Situaţia e de o gravitate extremă şi dovedeşte încă o dată că Gorjul a ajuns haznaua României. Din acest closet domnii miniştri se mulţumesc să sugă prin interpuşi contracte de energie electrică la preţuri de nimic, dar niciunul nu mai acceptă să mai pună piciorul prin zonă, pentru că situaţia de ansamblu a Gorjului pute foarte tare. Instituţiile statului de drept în acest judeţ sunt putrede. În septembrie, Emil Boc a promis că vine în Gorj. Şi n-a mai venit. Tot în septembrie, ministrul Oprea a promis că vine să-l înscăuneze pe Morega, la UNPR. Şi n-a mai venit. Săptămâna aceasta a promis că vine ministrul Ariton. Şi n-a mai venit. Gorjenii de rând sunt lăsaţi pe mâna unor ordinari ajunşi în funcţii publice, care nu mai au limite în prostie, abuzuri, incompetenţă, fărădelegi. Ei distrug destine, încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale, pun pe butuci instituţii cheie, îşi deprofesionalizează şi îşi umilesc subordonaţii, şi, cel mai grav, generează subdezvoltarea judeţului.

Viorel Salvador Caragea e cel mai bun exemplu al batjocurii miniştrilor şi politicienilor la adresa gorjenilor. Un absolvent al Şcolii de Subofiţeri de la Câmpina, făcut poliţist la foc automat, pus comandant peste absolvenţi ai Academiei de Poliţie. Incapabil să se adapteze la cerinţele postului de inspector şef, pentru că-i lipsesc în primul rând datele native, Caragea ca şi comandant al IPJ Gorj e o supremă insultă la adresa bunului simţ, o ofensă la adresa corpului de ofiţeri ce au absolvit Academia de Poliţie, o ofensă la adresa statutului de poliţist şi a misiunii sale sociale.

Când l-au bârâcat în postul de inspector şef, politicienii şi miniştrii ar fi putut măcar să-l întrebe care sunt anotimpurile anului şi ce vine după vară şi toamnă, în care anotimp ninge şi e polei şi dacă după lunile septembrie şi octombrie vine, din întâmplare, luna noiembrie.

Caragea, acest manager dezastruos, pune poliţiştii în situaţia de a nu mai ieşi în misiuni cu autoturismele de serviciu, pentru că a fost incapabil să le doteze, conform legii, cu anvelope de iarnă, până la 1 noiembrie a.c., termenul-limită prevăzut de lege. Deşi a avut fondurile necesare achiziţionării de anvelope, Caragea a omis să organizeze în timp util licitaţia aferentă, demarată abia în această săptămână, cu doar câteva zile înainte de momentul în care poliţiştii gorjeni ar trebui, legal, să se amendeze singuri pentru că nu deţin cauciucuri de iarnă! O astfel de licitaţie, cu posibilele contestaţii, s-ar putea întinde până la … primăvară.

Prin prestaţia sa lamentabilă de inspector şef, Caragea îndeamnă la nesupunere civică. Dacă nici poliţiştii nu au cauciucuri de iarnă la autoturismele de serviciu, are vreun rost ca gorjenii de rând să îşi facă vreun stres că ar putea fi amendaţi de “oamenii legii”, aflaţi ei înşişi în ilegalitate?

Dihorul a aflat că nu mai scriem de el, dar nu i-a ajuns. El vrea neapărat să nu mai scriem de nimeni!

Numit politic la conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj în iulie 2009, Viorel Salvador Caragea a reuşit să reziste mai bine de doi ani, corupând superiori din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi instaurând un regim de teroare printre poliţiştii gorjeni. Caragea a inventat şi protejat anumite circuite ale banilor negri şi, bineînţeles, s-a aşezat în calea lor, ca să aibă cu ce „premia” superiorii de la Bucureşti, care au închis ochii la toate neroziile lui, începând cu modul dezastruos în care a coordonat căutările băieţelului Costi Velcev, în vara lui 2009, la Rânca, continuând cu inventarea, din ordin politic, a unui furt de cărbune imens de la două cariere de lângă Motru ş.a.m.d.

