• GORJ TV, Panoul de Onoare, 15 decembrie 2011
• Tema: Tudor riscă 7 ani de puşcărie
• Invitaţi: Ion Tudor, director executiv Poliţia Locală Târgu Jiu; Adrian Drăgoi, jurnalist

Rezultatul este că nu există o competiţie sănătoasă, necesară pentru a  scoate la suprafaţă oamenii care pot să ofere suport progresului unei comunităţi. Prima parte a problemei este cea a procesului electoral; în ultimul timp, deşi se încearcă o descentralizare la nivelul filosofiei electorale, în sensul în care politicieni şi administratori din teritoriu, care cunosc problemele zonei, să devină utili zonei, prezentând soluţiile la nivel central, evident că în Gorj, unde încă pare-se că trăim în alte timpuri apuse, partidele optează pentru indivizi impuşi de la centru.

Când nu se întâmplă astfel, aleg persoane comode, care să nu producă vreo daună unei echipe care este, inevitabil, condusă de un tătuc (alpha-male, cum îl denumesc antropologii americani), consecinţa evidentă fiind că nu mai există o dezbatere sănătoasă care să scoată la suprafaţă cele mai bune idei, şi nici indivizi îndeajuns de puternici pentru a le impune. Există, în schimb, doar un singur creier care dictează indivizi şi soluţii structurii pe care o controlează de sus în jos, adică metoda Nicolae Ceauşescu (este interesant cum gândim noi democratic menţinând în politică şi administraţie aceiaşi oameni de mai mulţi ani – e poate un conservatorism pe care, dacă şi strămoşii noştri îl aplicau, rămâneau etern în peşteri).

Alegătorul gorjean: iresponsabil, ignorant şi fricos

Cu politicienii am lămurit cum stă problema…Ajungem, acum, la cetăţeanul care în ultimul timp se plânge că ba apa nu are presiune, că în Gorj nu există îndeajuns de mult slujbe sau că salariile medii pentru omul de rând sunt dintre cele mai mici pe ţară. Ar fi bine să se gândească la toate acestea atunci când votează un individ doar pentru că îi dă în campania electorală o pungă sau o găleată cu făină şi ulei în ele, sau când reînnoieşte mandat după mandat aceloraşi oameni, fără să gândească un argument pentru opţiunea respectivă. Alegătorul gorjean are o lipsă crasă de clarviziune şi o completă neînţelegere a importanţei pe care o au drepturile sale democratice, fiind, la modul general, de o iresponsabilitate incredibilă, pe fond de ignoranţă şi de teamă de nou.

Probabil mulţi dintre dvs. aţi observat această tipologie a semenului nostru gorjean, care este de o resemnare senină, spunând că este insignifiant şi că aşa merg lucrurile. Aşa ajung să reprezinte judeţul deputaţi care lasă cartela de vot colegilor, astfel făcând de râs partidul din care provin, sau indivizi care s-au specializat în a aştepta să le dea partidul funcţii, fără însă a fi competitivi în vreun fel.

Desigur, la nivel de retorică, toţi aceşti – să le zicem politruci? – vor veni cu o morgă de om serios să spună în public că sunt super-competenţi în ceea ce fac, indiferent dacă se ocupă de implementarea politicilor guvernului in teritoriu (deşi au dificultăţi imposibil de neobservat în a arăta coerenţă în gândire), de conducerea unei instituţii a statului, fără să aibă în CV măcar o infimă legătură cu respectivul domeniu, etc. Ultra-politizarea tuturor instituţiilor nu mai surprinde pe nimeni, deşi nu este deloc normală în lumea de azi.

Gorjul, un judeţ fără pic de efervescenţă progresistă

Mai mult ca sigur, astfel de anomalii cronice se întâmplă şi în alte locuri în România, însă important este ca noi, dacă ne dorim o comunitate superioară celei de acum din Gorj,  să privim spre ce ne este superior, şi nu spre ce este egal sau inferior nouă. Mai mult decât atât, nouă, gorjenilor, ne place să fim supuşi şi laşi, chiar atunci când avem convingerea că am ales greşit. Cumva, parcă acceptăm că suntem proşti şi slabi… Oare aşa să fie sau, de fapt, nu avem încredere în noi, pentru că ne-am obişnuit să trişăm şi să fim neserioşi?

În lumea reală, demnă, atunci când cineva greşeşte în viaţa publică, acest lucru este vocalizat, ducând la o schimbare. Aici totul pare pierdut în eternitatea molcomă şi resemnată a unei esenţe conturate pe calea transhumanţei. Am două exemple în care este evident că românii înţeleg că au puterea de a a-şi face viaţa mai bună, sancţionând prin vot incompetenţa. Acum trei ani am văzut cu ochii mei cum cetăţenii unei comunităţi rurale s-au mobilizat pentru a schimba un primar. Al doilea exemplu este Bucureştiul, unde nu cred că un primar a avut două mandate la rând după 1989, ceea ce a crescut şansele progresului. Ca şi anecdotă, prognozez că Oprescu va fi primul primar bucureştean care va avea şi al doilea mandat, din două motive –  ignorând faptul că are, totuşi, anumite rezultate evidente: pare un demagog perfect (românul needucat într-ale democraţiei confundă şmecheria cu competenţa), iar USL are nevoie să-şi alipească imaginea şi de un câştigător.

Este o vină comună a partidelor politice şi a cetăţeanului în Gorj. Finalmente, însă, are de suferit doar cetăţeanul. Deşi, prin vot, alegătorul are în mâini pâinea şi cuţitul, preferă să moară de foame într-un judeţ fără pic de efervescenţă progresistă.

