembrie a.c., şeful Gărzii de Mediu, Gheorghe Sanda, a adunat şi dânsul nişte ziarişti într-o conferinţă de presă. Am crezut că va anunţa măsurile legale adoptate faţă de Primăria Târgu Jiu, care înfiinţase pe domeniul public un depozit ilegal de gunoaie. Nici vorbă. La Târgu Jiu îndeplinirea atribuţiunilor funcţionale de către mulţi şefi de instituţii este facultativă. De aplicarea legii nici nu poate fi vorba. Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2005 prevede clar: constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 30.000 lei la 60.000 lei încălcarea de către autorităţile publice locale a obligaţiei de a preveni depozitarea necontrolată a deşeurilor. A luat Gheorghe Sanda vreo măsură împotriva şefului său de partid, Florin Cârciumaru? Nu. Mai mult, a tamponat ca pe la ţară o ziaristă care l-a întrebat de ce nu aplică legea în cazul Primăriei Târgu Jiu.

Habarnist, tăinuitor şi partizan politic în funcţie publică

Pe site-ul GĂRZII NAŢIONALE DE MEDIU aflăm că printre atribuţiile principale ale instituţiei se numără controlarea activităţilor cu impact asupra mediului înconjurător şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute de legislaţia din domeniul protecţiei mediului. Gheorghe Sanda habar n-a avut, ca şef al Gărzii de Mediu, că în Târgu Jiu există un depozit ilegal de gunoaie activ, până să public eu, şi nici sancţiuni contravenţionale nu aplică. Pentru ce îşi ia salariul, atunci,  din bani publici? Pentru partizanatul politic. Comisarii de mediu speră să apuce, în mandatul lui Gheorghe Sanda de şef al Gărzii de Mediu, ziua când li se va permite nu să amendeze, ci să meargă în control la o instituţie sau un agent economic controlate de PSD.

S-a aprobat noul Cod Penal

şi, spre ştiinţa lui Gheorghe Sanda, la art. 301 se vorbeşte despre conflictul de interese. Uite ce frumos scrie: “Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine (…) sau pentru o altă persoană (…) din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

Că tot veni vorba, Gheorghe Sanda nu este singurul şef de instituţie publică locală ce ar fi pasibil de puşcărie dacă justiţia ar fi mai mult decât o glumă şi un instrument în mâna celor puternici. A început campania electorală şi şefuţii unşi politic sunt convocaţi de trei ori pe zi în şedinţe de partid în care sunt chestionaţi câţi bani şi câte voturi au strâns. Şi cum să produci bani pe frigul ăsta? Respectând noul Cod Penal?

]]> http://www.gorjnews.ro/1-investigatii/ce-se-intampla-dupa-o-investigatie-gorjnews-ro.html/feed 4 http://www.gorjnews.ro/1-investigatii/iresponsabilitate-la-primaria-targu-jiu.html http://www.gorjnews.ro/1-investigatii/iresponsabilitate-la-primaria-targu-jiu.html#comments Wed, 02 Sep 2009 05:25:06 +0000 Narcis DAJU http://www.gorjnews.ro/?p=617 Deşi România riscă o amendă de 200.000 de euro pe zi pentru depăşirea termenului convenit cu Comisia Europeană pentru închiderea gropilor de gunoi neecologice, la Târgu Jiu edilii au înfiinţat un depozit de gunoaie ilegal în buza Jiului şi n-au niciun stres, în timp ce conducerea pesedistă a Gărzii de Mediu, emanaţie a Ordonanţei 37/2009, n-a văzut, n-a auzit.

Cum este la alţii

În agenda zilnică a oamenilor de stat responsabili din ţara asta, atâţia câţi sunt, la unul din primele puncte figurează evitarea activării de către Comisia Europeană, împotriva României, a procedurii de infringement, generată de nerespectarea angajamentelor privind închiderea gropilor de gunoi neecologice, până la 16 iulie a.c. Statul român ar urma să plătească câte 200.000 de euro zilnic, amendă, până în momentul în care se conformează normelor europene de protecţie a mediului. Specialiştii Ministerului Mediului fac eforturi disperate pentru identificarea surselor de finanţare cu care să sprijine autorităţile locale, în demersurile de aliniere la cerinţele, fireşti, de altfel, ale Uniunii Europene.