Viorel Salvador Caragea este poliţistul din România cu cele mai multe plângeri penale depuse de subordonaţi împotriva sa. Infantil, ca un adult care nu a avut jucării când a fost mic, Caragea e pasionat la culme de aparatura de interceptare a comunicaţiilor, din dotarea Biroului de Operaţiuni Speciale din IPJ Gorj. La conducerea acestei structuri, cu ajutorul protectorilor săi din IGPR şi MAI, Dihorul cunoscut şi sub indicativul de Citronadă l-a numit pe unul din finii săi din poliţie, Cristi Popescu. Recunoscător şi slab de înger şi, probabil, de intelect, finul nu-i refuză niciodată naşului poftele în materie de interceptări. În afara faptului că ascultă ilegal telefoanele persoanelor ostile lui, Caragea s-a perfecţionat şi în interceptarea convorbirilor oamenilor politici, din pornirea bolnavă de a-i îmbârliga şi de a le demonstra puterea şi forţa sa.

De ce scriem iar despre Caragea

Mă feresc cât pot de ridicol. E ridicol să tot scriu despre Caragea, mai ales că individul e bun încasator, nu pricepe nimic, de schimbat nu poate fi schimbat cât timp are bani să-i mituiască pe cei care-l ţin în braţe. În plus, îi dăm ocazia să se victimizeze şi să spună peste tot că GORJNEWS este finanţat de nişte mafioţi care nu mai au loc de Caragea. Pe cine dracu deranjează Caragea în Gorj, excluzând hoţii de găini?

În ultimele săptămâni nu am mai scris despre Caragea nimic, bucuros că nu s-a ţinut de cuvânt şi nu m-a arestat, aşa cum tot clamează de o jumătate de an. În plus, am mai spus-o: mă plictisesc repede de subiecte şi nu îmi place să scriu despre oameni căzuţi. Săptămâna trecută am priceput însă, încă o dată, că omul are forte mult spaţiu gol în cutia craniană. După ce stabilisem telefonic o întâlnire cu un om de afaceri care nu locuieşte în Gorj, în ideea de a purta o negociere pentru a finanţa ceea ce înseamnă astăzi GORJNEWS, cel în cauză a anulat orice întrevedere cu subsemnatul, transmiţându-mi prin terţe persoane că i s-a recomandat pe mai multe căi, de către inşi cu influenţă să-şi vadă de treabă şi de drum şi să nu investească în acest proiect. În paralel, Caragea a organizat întrevederi cu mai mulţi oameni de afaceri locali, ameninţându-i că-i dă cu roţile în sus dacă nu-mi retează orice formă de sprijin. „Ai grijă, e chitit să îţi taie toate conductele”. Asta aud de la toată lumea.

Am făcut această introducere pentru a mă justifica. Am să încerc să nu mai întorc spatele acestui specimen pentru că am priceput, în sfârşit, că miliţianul paraşutat de PSD la comanda poliţiştilor gorjeni  vrea cu adevărat şi lucrează să se întâmple tot ce e mai rău cu GORJNEWS şi cu sus-semnatul. De acum e care pe care, până acum a fost aşa, de jucărie…

Tatomir l-a reclamat pe Dihor la MAI şi a fugit în concediu medical

Foarte curând vom face publică înregistrarea audio a unei şedinţe de comandă a IPJ Gorj, mai sugestivă decât o mie de articole scrise aici. Nu o postăm acum pe site-ul Ziarului de Investigaţii GORJNEWS pentru că nu suntem pe deplin edificaţi asupra implicaţiilor juridice ale unei astfel de dezvăluiri. Veţi avea ocazia să-l auziţi pe Dihor răgnind la subalterni aşa: „unii au uitat tabla împărţirii, dar le arăt io!!!”. Plină de semnificaţii exprimarea. “Cel mai supărat era pe Dumitru Tatomir, şeful Circulaţiei pe judeţ, pentru că nu-i dă dreptul, nu-i plăteşte taxă de protecţie, nu-i face şi lui parte! Când Caragea era adjunct la Rutieră, era învăţat să-şi ia singur. Pe Tatomir a vrut să-l schimbe de când a venit comandant, în 2009. Nu-i plăcea faţa lui şi îl acuza că e prieten cu Nicolescu, duşmanul lui de moarte. Atunci, Tatomir a stat trei luni în concediu medical. Acum iar nu a mai suportat. E tăvălit, înjurat şi jignit în şedinţe de nu ştiu câte luni. L-a reclamat la MAI şi a plecat iar în medical. Adevărul e că Tatomir chiar are probleme, cu inima.” Este mărturia unuia din apropiaţii lui Caragea.