Marian Vanghelie nu e singur pe lume, iar în Gorj sunt câţiva edili ce pot călca cu brio pe urmele ilustrului politician “dă Bucureşti”. Chiar dacă nu au fost încă „ejaculaţi” din viaţa politică, distinşii domni au prins picioare de scaune importante, şi dacă nu pot fi consideraţi cu scaun la cap, în mod sigur îl au sub fund. Coaliţia Tinerilor pentru o Nouă Clasă Politică venise cu o iniţiativă prin care spunea că „Primarul nepregătit dăunează grav comunităţii” şi încerca să ridice ştacheta în rândul aleşilor locali. Propuneau ca un primar să ştie să folosească un calculator, să aibă studii superioare, abilităţi de comunicare într-o limbă străină, cunoştinţe despre instituţiile europene şi legislaţia din administraţia românească.

Destul cu gluma! Revenim pe pământul uscat şi sărăcăcios de la Gorj, locul unde iniţiativa de adineauri se usucă garantat.

Şalapa, primarul repetent din Glogova

La Glogova, Ion Şalapa visează la al treilea mandat de edil şef. Vă vine să credeţi sau nu, a reuşit să stea primar chiar dacă, atunci când mai buchisea pe la şcoală, a rămas repetent. Pentru cetăţeni n-a contat că primul gospodar a făcut un „bis” pe la şcoală, şi l-au votat. Lipsurile din şcoală s-au văzut, întâiul gospodar reuşind să se remarce mai curând prin fapte de eroism, precum strivirea muştelor de pereţi, şi mai puţin cu investiţiile de anvergură în localitate.

Rotaru, primar de Bălăneşti, corigent la trei materii

Coroniţa cu flori şi premiul a fost pentru Radu Rotaru un vis. Dar elevul din clasa a zecea, de la Liceul Teoretic „Ecaterina Teodoroiu”, din municipiul Târgu-Jiu, nu a visat niciodată că va ajunge primar la Bălăneşti. În anii de atunci, 1970, după cum reiese din analele şcolare, edilul de acum ajunsese corigent la fizică, matematică şi limba germană. Mare brânză, ar zice omul de la primărie, pentru că acum primarul Rotaru nu face „Teorema lui Pitagora” în audienţă cu cetăţenii, nu ţine discursuri despre „Teoria Relativităţii” lui ţaţa Floarea şi nici n-are cetăţeni în Bălăneşti care să vorbească limba lui Nietzsche. Şi uite aşa, elevul repetent dintr-a zecea e acum ditamai primarul. Are, totuşi, o mângâiere din copilărie, aceea că avea 10 la purtare.

Bârcă: ani de liceu, cu emoţii la … primăria Turburea

Bateţi la uşa primarului din Turburea, pe numele său Ion Bârcă. Intraţi şi faceţi cunoştinţă cu el. Aveţi impresia că omul este încă la liceu?! Ei bine, nea Bârcă a trecut într-a douăsprezecea. Chiar dacă are mai bine de 45 de ani, Bârcă nu se lasă şi vrea să gate la bătrâneţe ce n-a reuşit la tinereţe. Când nu e la primărie, s-ar putea să-l găsiţi – totuşi, nu băgăm mâna în foc – la Grupul Şcolar Bârseşti, din Târgu-Jiu. Şi aici e cu semn de întrebare, întrucât edilul este un om ocupat şi mai trage câte un chiul, ba de la primărie, ba de la şcoală, acum ce mai contează?!

În concluzie, nu fiţi îngrijoraţi că Vanghelie a fost exclus din partid, pentru că ai noştri, ăştia, de la Gorj,  primari repetenţi, corigenţi sau încă la şcoală, ţin stindardul sus. Care stindard?! Rămâne la alegerea dumneavoastră!

Puşcăria este pentru câţiva primari din Gorj un fel de insulă, dar cu zăbrele, unde îşi petrec o anumită perioadă, mai lungă sau mai scurtă, din mandat. Cu mâna în borcanul de miere, edilii băştinaşi nu se abţin să îşi mai lingă din când în când degetele. Unii dintre ei, însă, sunt prinşi cu mierea pe buze şi băgaţi la zdup. Şi ce dacă, ar spune vreo câţiva care, după ce au ieşit de la „mititica”, revin pe funcţii ca şi cum ar fi fost într-o scurtă vacanţă.

Pârvulescu, tatăl primarilor puşcăriaşi

Tata arestaţilor rămâne, până la ora la care citiţi „Gorjnews”, primarul din comuna Fărcăşeşti. Constantin Pârvulescu a fost încătuşat pentru că a continuat să ia mită, pe lângă abuzul în serviciu pe care l-a făcut contra intereselor publice. Despre şeful administraţiei din Fărcăşeşti, procurorii au stabilit că nea Pârvulescu, în calitate de primar al comunei Fărcăşeşti, a condiţionat atribuirea preferenţială a unor contracte de achiziţie publică firmelor administrate de două persoane denunţătoare în cauză, de primirea unui procentaj de 20% din valoarea fiecărui contract de achiziţie publică ce urma să fie încheiat, precum şi de primirea unui procentaj de 20% din valoarea plăţilor restante pentru lucrări executate anterior, plăţi pe care Primăria Fărcăşeşti le avea de făcut în contul firmelor administrate de denunţători. Cum avantajele sunt de ambele părţi, primarul cel viteaz a facilitat atribuirea, în perioada 2003-2008, către firmele reprezentate de unul dintre denunţători, a 34 contracte de executare lucrări în beneficiul Primăriei Fărcăşeşti, în valoare totală de aproximativ 1,4 milioane euro, la cursul mediu de schimb aferent perioadei, contractele reprezentând peste 85% din numărul total al contractelor de achiziţie publică atribuite de Primăria Fărcăşeşti în perioada respectivă.