Cum este la noi

La Târgu Jiu se acordă o atenţie deosebită protecţiei mediului. De exemplu, încă de dinaintea şedinţei operative din fiecare dimineaţă o maşină stropeşte asfaltul. Apoi, un băiat udă florile de pe stâlpi. După şedinţa operativă, domnul primar Florin Cârciumaru iese în oraş, prin centru, cu agenda sub braţ şi walkie talkie la cingătoare, să se convingă că este curat, deci o să-l mai voteze lumea înc-o dată şi’nc-o dată. Mea culpa: am amintit de centru, n-am făcut-o cu răutate, nu e deloc fair – play să vorbeşti de funie în casa spânzuratului. Îmi place, însă, să cred că, pe sărăcia asta, mulţi târgujieni ar fi venit cu bani de acasă, numai să ne fi lăsat centrul aşa, după cum de multe ori, pe la petreceri, se face chetă şi se aruncă cu bani în lăutari să … tacă, să se ducă şi să ne lase.
Avem un oraş cochet, curat, ce-i drept, până înspre periferie, unde se împut de-a binelea lucrurile. Oameni buni, nu ştiu cum să v-o spun, să vă iau pe departe, căci risc să nu mă credeţi. Factorii de decizie responsabili din ţara asta au morcovul cât sfecla, că se înfoaie Comisia Europeană la noi, şi nu ştiu cum s-o mai dea, cum să mai cosmetizeze disfuncţiile legate de protecţia mediului, cum să le mai acopere, în timp ce la Târgu Jiu edilii noştri cu scaune sub fund deschid gropi de gunoi total neecologice, unde vor muşchii lor. Chiar şi în buza Jiului.
E timpul să vedeţi ce am filmat marţi, 01 septembrie a.c., pe strada Termocentralei din municipiul Târgu Jiu, la câteva sute de metri de Kaufland, între drumul ce duce spre fostul CET şi Jiu.

Cum s-a ajuns aici

Avem edili foarte inteligenţi, care cred că lumea începe şi se sfârşeşte la  Târgu Jiu, unde ei taie şi spânzură, după bunul lor plac, că nu există nicio instanţă de control asupra lor. În paranteză fie spus, cu atâţia cocoşaţi în jur, capabili să îţi pupe şi picioarele numai să respiri în aceeaşi încăpere cu ei, e normal să îţi pierzi uzul raţiunii. Foarte inteligenţi, edilii locali au stat drept şi s-au gândit strâmb să umple vechea albie a Jiului, paralelă cu strada Termocentralei, cu deşeuri rezultate din demolări. Astfel, în timp, rezultă o suprafaţă întinsă de teren, numai bun de concesionat clientelei politice (acum, când cel din zona Bicaz s-a gătat; deh, cu atâtea VIP-uri…). Fără a se osteni să posteze un panou cu ce e permis să arunci şi ce nu, fără a agaja un om – doi care să supravegheze zona, vechea albie a Jiului s-a transformt rapid într-o veritabilă groapă de gunoi neecologică. Şi, dacă tot se limpezise Jiul, gunoaiele au ajuns, deja, până în buza lui, şi de câte ori bate vântul o iau la vale, pe apă, spre Dunăre. Resturi alimentare, pet-uri, cadavre de animale, canapele, fotolii, toată gama, pungi de plastic şi multe altele. Peste toate, o insuportabilă duhoare, ce fericeşte locatarii blocurilor din zonă.

Ce spune legea

Din punct de vedere legal, Primăria Târgu Jiu nu avea voie să recurgă la acest artificiu. Pentru orice demolare este necesară o autorizaţie. Apoi trebuie încheiat un contract cu Polaris M. Holding, care asigură salubrizarea municipiului. Această firmă îţi dă un container de 6 metri cubi pe care după ce îl umpli cu moloz ţi-l duce, în schimbul a 200 de lei, la cel mai modern depozit ecologic de gunoaie din România, realizat la Târgu Jiu de unul dintre cei mai mari operatori europeni de salubritate, UEG Intenational, prin SC UEG MEDIU SRL, investiţie în valoare de peste 16 milioane de euro. Depozitarea deşeurilor din construcţii pe domeniul public, pentru redarea în folosinţă a unor suprafeţe afectate, este posibilă, dar fără încălcarea normelor de protecţie a mediului, sarcină prea dificilă pentru managerii Primăriei Târgu Jiu.

Cine aruncă gunoaiele şi de ce

O mare parte de vină pentru înfiinţarea acestei gropi de gunoi ce poate costa forte scump statul român, în raporturile cu Comisia Europeană, o au acei întreprinzători privaţi care, fie datorită absenţei resurselor financiare, fie de zgârciţi, încheie contracte formale cu Polaris M Holding. De obicei, deşi “produc” cam 5 metri cubi de gunoi lunar, încheie contracte pe 1 metru cub, pentru a plăti mai puţin, adică 90 de lei în loc de 450 de lei. Diferenţa, cei 4 metri cubi rămaşi, sunt urcaţi într-o maşină şi duşi în buza Jiului, în locul prin care comisarii de la Garda de Mediu nu trec niciodată să vadă grozăvia, neam de neamul lor, pentru simplul motiv că acolo nu cresc comisioane, şpăgi şi nici contracte de consultanţă pe probleme de mediu între firmele lor şi agenţii economici. În acel loc se colectează gunoaie de ani buni. De altfel, cu ceva timp în urmă, Primăria a şi primit o amendă substanţială de la Garda de Mediu. Sesizată public prin acest articol, conducerea pesedistă, de acum, a Gărzii de Mediu are ingrata sarcină de a amenda Pimăria Târgu Jiu. Şi asta repede, cam cât de repede ajunge un e-mail cu toată golănia asta de la Târgu Jiu, la Bucureşti, la Silvian Ionescu, comisarul general al Gărzii de Mediu.