Finul Săvulescu, pus să tocească tabla împărţirii la doi

Astăzi, poliţiştii de la vârful IPJ Gorj şuşotesc că Dihorul a scos la licitaţie funcţia lui Tatomir, de Şef al Serviciului de Poliţie Rutieră Gorj, şi că dacă nu va obţine un preţ mulţumitor îşi va înscăuna un alt fin, pe subcomisarul Dan Săvulescu. Bine, asta numai după ce Citronadă se va convinge că succesorul lui Tatomir ştie măcar tabla împărţirii la doi…

14 familii ale unor cadre active sau în rezervă ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, foşti sau actuali poliţişti, jandarmi sau pompieri, se află pe punctul de a fi evacuate din locuinţele de serviciu ce le-au fost închiriate în 2004, în blocul de lângă Autogara Târgu Jiu, ca urmare a unor tertipuri financiare puse în seama fostului inspector şef, Constantin Nicolescu, şi a deciziei actualului comandant, Viorel Salvador Caragea, de a le transforma în locuinţe de intervenţie. De ce nu a fost posibil ca familiile respective să cumpere locuinţele de serviciu, aşa cum au procedat toate celelalte cadre ale MAI, aflaţi din investigaţia alăturată.

Cei trecuţi de treizeci de ani îşi amintesc că evenimentele din decembrie 1989 au apucat mai multe blocuri din Târgu Jiu nefinalizate. Este şi cazul imobilului de lângă Autogara Târgu Jiu, la parterul căruia îşi are acum sediul Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Deşi aşa-numita revoluţie l-a prins în picioare, „la roşu”, au mai fost necesari 13 ani pentru finalizarea lui. La 5 decembrie 2003, o comisie a IPJ Gorj a semnat „Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor”, blocul devenind unul cu locuinţe de serviciu pentru cadre MAI.

În mai 2004 sunt repartizate cele 20 de apartamente şi se încheie contractele de închiriere.

Nu au inventariat blocul ca să poată fura bani publici

La 7 decembrie 2004 se aprobă Legea 562, prin care instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională erau autorizate să vândă personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le aveau în administrare la data intrării în vigoare a legii.

Deşi blocul fusese recepţionat, după cum puteţi vedea în facsimilul alăturat, de IPJ Gorj, la 5 decembrie 2003, deşi în mai 2004 se încheiaseră contractele de închiriere şi cadrele MAI se mutaseră în imobil, la 7 decembrie 2004, data intrării în vigoare a legii care reglementa vânzarea locuinţelor de serviciu, blocul MAI era, scriptic şi juridic, al nimănui, nefiind înregistrat, încă, în administrarea IPJ Gorj!!! Prin urmare, blocul nu era în administrarea MAI la data intrării în vigoare a legii, deci locuinţele nu pot fi vândute! Atunci, în ce bază încheiase ex-inspectorul şef Constantin Nicolescu contracte de închiriere cu 7 luni înainte, dacă nu el gestiona blocul?

Ce motiv a avut fosta conducerea IPJ Gorj să omită includerea în inventarul instituţiei a blocului cu pricina? Răspunsul e înfiorător: deşi semnase recepţia finală a blocului la 5 decembrie 2003, conducerea IPJ Gorj a continuat să facă plăţi către constructor, până la finele anului 2004! Cum constructorul nu a mai efectuat lucrări suplimentare după recepţionarea blocului, plăţile respective sunt total nejustificate şi profund ilegale. Spre exemplificare, numai la finele lui 2004, Constantin Nicolescu a aprobat virarea a 800 milioane lei vechi către constructorul S.C. CITEX S.A.!

Abia la 30 decembrie 2004, după apariţia legii, blocul este trecut şi scriptic în administrarea IPJ Gorj.

Chiriaşii, discriminaţi şi amânaţi la infinit

În condiţiile în care ceilalţi colegi ce deţinuseră locuinţe de serviciu în alte locaţii procedaseră la cumpărarea lor, cei 20 de chiriaşi din blocul de lângă Autogara Târgu Jiu, evident discriminaţi, au primit ani în şir doar promisiuni şi amânări din partea conducerii IPJ Gorj, ajungând acum în situaţia de a fi evacuaţi.