Atenţie, primarul calcă oameni

Dacă la Fărcăşeşti, întâiul gospodar zace şi acum la pârnaie pentru şpaga record pe care a luat-o sub diferite forme, la Săcelu, edilul şef Ion Voica este liber ca pasărea cerului. A stat oleacă şi în colivie, fiind arestat preventiv pentru uciderea unei persoane într-un accident rutier de la care a plecat fără să anunţe poliţia. La vremea aia, primarul Ion Voica era acuzat atât de ucidere din culpă, cât şi de vătămare corporală din culpă, precum şi de părăsirea locului accidentului fără încuviinţarea organelor de poliţie. Primarul a stat după gratii o perioadă, după care a fost condamnat la 1 an şi 10 luni de închisoare cu suspendare. Să nu vă imaginaţi că omul statului stă într-o celulă, Voica putând fi găsit în biroul său de la primărie ca şi cum n-ar fi omorât un semen de-al său, ci ar fi călcat o prăpădită de găină.

De la nămolul de Săcelu, la reumatismul din spatele gratiilor

Nămolul de Săcelu are, însă, şi efect asupra primarilor care pare că se îmbolnăvesc de infracţionalită acută. Blestemul puşcăriei bântuie prin primăria din localitate, dovadă că şi fostul primar Dănuţ Rentea a dat nas în nas cu pârnăiala. După ani de zile de procese a şi fost condamnat la şapte ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi mai multe fapte de corupţie. Din probele administrate s-a reţinut că, în cursul anului 2004, Primăria Săcelu a beneficiat de fonduri SAPARD în valoare de peste 2,9 milioane lei pentru extinderea şi modernizarea reţelei de alimentare cu apă din comună, primarul primind mită după decontarea primei tranşe de către Agenţia SAPARD.

Alţi primari, alte condamnări

Şiragul de condamnări continuă la Gorj. Un alt primar liber şi fără constrângeri reci pe mâini este  Victor Geogia, care a fost condamnat definitiv la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru că l-a împroprietărit ilegal, chipurile, pe un deţinut politic. Edilul stă, însă, cu morcovul în fund pentru că încă mai este chemat la bară şi stă cu sabia dreptăţii deasupra capului, ţâţâindu-i cravata de la gât de teama unei eventuale adăpostiri la umbra vreunei celule. Dacă primarul din Geogia are motive de teamă, fostul edil din Bâlteni, Daniel Ilie se poate considera norocos că a scăpat  doar cu o perioadă scurtă petrecută prin arestul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj. Prin anii 2000, ex-edilul a cerut mită unui întreprinzător de pe raza comunei, pentru a-i facilita construirea unei barăci.

De fapt, primarul chiar a fost prins de poliţişti in timp ce primea mita şi condamnat de Tribunalul Gorj la patru ani închisoare cu executare la locul de munca. A beneficiat de reducere şi, în final, a ispăşit doi ani, cu executare, la SC Padascom SRL din Târgu Jiu.

Ilie Lungu, din puşcărie la … OPC

În panoul de onoare al primarilor cu pete penale pe obraji se încadrează şi Ilie Lungu, fost edil şef la Rovinari care fusese condamnat la o pedeapsă cu închisoare, dar cu suspendarea condiţionată a pedepsei. Nu vă imaginaţi că tipul a ajuns la puşcărie pentru că apoi s-a angajat la Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor Gorj şi a plecat să-i ia la întrebări pe alţii. Aşadar, există potenţial mare când vine vorba de primari, în multe dintre cazuri edilii fiind sinonimul cuvântului cătuşe.

PDL-ul conduce, încă, ţara. Ion Ruşeţ, preşedintele PDL Gorj, ar trebui să fie cel mai puternic şi cel mai influent om din judeţ. Ar trebui să fie un leu paraleu. În realitate, leul Ruşeţ nici nu domină, nici nu comunică cu pădurea şi cu animalele pe care ar trebui să le conducă. Se mulţumeşte că are continuu hălci proaspete de rumegat. Cei care schilodesc judeţul i le aduc ofrandă ca să-i ocupe timpul şi să-i inoculeze neadevărul că el ar fi şeful, regele pădurii şi al tuturor animalelor. În realitate, astăzi preşedintele PDL Gorj, un tip uşor şi de multă lume şantajabil, este tolerat în funcţie. Nu el face regulile. Doar le primeşte, pe hârtie, şi le execută.

Discursul lui Ruşeţ – o ciorbă lălâie, îndoită cu apă

De când senatorul Ion Ruşeţ a fost instalat pe bază de şantaj ca preşedinte la PDL Gorj, e aşa o linişte în judeţ, o înfrăţire şi o conlucrare între politicieni şi decidenţi, care par să fi înţeles, în sfârşit, că numai uniţi pot face faţă poporului asupritor. De mai mult timp sunt tentat să realizez o analiză de conţinut a discursului public al lui Ion Ruşeţ. Din păcate, n-am ce. Ruşeţ vorbeşte rar, dar nu comunică nimic. Ca o ciorbă lălâie, îndoită cu apă.

Ne-am obişnuit ca politicienii să nu facă nimic bun pentru judeţ, pentru ţară, pentru popor. Majoritatea dintre ei, însă, fac eforturi pentru a simula că se zbat, că le pasă, că sunt în slujba alegătorilor. Cu o solidă carieră de lider sindical în spate, Ruşeţ ar trebui să fie campion la vrăjeală. O fi, dar eu, unul, nu l-am văzut până acum evoluând. Ruşeţ pluteşte în alte sfere, n-are legături cu pământenii. Este elementar pentru orice politician să se individualizeze pe spectrul politic. Să se alinieze în discurs şi acţiuni unei grupări politice şi să se delimiteze de alte formaţiuni. Până astăzi, Ruşeţ nu s-a delimitat prin nimic de PSD şi PNL şi nici nu a demonstrat prin ceva că aparţine PDL altfel decât formal, altfel decât ca un nume pe o listă de membri şi ca o grămadă de carne şi oase – creier, nu – pe un scaun destul de sus poziţionat.

Gorjul, un bordel roşu, imens: toţi politicienii, decidenţii şi conducătorii de instituţii se iubesc între ei

În momentul de faţă, în Gorj, toţi politicienii, decidenţii şi conducătorii de instituţii se iubesc între ei. Fiecare cu fiecare. După ce că se iubesc, îşi mai fac şi jurăminte de credinţă. Acest climat este nedemocratic, nesănătos şi total ostil dezvoltării judeţului. În acest climat nu poate fi vorba de legalitate şi de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În acest climat totul se vinde, se negociază, se cumpără, totul se calcă în picioare, totul devine posibil. PDL-ul conduce, încă, ţara. Ion Ruşeţ, preşedintele PDL Gorj, ar trebui să fie cel mai puternic şi cel mai influent om din judeţ. Ar trebui să fie un leu paraleu. În realitate, leul Ruşeţ nici nu domină, nici nu comunică cu pădurea şi cu animalele pe care ar trebui să le conducă. Se mulţumeşte că are continuu hălci proaspete de rumegat. Cei care schilodesc judeţul i le aduc ofrandă ca să-i ocupe timpul şi să-i inoculeze neadevărul că el ar fi şeful, regele pădurii şi al tuturor animalelor. În realitate, astăzi preşedintele PDL Gorj, un tip uşor şi de multă lume şantajabil, este tolerat în funcţie. Nu el face regulile. Doar le primeşte, pe hârtie, şi le execută. De fapt, nu are multe lucruri de făcut. În primul rând, trebuie să nu încurce bunul mers al lucrurilor. La asta se descurcă de minune. Apoi, trebuie să simuleze că trudeşte pentru Gorj şi gorjeni. Aici e repetent. Se prind şi copiii de grădiniţă. Ruşeţ n-are niciun stres, n-are nicio treabă.

Nu am absolut nimic de împărţit cu preşedintele PDL Gorj. Atâta doar că prestaţia publică a celui mai puternic om al judeţului mă afectează grav şi foarte direct, ca locuitor al acestui judeţ şi ca om care s-a săturat de hoţi, jigodii şi de protectorii lor. Ca om care înţelege că în Gorj s-a mers prea departe şi nu se mai poate continua aşa.

Ca să nu se mai întoarcă mortul de la groapă, ce-ar mai fi de făcut?

Ce ar mai putea face, în plus, senatorul Ion Ruşeţ, ca să ducă dezintegrarea PDL Gorj pe cele mai înalte culmi? Destul de multe. De exemplu:

1. Să pună pe pereţii interiori ai sediului PDL Gorj portrete imense cu Sfânta Treime: Florin Cârciumaru, Ion Călinoiu şi Victor Ponta. Nicio reuniune de Birou Politic Judeţean să nu înceapă până când toţi participanţii nu se închină, în genunchi, celor trei.
2. Pe rătăciţii din PDL Gorj, care îl tot întreabă “Gogule, da’ noi de treabă când ne apucăm?”, să-i închidă în sauna ilegală a lui Dian Popescu, de la Ţicleni, la foc continuu, şi să nu-i elibereze până nu ies toţi dracii şi toate impresiile din ei.
3. Să se analizeze oportunitatea de a-l susţine ca şi contracandidat împotriva lui Florin Cârciumaru, pentru funcţia de primar al municipiului Târgu Jiu, pe Titi Nebunu’, asta doar după ce se convinge că a murit sigur, ca să nu apară discuţii de tipul “Ce, Gogule, cum adică, te dai la mine? Ieşi cu contracandidat viabil împotriva mea?”
4. Pentru că sunt buni şi banii actualilor şefi de instituţii descentralizate – majoritatea vai’ steaua lor – să continue la nesfârşit reevaluarea acestora. Până strâng de ajuns.
5. Să continue să desfiinţeze sediile din judeţ ale filialelor, cum a făcut la Jupâneşti, la Vladimir şi în multe alte locuri.
6. Să vorbească cu Octavian Graure, “generalul” de la Complexul Energetic Turceni, să i se mai fure nişte ţeavă, că mai e nevoie pe Valea Gilortului. Nenorociţii ăia încă se închină la Cosmin Popescu. La Turburea să nu mai lase nimic. Bârcă pare sătul, ceilalţi pică mai greu la aşternut.
7. Primarilor în funcţie ai PDL să le ceară să treacă la PSD, înainte să ajungă la dânşii un control dedicat de la Curtea de Conturi.
8. Să schimbe iar yalele de la sediul PDL Gorj, dar de data asta să nu mai dea chei nimănui.
9. Când va desena pe tablă strategia de campanie electorală, să utilizeze cretă invizibilă, să înţeleagă fiecare ce vrea şi ce poate.
10. Să nu-l mai asculte deloc pe Condescu. Există riscul să primească şi ordine benefice partidului.
11. Cei 3 – 4 membri ai organizaţiei judeţene de tineret să fie trimişi urgent la Şcoala de Vară a tinerilor USL-işti, ca să se obişnuiască cu ceilalţi copii şi să nu mai vorbească neîntrebaţi.
12. Nici să nu se gândească să-l mai schimbe pe Liviu Andrei. Întâi, alt prefect mai incompetent şi mai corupt n-are cum să găsească. Apoi, nu va şti niciodată câte copii a făcut după filmuleţele acelea cu el, jucător, pe unde le-a împrăştiat şi în câte secunde apar pe televiziunile naţionale în caz de.
13. Să-l bage-n şedinţă pe Vlaicu, să-l îmbărbăteze şi să-i spună s-o ţină tot aşa, cu numiri de-ăştea, de vis, pe la instituţii. Giurcău, nota 2 şi de restul şpagă la OPC, merge, Dorobanţu, directoarea de la APIA, şcolită exclusiv la ULIM, compensează cu altele, deci, se poate. A, şi să-şi dea demisia din preşedinte de Asociaţie de Proprietari. Nu e bun de nimic nici acolo, s-au plâns locatarii, se prinde lumea, ştiţi cum e…
14. Ca să se menţină cu partidul sub 10 la sută în intenţiile de vot, să – i identifice rapid pe colegii cu ceva charismă şi discurs şi să-i dea afară. A propos, băiatu’ ăla, de la tineret, Tibi Popescu, ăla cu 3 clase peste restu’, de s-a supărat Cârciumaru şi-a intrat în direct peste el la Antena 1 Târgu Jiu, ală de destabilizează partidul, să fie dat afară urgent sau pus să răspundă de Cruşeţ şi Padeş şi să intre în Târgu Jiu doar cu aprobare.
15. Să fie identificaţi toţi finanţatorii organelor de presă neaservite şi să li se pună în vedere.
16. Să fugă din judeţ când vin lideri PDL de la centru în vizită, aşa cum a făcut şi până acum.
17. Să continue să nu răspundă la telefon nici măcar primarilor din colegiul său senatorial. Când trebuie să-i dea dreptul, îi cheamă el, dar să fie pregătiţi, că nu se ştie.