Când s-au lămurit că sunt duşi cu vorba, au început să se adreseze eşaloanelor superioare din MAI şi instanţelor de judecată. Într-un răspuns emis de Inspectoratul General al Poliţiei Române, în 2009, se certifică faptul că, la data intrării în vigoare a legii ce autoriza cumpărarea locuinţelor de serviciu, blocul cu pricina nu era înregistrat în inventarul IPJ Gorj şi al MAI.

Pe de altă parte, pentru a putea fi vândute locuinţele de serviciu, blocul trebuia trecut din proprietatea publică în proprietatea privată a statului. La numeroasele petiţii primite de la chiriaşii care întrebau dacă s-au iniţiat demersuri pentru schimbarea încadrării juridice a blocului, atât fosta cât şi actuala conducere a IPJ Gorj a răspuns că “nu a luat încă hotărârea de a vinde locuinţele respective” şi, prin urmare, trecerea din domeniul public în domeniul privat nu se justifică!

De altfel, Tribunalul Gorj a respins acţiunea intentată de chiriaşi împotriva IPJ Gorj, prin care solicitau ca instituţia să fie obligată să treacă blocul în domeniul privat.

Caragea i-a liniştit definitiv

Colac peste pupăză, recent, ca să-i pună definitiv cu botul pe labe, lui Viorel Salvador Caragea i-a venit ideea, materializată imediat, de a transforma locuinţele de serviciu în locuinţe de intervenţie.

Potrivit Legii locuinţei (114/1996), „locuinţa de intervenţie este destinată cazării personalului unităţilor economice sau bugetare, care, prin contractul de muncă, îndeplineşte activităţi sau funcţii ce necesită prezenţa permanentă sau în caz de urgenţă în cadrul unităţilor economice.” Deci, potrivit legii, locuinţele de intervenţie sunt destinate exclusiv cadrelor active. Prin urmare, toţi pensionarii cărora le-au expirat şi nu le-au fost prelungite contractele de închiriere trebuiau deja evacuaţi până la momentul actual! În blocul respectiv locuiesc patru pensionari, trei proveniţi din poliţie şi unul din jandarmerie. Până în prezent, nici nu le-au fost prelungite contractele de închiriere expirate, nici nu au fost iniţiate demersurile de evacuare lor, cu toate că, este limpede, locuinţele şi-au modificat statutul şi acum sunt destinate exclusiv cadrelor active.

Chiriaşii au contestat în instanţă, fireşte, şi această transformare a locuinţelor de serviciu în locuinţe de intervenţie, dar nu li s-a dat câştig de cauză. Se pare că unele norme interne ale MAI permit ca cel mult 10% din totalul locuinţelor administrate de IPJ Gorj să poată fi transformate în locuinţe de intervenţie. Or, Caragea le-a transformat pe toate! În plus, Legea locuinţei spune clar: “locuinţele de intervenţie se realizează o dată cu obiectivul de investiţie şi se amplasează în incinta acestuia sau în imediata apropiere.” Blocul respectiv nici nu a fost realizat odată cu sediul IPJ şi nici nu este situat lângă acesta. Şi, totuşi, decizia de transformare a locuinţelor de serviciu în locuinţe de intervenţie a rămas în picioare, tranşându-se, astfel, definitiv, şi problema vânzării celor 20 de apartamente, întrucât legea interzice categoric vânzarea locuinţelor de intervenţie.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Curios este că din cei zece poliţişti activi ce locuiesc în blocul respectiv, doar şase au încheiat contracte locative cu IPJ Gorj, situaţia celorlalţi patru fiind incertă. Este vorba de Surupăceanu Valeriu, Brătuianu Constantin, Panduru Vasile şi Grigorescu Nicolae.

În disperare de cauză, o parte din poliţişti au depus plângeri penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva fostei şi actualei conduceri a IPJ Gorj, acuzată de săvârşirea unor fapte de natură penală. Astfel, s-a cerut procurorilor să constate:

1.abuzurile în serviciu săvârşite de ofiţerii care aveau obligaţia legală să înregistreze în evidenţele IPJ Gorj blocul respectiv, după recepţionarea lui şi înaintea adoptării Legii 562/2004 privind vânzarea locuinţelor de serviciu;

2. infracţiunile de delapidare, fals şi uz de fals, săvârşite de cadrele care au facturat şi achitat circa 800 milioane lei vechi în decembrie 2004 către S.C. CITEX S.A., deşi blocul fusese finalizat şi recepţionat în 2003.

Termopanele, unde sunt termopanele?