Cititorii care mai au şi alte propuneri – sunt sigur că au – sunt rugaţi să le posteze pe www.gorjnews.ro , site-ul Ziarului de Investigaţii GORJNEWS.

Cum să distrugem învăţământul definitiv

În Gorj, învăţământul e pe butuci. Majoritatea absolvenţilor de liceu nu ştiu să completeze o cerere. Foarte puţini scriu fără greşeli de ortografie. Cel mai comod e să dai vina pe subfinanţarea sistemului şi să priveşti profesorii ca pe nişte eroi care rezistă la catedre pe salarii de mizerie. În realitate, salariile nu sunt atât de mici, iar majoritatea profesorilor vin la şcoală să se odihnească, să fie „fresh” pentru meditaţii, pentru şcoala de acasă. Din casele profesorilor ies contingente de elevi meditaţi, dar la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj n-au declarat venituri suplimentare nici măcar 10 cadre didactice.

La orele de limba şi literatura română, profesorii continuă să dicteze „comentarii literare”. Nişte interpretări inepte, în limbaj de lemn, ale operelor literare, prin care elevii sunt îndepărtaţi de lectură şi de literatură. Deşi nu înţeleg nimic din acele „comentarii”, elevii trebuie să le tocească, pentru că acestea „se cer”. E unul dintre motivele pentru care ies semianalfabeţi din liceu. Daniela Bogea este inspector şcolar în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj. În această calitate, evaluează şi coordonează profesorii de limba şi literatura română din judeţ. Cum, vă lăsăm pe dumneavoastră să decideţi.

Doamna inspector Daniela Bogea coordonează o disciplină cu miză, româna. E vorba de meditaţii, caşcaval ş.a.m.d. De aceea posturile de profesori de limba şi literatura română la colegii costă mai mult. De aceea la dânsa nu ai ce căuta fără un cadou sau un buchet de flori. De aceea e atât de acră şi atotştiutoare. Cam acesta e contextul în care Bogea şi-a dobândit în Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj un regim preferenţial, mergând până la a încălca norme şi regulamente interne elementare şi până la a săvârşi abuzuri în serviciu şi falsuri în înscrisuri pe bandă rulantă.

Potrivit „Regulamentului de organizare şi desfăşurare a inspecţiei şcolare”, valabil pentru toţi inspectorii, o inspecţie şcolară durează circa 6 ore: 4 ore în care profesorul este asistat la clasă şi 2 ore în care se analizează prestaţia profesorului, se trag concluzii, se dau indicaţii ş.a.m.d. Pentru fiecare inspecţie se aprobă o delegaţie. După fiecare inspecţie, inspectorul trebuie să elaboreze un raport de inspecţie. E imposibil să nu respecţi timpul legal pentru fiecare inspecţie pentru că asta ar însemna să falsifici ulterior documentele aferente. Adică, să faci ca Bogea.

Două inspecţii de câte 6 ore în … 4 ore

Nu mai departe de marţi, 10 mai a.c., Bogea a făcut două inspecţii în 4 ore. Adică s-a prefăcut că a inspectat, pentru că în cele 4 ore s-a şi mutat de la o şcoală la alta. Întâi, la Şcoala Generală Fântânele din Urdari, a inspectat-o pe doamna profesoară Olteanu, fiica poliţistului Gâlcescu. Apoi s-a dus, fuga – fuga, la Şcoala Generală Strâmba Jiu, unde l-a inspectat pe soţul doamnei Olteanu, şi el profesor de română. În 4 ore i-a rezolvat pe amândoi, ras, tuns şi frezat. Apoi, probabil că „protocolul” s-a făcut „la comun”, aşa, ca pentru obraze subţiri.

Mai greu a fost cu documentele aferente celor două inspecţii. Din moment ce ambele şcoli au program „de dimineaţă”, cum i-a aprobat inspectorul general Iustin Paralescu să facă în aceeaşi zi două inspecţii de câte 6 ore la două şcoli diferite? Apoi, ori Bogea a falsificat rapoartele de inspecţie, trecând alte date decât cele reale, ori le-a făcut corect şi superiorii din ISJ Gorj le-au înghiţit ca atare, nesesizând abaterea flagrantă: două inspecţii de câte 6 ore efectuate în 4 ore, în aceeaşi zi.

SRL-ul „Mitescu şi asociaţii”, cancerul învăţământului gorjean

Bineînţeles că am fost la Inspectoratul Şcolar şi am cerut cuvenitele precizări. Ca de obicei, nicio deschidere către presă. Inspectoratul s-a transformat dintr-o instituţie publică în Societatea cu Răspundere Limitată „Mitescu şi asociaţii”. Inspectorul general Iustin Paralescu a inventat o video-conferinţă, doar ca să nu iasă din bârlog, pardon, birou. Aghiotantul său, adjunctul Gheorghe Mitescu nu este mai breaz şi, beneficiind de avantajul pedigree-ului de cioban de Novaci, se comportă ca atare. Deşi i s-a explicat speţa, adjunctul IŞJ Gorj nu a avut nicio reacţie, motivând că el nu cunoaşte subiectul şi nu poate lua de bun ce i se spune despre colega sa de palier.