În plângerile penale adresate procurorilor se mai arată că unele materiale de construcţie specificate în documentele de recepţie finală şi în cele de predare a apartamentelor către chiriaşi nu se regăsesc la faţa locului. Astfel, deşi se precizează că toată tâmplăria exterioară este din dur-aluminiu, cu geamuri termopan, în realitate toate terasele sunt închise cu fier şi geam de sticlă. Apoi, în interioare nu există niciunde gresia care, conform documentelor, s-ar fi folosit pentru diverse placări. Fără minime cercetări şi verificări, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova au respins, la finele anului trecut, toate plângerile penale depuse de chiriaşi!

Fără altă ieşire din această situaţie, locatarii blocului respectiv s-au adresat, recent, ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, şi Secretarului General al aceluiaşi minister, Laurenţiu Mironescu, în speranţa că li se va face dreptate.

Poliţişti infractori sau cu mai multe case

Ca de fiecare dată, adevărul şi dreptatea se află undeva la mijloc. Astfel, potrivit unor surse, unul dintre poliţiştii care locuiesc în blocul cu pricina a trecut în rezervă din motive imputabile lui, pentru luare de mită. În astfel de situaţii, contractul de închiriere încetează automat. Despre alţi poliţişti se spune că deţin, deja, în proprietate câte unul sau două imobile. Atunci, de ce nu li se ia apartamentele pentru a fi alocate poliţiştilor tineri care locuiesc cu chirie?

Oricum, una peste alta, scandalul blocului Ministerului Administraţiei şi Internelor, de lângă Autogara Târgu Jiu, reflectă foarte bine bulibăşeala şi comportamentele abuzive şi discreţionare care dăinuie de ani buni în poliţia gorjeană şi în multe dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept.

Notă: După ce statul român, prin IPJ Gorj, a investit foarte multe miliarde, bani publici, în achiziţionarea şi amenajarea după ultimele răcnete şi tendinţe a unui apartament de protocol, imobilul cu pricina a ajuns să fie cumpărat – mai degrabă ilegal şi la un preţ de nimic – de către fostul comandant Constantin Nicolescu. Vom cere IPJ Gorj toate documentele aferente acestei tranzacţii. Dacă le vom primi – lucru de care ne îndoim – le veţi citi în GORJNEWS.

Verdictul INML, pronunţat din concediul de odihnă

“Jurnalul Naţional” continuă investigaţia referitoare la cazul minorului Constantin Velcev, dispărut la 23 iulie a.c. din Rânca şi găsit mort de un localnic la 16 august a.c., lângă albia unui pârâu, la circa 8 km de vila unde fusese cazat.
Conform materialului publicat în ediţia de astăzi, INML a finalizat expertizarea cadavrului minorului, concluzionând că acesta a decedat încă din prima noapte de după dispariţie, din cauza “şocului hipotermic”.
“Jurnalul Naţional” îşi exprimă scepticismul faţă de justeţea concluziei INML şi susţine că verdictul a fost emis în pripă, de un specialist – prof. Viorel Panaitescu – ce s-a aflat mai mult în concediu în această perioadă. “Şocul hipotermic”, ca şi cauză a decesului, era singura care îl exonera pe coordonatorul acţiunilor de căutare, Viorel Salvador Caragea, şeful IPJ Gorj, pentru  nerespectarea procedurilor interne specifice a căror aplicare ar fi crescut şansele de a avea un alt deznodământ. Deşi exista un elicopter diponibil, l-a solicitat abia a treia zi. Plus că minorul a fost găsit într-un loc în care, conform documentelor raportate ierarhic, se scotocise de către oamenii legii. Haos şi bulibăşeală.
Concluzia INML este contestată nu numai de specialişti în domeniu, de talia prof. dr Vladimir Beliş, şi a prof. dr Gheorghe Alexandrescu, ci şi de Administraţia Naţională de Meteorologie, care a emis un comunicat oficial conform căruia în noaptea în care copilaşul, potrivit şefului IPJ şi autorului expertizei, a murit de frig, în zona Rânca s-a înregistrat o temperatură minimă de 13,9 grade Celsius. Cu alte cuvinte, persoane responsabile din instituţii publice fundamentale plătite de la bugetul de stat susţin fără să clipească faptul că se poate muri de frig la 13,9 grade Celsius. Am înţeles, să trăiţi, domn comandant, permiteţi să raportez: dacă ordonaţi dumneavoastră, la 13,9 grade Celsius îngheaţă şi apa, să trăiţi.