Plecată „în teren”, să facă iar două inspecţii de câte 6 ore în doar 4 ore, Bogea nu a binevoit să răspundă la telefon.

Legal ar fi ca Iustin Paralescu să dispună anularea celor două inspecţii, efectuate cu totul şi cu totul formal de Bogea în data de 10 mai, şi să o trimită în faţa Colegiului de Disciplină al ISJ Gorj.

Vom reveni.

Castorii, când se opresc din mestecat, mor

Întâi, fac precizarea că nu e uşor să scoţi un ziar de investigaţii cu două zile înainte de Înviere. Conform preceptelor ortodoxe, faţă de nermernicii şi borfaşii care continuă să nenorocească acest judeţ ar trebui să manifestăm îngăduinţă, toleranţă, să-i lăsăm în plata Domnului, să ne întoarcem buzunarele pe dos în faţa lor şi să-i lăsăm să sugă tot. Sau, cum ar scrie „fătucile” cu minte mai scurtă decât fusta, ar trebui să fim mai buni, măcar acum, măcar azi, să facem şi noi un ziar cu felicitări plătite din bani publici de domnii primari, parlamentari şi de domnii directori din minerit, să le oferim, nu-i aşa, ocazia să se adreseze pe această cale poporului asupritor.

Despre rolul lui Ionel Manţog în echilibrul ecologic al judeţului

Mă mănâncă de ceva vreme tastatura să scriu un editorial despre rolul lui Ionel Manţog în echilibrul ecologic al judeţului Gorj. Nu am scris un astfel de text, şi bine am făcut. Veţi vedea de ce, mai la vale. Săptămâni în şir, aproape toţi oamenii politici şi aproape toată presa liberă şi independentă l-au pus la zid, l-au făcut în fel şi chip şi l-au declarat responsabil de toate relele trecute, prezente şi viitoare din judeţul Gorj. A fost o petrecere monstruoasă într-un sat denaturat din care tocmai fusese alungat ultimul strigoi. O asemenea coeziune în imbecilitate nu am văzut de mult timp la regnul uman. Atunci am vrut să scriu că Ionel Manţog, această oaie neagră ar trebui protejată, nu sfâşiată cu sudălmi. Sociologii nu s-au aplecat până acum suficient asupra rolului oii negre în fiinţarea şi evoluţia grupurilor umane. E o posibilă temă de doctorat. Oaia neagră este, cred eu, cea care dă identitate şi rost oilor albe.

Apoi, după semnarea protocolului dintre PNL şi PSD şi naşterea USL-ului la Gorj, am fost mâhnit de iminenta dispariţie a unuia dintre puţinii oameni politici locali, Dian Popescu. Atunci am vrut să scriu altă tâmpenie: că Dian Popescu îi va mesteca în cafea lui Ion Călinoiu, dimineaţa, şi că nu va mai avea nimic de obiectat, niciodată. Deunăzi, protocolul abia parafat sări în aer, încă o dovadă că Dian Popescu este printre puţinii oameni politici din Gorj, astăzi. Debarcarea lui Ionel Manţog, coroborată cu preconizata amuţire a lui Dian Popescu trebuia să declanşeze, credeam eu, o horă a definitivei uniri a politicienilor locali. Cu Ion Ruşeţ, omul PSD-ului, uns preşedinte la PDL, cu Dian Popescu mut ca o lebădă, vorba lui Lucian Blaga, cu UNPR, PC şi PRM doar de decor şi fără lideri politici, Gorjul devenea roşu aprins, uniform, fad, sterp, nenorocit şi aducător de nenorociri pentru cei mulţi.

Dian Popescu, nicio vorbă despre popor, totul pentru ciolan

Paranteză: foarte mintos, Dian Popescu îi bagă cu uşurinţă sub masă pe partenerii săi de retorică politică. Subliniez, însă, că foarte rar iese din registrul dialogului politic, purtat pe orizontală cu omologii, şi că nu l-am auzit vorbind poporului. Mai mult, nimeni de la PNL Gorj nu iese public niciodată cu vreo frântură de strategie, cu vreo soluţie legată de evoluţia socio-economică a judeţului. Tot discursul se concentrează pe obţinerea, pentru ei, a cât mai multor locuri la geam, în vagonul de clasa I. Despre ţară şi popor, nimic. Exceptând experţi scăpătaţi de tipul lui Laurenţiu Ciurel, nimeni nu aduce în dezbaterea publică soluţii pentru Gorjul contemporan, spaţiul media fiind ocupat fie de dueluri inepte între politicieni, fie cu osanale asortate cu priviri galeşe, aduse de jurnaliste de mare succes, pe bază de contract publicitar, puternicilor zilei.

Au gonit oaia neagră şi acum caută alta

După ce au pus toţi trei umărul la debarcarea lui Ionel Manţog, între senatorul Ion Ruşeţ, primarul Rovinariului, Dorin Filip, şi prefectul de Gorj Liviu Andrei a început un război surd, cu cuţitele pe masă. Lui Ion Ruşeţ foarte multă lume, inclusiv realitatea imediată din judeţ, îi cere insistent să-l demită pe Liviu Andrei. Pentru că nu are limite şi vrea să rămână golan până la capăt, Andrei s-a înhăitat cu naşul său, Dorin Filip, şi a declanşat lupta pentru adjudecarea controlului total în PDL Gorj. Una peste alta, se doreşte ca Ruşeţ să accepte să devină un fel de Cosmin Popescu, pe vremea lui Ionel Manţog. Cu două diferenţe: 1. Cosmin Popescu are caracter, bun simţ şi e un tip educat. 2.  Ionel Manţog nu e doar un mare golan. El este şi foarte inteligent, lucru care de multe ori îi aduce doar deservicii. Un fel de motor de Mercedes în caroserie de Oltcit.

Trei întâlniri de taină cu Gheorghe Falcă, ca să-l „aranjeze” pe Ruşeţ

În ultima perioadă, cuplul Andrei – Filip a avut trei întâlniri de taină cu Gheorghe Falcă, primarul Aradului şi finul lui Traian Băsescu, ca să-l îmbârlige pe senator la preşedinte. Cu fiecare prilej, prevalându-se şi de simpatia declarată de Ruşeţ faţă de Vasile Blaga, contracandidatul lui Emil Boc, preferatul prezidenţial, s-a căutat o cale să i se monteze zgardă lui Ruşeţ, şi încă una foarte scurtă. Pe principiul, ori el, ori noi. Mai mult, Ruşeţ a fost abordat şi din flancul stâng, fiind scuturat şi dinspre PSD, să îşi revină şi să nu tulbure buna înţelegere şi conlucrare dintre politicienii locali. Cei care îl vor pus cu botul pe labe pe Ion Ruşeţ se bazează şi pe anumite vulnerabilităţi ale proaspătului preşedinte al PDL Gorj, pe care le vom detalia cu alt prilej.

Subliniem că Ruşeţ n-a declanşat nicio cruciadă. N-a suflat nicio vorbă împotriva PSD-ului şi a golit de identitate şi de discurs PDL Gorj, prin tăcere, limbaj de lemn şi inacţiune. Cu toate acestea, aţi văzut, între oile acestea, toate albe, e răzmeriţă. Le trebuie neapărat altă oaie neagră. Filip şi Andrei trebuie să sape la nesfârşit pe cineva, aşa cum castorii dacă se opresc din mestecat mor.

Condescu, gafa anului

În final, două precizări: 1. în aceste săptămâni Ion Ruşeţ îşi joacă destinul politic. Depinde aproape numai de el dacă se va pierde în turmă sau se va delimita de ea şi o va conduce. Aici o bătălie sforăitoare este de dus, în primul rând, între omul Ruşeţ şi omul politic Ruşeţ. 2. Marin Condescu este, şi el, mut ca o lebădă, de câteva luni, de când GORJNEWS l-a demascat că a făcut imensa prostie de a-şi cumpăra, în nume propriu, pe persoană fizică, acţiuni de 800.000 de euro, bani pe care nu-i poate justifica. Opţiunea lui Marin Condescu pentru una din cele două tabere este posibil să tranşeze definitiv confruntarea.

Notă: Pentru că nici nu a catadicsit să-l întrebe, în treacăt, pe Marin Condescu despre provenienţa celor 800.000 de euro, GORJNEWS cere desfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Aşa cum despre trădarea lui Severus Militaru s-a lăsat să se afle cu circa o lună şi jumătate înainte ca deputatul să o recunoască public, la fel, de câteva zile avem o nouă scurgere voită de informaţii din laboratorul în care Ion Ruşeţ îşi croieşte noua echipă managerială. Astfel, este dată ca sigură schimbarea lui Liviu Andrei din postul de prefect şi înlocuirea sa cu Marcel Romanescu, iniţiativă pe care nu putem decât să o salutăm, în speranţa că, după ce-i va lua scaunul, Romanescu nu va prelua şi apucăturile predecesorului său. Andrei rămâne în mărunta istorie locală drept prefectul cel mai priceput la muls, cât mai mult şi din orice.

Totodată, Iustin Paralescu ar urma să lase liber postul de inspector şcolar general, pentru Horaţiu Gorun, drept recompensă pentru că „a făcut la timp pasul în tabăra Ruşeţ”. Pe de altă parte, se pare că Horaţiu Gorun îşi doreşte, mai degrabă, postul de director al altei instituţii judeţene.

Consultanță  locuri de muncă în GERMANIA (rigips, gresie și faianță, placări exterior)  și pe vase de croazieră (bucătari, recepționeri, chelneri,barmani, ospătari, menajere, frizeri, maseuri). Contact:0727/050.449  sau la
e-mail: florintanislav@yahoo.com

Societate Comercială (import piese auto) angajează vânzător pentru punctul de lucru Tg-Jiu (magazin). Interviul pentru angajare va avea loc pe data de 21 şi 22.07.2011 între orele 10.00-14.00, str. Ec. Teodoroiu, nr. 72. Relaţii la telefon 0723/295.202.

Angajez urgent barmaniţă cu experienţă, pentru bar în zonă liniştită (zona Pasarelă), carte de muncă. Telefon 0756/050.550 sau 0762/717.376.

Studio videochat angajează fete 18-35 ani, cunoştinţe minime de operare pe calculator şi de limba engleză, oferim carte de muncă, salarii motivante, oferim seriozitate şi distracţie maximă. Telefon 0761/363.699.

Angajăm fată-băiat, varstă cuprinsă 18-35 ani maxim, pentru un magazin Creperi (clătite) cu experiență în domeniu și fișă medicală în regulă. Relații la telefon: 0765/376.618

S.C Exponențial S.R.L. angajează personal vânzare pentru magazin cu specific instalații termice și sanitare. Se cere: experiență în domeniul instalațiilor. Se oferă: salariu fix + bonus din vânzări. CV-urile se transmit până la data de 8 iulie 2011 pe adresa office@exponential.ro.

Caut tehnician veterinar cu experianță. Telefon 0764/990.099.

CERERI

Tânăr gorjan în putere în vârstă de 22 ani doresc  a mă angaja,de exemplu în restaurante ca ospătar sau ca ajutor(spăl vase,curăț legume și fructe sau orice mai pot fi de folos) sau ca manipulant în depozite sau ce mi se oferă.Cu stimă Cătălin,aștept oferte la nr de telefon 0784/635.048.

Psiholog clinician cu drept de liberă practică eliberat de COPSI, doresc angajare în domeniul psihologiei clinice.Experiență în domeniu 3 ani și jumătate. Telefon: 0766901397

Tânăr 19 ani posed permis auto cat. B,C,E , bune cunoștințe pc, solicit angajare în orice domeniu, rog seriozitate! Telefon 0745/469.060.

Tânăr 30 ani posed permis auto cat. B de 9 ani, bune cunoștințe PC, solicit angajare în orice domeniu. Rog seriozitate, dețin auto propriu. Telefon 0747/424.515.