Jurnalul Naţional cere anchetă internă

Ca urmare, Jurnalul Naţional cere oficial Ministerului de Interne declanşarea unei anchete interne pentru a stabili:
“1) dacă au fost respectate, în cazul de la Rânca, procedurile interne privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi;
2) dacă s-au făcut căutări în zona pârâului Dâlbanu, zonă în care a fost găsit ulterior copilul. Cine a făcut aceste căutări şi de ce copilul nu a fost găsit acolo, având în vedere rezultatul expertizei, care arată că băieţelul ar fi murit de frig, în prima noapte?
3) care sunt motivele pentru care coordonatorul căutărilor, comisarul-şef Salvador Caragea, nu a solicitat de la minister elicopter cu termoviziune în primele 24 de ore de la dispariţie?
4) cum au fost organizate operaţiunile de căutare în noaptea de 23/24 iulie, cine a coordonat în acea noapte Centrul de Monitorizare şi cine – Punctul de Comandă?
5) la ce interval de timp de la primirea sesizării dispariţiei prin 112 s-a deplasat inspectorul-şef Salvador Caragea la faţa locului, în Rânca?
6) cum a realizat şeful Centrului de Monitorizare, “Evaluarea acţiunilor pentru rezolvarea cazului”, raport care trebuie efectuat, conform procedurilor interne, în timpul operaţiunilor de căutare a minorului dispărut.”

Cum se fac controalele la Gorj

Ce va urma? Este simplu. Doi – trei specialişti din corpul de control al ministrului de interne, de preferinţă gorjeni la origine sau cu rude şi/sau afaceri în Gorj, vor veni în control, într-o zi de vineri, spre sfârşitul programului, să mai schimbe aerul de Bucureşti şi să deguste un păstrăv afumat pregătit la Tismana, în crenguţe de brad. Totul împănat cu ceva folclor local, din secţiunea tinere speranţe, cu liceul abia teminat. Duminică, înainte să plece spre Bucureşti cu telescoapele lăsate, vor stabili, de comun acord cu inspectorul şef, că, oricum, băieţelul suferea de o boală incurabilă şi că, prin modul profesionist, nu-i aşa, de conducere a căutărilor a fost scutit de chinuri groaznice.

De ce este posibil să nu-l prindă paltonul

Mai dificil va fi de explicat şi de acoperit cum, din pornirea de a-şi demonstra loialitatea faţă de oamenii politici care l-au uns în funcţie, a inventat un furt astronomic de 2,5 milioane de tone de cărbune, fără să se gândească în cât timp putea fi produsă această cantitate, cine putea finanţa costurile de producţie, dacă existau capacităţi de stocare a 2,5 milioane de tone de cărbune, dacă CFR-ul se încumeta să transporte, la negru, câte 4 navete de cărbune pe zi, timp de un an, fără documente de însoţire şi toate cele, cine şi de ce a fost interesat să cumpere 2,5 milioane de tone de cărbune neînregistrat în documente, cine şi de ce a cumpărat, mai departe, energia electrică produsă din 2,5 milioane de tone de cărbune neînregistrat. Ca să îşi disimuleze partizanatul politic, a chemat pe firul scurt nişte băieţi din IGPR, care au descins la Gorj cu unica misiune de a fi de acord cu specialiştii locali. Apoi, destul de abil, i-a pus pe omologii de la Garda Financiară să facă nişte calcule matematice după grila pe care le-a băgat-o sub nas şi, cum a primit raportul, l-a şi făcut scăpat în presă. Destul de dificil de dibuit filiera, foarte complicat pentru Liviu Chiţiba, noul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă. Deşi lucrurile sunt evidente, nu are pe cine informa, într-un sistem în care totul este putred şi în care a-ţi face datoria echivalează cu a-ţi bătea cuie în talpă.