Farmacist cu experiență în domeniu caut job part-time în Tg-Jiu.Relații la telefon 0766/561.876

Caut să angajez, inginer proiectant instalații pentru construcții, Universitatea Tehnica Constructii București, profil instalații.Telefon 0727/568.743.

Cadru didactic învățământ preșcolar asigur supraveghere și educație copil (3-7 ani) în perioada 1 Iulie – 1 Septembrie. Telefon 0740/622.476.

LOCURI DE MUNCĂ A.J.O.F.M

Locurile de muncă vacante în perioada 16.06.2011 – 23.06.2011

- Inginer electrotehnist;

- Operator introducere, validare și prelucrare date;

- Lucrător gestionar;

-Agent securitate;

-Agent de intervenție;

-Zidar rosar-tencuitor;

-Dulgher restaurator;

-Lăcătuș mecanic;

-Constructor-montator de structuri metalice;

-Mecanic utilaj;

-Electrician de întreținere și reparații;

-Finisor produse azbociment;

-Sofer autocamion/mașină de mare tonaj;

-Conducător autospecială;

-Muncitor necalificat în agricultură;

-Muncitor necalificat la întreținere drumuri, șosele, poduri, baraje;

-Muncitor necalificat în industria confecțiilor;

Detalii mai multe pe str.Lt.Col.Dumitru Petrescu Nr.1 sau la telefon 0253/213824.

Vând remorcă auto monoaxa,cu prelată, masă totala admisă 750kg, carte de identitate, certificat de înmatriculare cu verificarea tehnică valabilă până în luna octombrie 2012, roata de rezerva. Tel.0745/541.117.

Vând Dacia Nova, an fabricație 1998, motor 1600, benzină-gpl, preț :3500 ron. Telefon 0720/948.324.

Vând Mercedes E220 , 1994 înmatriculat benzină, 150 CP, AC, ABS, airbag, jante aliaj, închidere centralizată, ITP până în 2013, etc. Preț 1200 Euro negociabil sau variante. Telefon 0765/431.131.

Dezmembrez Renault Laguna phase 2 an 2000 , motor 1800 cc,  tip F4P se găsește și pe laguna 2 , cutie viteze manuală, trapă electrică, 4 geamuri electrice , cârlig remorcare, eleron, interior impecabil etc orice piesă din dezmembrare în stare foarte buna. Telefon 0764/160.201

Vând Dacie 1310, argintie, an de fabricație 2002. Telefon: 0764/182.430

Vând Dacia Pick-Up 5 Locuri,1600 cmc, consum 8% verificat, fabricație 1996. Preț 800 Euro. Accept și schimb cu auto mici. Telefon 0486/027.764.

Vând Dacia Nova, an fabricație 1998, stare bună de funcționare, pret : 3800 lei. Telefon 0720/948.324

Vând Iveco 35.10, 2.5 turbo diesel, 3.5 tone, platformă 4.2 m, stare perfectă de funcționare, preț 2900 euro negociabil. Telefon 0768/159.722.

Vând Ford Courier 1.3 benzină, fabricație 1997, stare perfecă de funcționare, preț 2.000 euro negociabil. Telefon 0768/159.722

Vând Fiat Ducato, fabricație 1996 și mobilier magazin. Telefon 0785/707.945.

Vând Dacia Nova, stare foarte bună de funcționare, an fabricație 1998, motor 1600cc, unic proprietar. Preț 3800RON. Telefon 0720/948.324.

Vând Mercedes Sprinter prima înmatriculare în 2006, 208 CDI, preț 9000 euro. Telefon 0762/740.418

Vând Dacia Logan 1.5DCI, fabricație 2006, autorizație taxi, preț 5000 euro negociabil sau variante. Telefon 0761/919.433

Vând urgent Dacia Papuc cu 2 locuri, închisă aluminiu, fabricație 1998, culoare albastru, cauciucuri aproape noi, preț 2000lei negociabil. Telefon 0765/382.820

Vând Logan 1.6MPI, 90cp, fabricație 2005, aer condiționat, servo direcție, oglinzi electrice, scaun şofer reglabil pe înălțimi, computer de bord, mp3+sub, geamuri electrice, închidere centralizată, proiectoare, distribuție, filtru aer, polen, ulei, toate schimbate la 60.000km.Mașina este în stare foarte bună de funcționare. Relații la telefon 0766/589.867.

Vând Dacia 1307 pick-up, 5 locuri, diesel, fabricație 2003, preț 2.000 euro. Telefon 0766/432.246

Vând Dacia Solenza, fabricaţie 2004, stare bună, preţ 6.500 lei. Telefon 0760/079.571.

Vând Opel Astra 2001 1.7 diesel, consum redus, înmatriculat, AC, ABS, 4 airbag-uri, servo directie, Radio-CD, proiectoare, funcționează foarte bine proprietar, nu bate, nu troncăne. Telefon 0721/396.743.

Vând VW Passat break an 1992 benzină 1.8 înmatriculat în România, mașina arată și merge foarte bine. Preț 2200 negociabil. Nu doresc schimburi. Telefon 0785/326.003.

Vând scuter Aprilie SR de 49cm, preț 1200 negociabil. Telefon 0760/443.010.

Vând VW Transporte marfă, 2 uși laterale culisante, motor 1.9 turbo diesel, fabricație 1997, stare foarte bună, taxe plătite, înscrisă în Gorj, preț 4650 euro negociabil. Telefon 0769/529.773 sau 0744/805.570

Vând Ford Escort, fabricaţie 1997, geamuri electrice, trapă, SRS, stare foarte bună de funcţionare, preţ negociabil sau schimb cu Dacia Papuc, 5 locuri, pe injecţie. Telefon 0765/382.820.

CUMPĂRĂRI

Cumpăr tractor în orice stare, ofer maxim 5.000 lei. Telefon 0767/773.575.