Hora Unirii, pe muzica de la scara doi (sediul SRI Gorj)

În aceste zile Gorjul trăieşte momente istorice. La o privire superficială, Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, îi răspunde lui Ionel Manţog, liderul PD-L Gorj, care şi-a pus omul, Ion Cupă, la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj. În realitate, nu e numai atât. În aceste zile atât legile în vigoare, cât şi orice urmă de temere faţă de consecinţele unor fărădelegi, sunt arhivate şi date deoparte. PSD Gorj, în baza algoritmului numirilor “pe ministere”, şi-a căutat de dinţi catindaţii şi s-a decis fără echivoc să-l înscăuneze inspector şef pe Viorel Salvador Caragea. Pentru prima dată, după foarte mulţi ani, în toată clădirea de lângă stadionul municipal se joacă hora unirii, lăutarii fiind la scara doi (sediul SRI Gorj), cu şeful de orchestră mai pe val ca oricând – colonelul SRI în rezervă Ion Făget. Vremurile când, de Paşti, poliţiştii măsurau cu pasul clădirea şi vopseau bordurile milimetric, doar cât ţinea jumătatea lor, sunt apuse.
Odată cu instalarea lui Viorel Salvador Caragea ca inspector şef, instituţiile statului vor putea conlucra mai concertat ca oricând, unite în cuget, simţiri şi directive politice, pentru prevenirea infracţionalităţii şi asigurarea unui climat de linişte şi securitate socială.

S-a deşteptat şi îmbogăţit pe parcurs

Ascensiunea personală şi profesională a lui Viorel Salvador Caragea ne arată că nu întotdeauna ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. La patru ani de la absolvirea unui liceu industrial mai mult decât obscur, a fost admis la Şcoala de subofiţeri de la Câmpina. A dobândit, astfel, statutul de poliţist ce i-a permis, în 1994, să fie pălmuit de Miron Cozma, incident care i-a adus notorietatea. Au urmat studii superioare la fără frecvenţă şi nenumărate avansări la excepţional. S-ar putea spune că s-a deşteptat pe parcurs, concomitent cu sporirea averii. Neputând derula, din cauza statutului profesional, activităţi conexe, Viorel Salvador Caragea a strâns ban pe ban, a muncit şi în vacanţele dintre studii, şi şi-a cumpărat două autoturisme Wolskwagen, patru terenuri şi două imobile în Târgu Jiu. Recent, a finalizat construirea celei de-a treia vile, în Preajba Veche, mai degrabă un centru SPA, cu saună şi toate cele trebuitoare pe lângă casa de lux a omului. Datorii în bănci destul de subţiri, mai mult la mişto: 61.000 ron şi 15.500 de euro. La toate acestea se adaugă fabrica de bani pe care o ştie toată lumea – balastiera accesorizată cu tiruri, camioane, strunguri şi câte şi mai câte, pe strada Vadului din Târgu Jiu, şi una de dată recentă, aflată în finisaje, lângă Poliţia Municipală, pe colţ, trecută la caterincă pe numele unui anume Constantin Vaseoiu, băiatul cu micii din târgul auto, despre care mulţi spun că i-ar fi fin. Despre firma sa de construcţii şi de cota parte din profitul majorităţii transportatorilor din Gorj nu mai amintim, să nu se supere.

Victor Banţa, fostul prefect, i-a vrut capul pe taler

30 martie 2008. Pe stadionul municipal, Pandurii înfrunta Politehnica Iaşi. Din tribuna zero nu putea lipsi noul prefect de Gorj, Victor Banţa, ce avea să fie instalat a doua zi.
La intrarea în cartierul Meteor, stat în stat de ani de zile cu complicitatea tuturor oamenilor legii, un echipaj de la poliţia rutieră dă să oprească un tânăr ce conducea o Dacia Break. Şoferul se opune şi trece ca prin brânză, cât pe ce să o facă afiş pe poliţista Adina Negru. Sirenă, girofar, foc de avertisment, urmărire în trombă. Tânărul calcă acceleraţia mult peste limitele maşinii şi, panicat, se opreşte tocmai în autoturismul lui Banţa, parcat în faţa reşedinţei prefectului din Meteor. Surprinşi de izbitură, vecinii ies pe la porţi. Şoferul se repliază, reia cursa cu poliţiştii pe urme şi ajunge în curtea palatului părintesc. Se cer întăriri. Victor Banţa este anunţat de soţie. La locul tamponării se întoarce Dacia Break, cu tatăl tânărului, Mihai Ion, pe locul şoferului. Vecinii remarcă imediat permutarea şi fac declaraţii în consecinţă oamenilor legii. La fel, echipajul de poliţie iniţial raportează ierarhic că nu Mihai Ion s-a aflat la volan.
Adjunctul şefului IPJ Gorj ce coordona Serviciul Poliţiei Rutiere, Viorel Salvador Caragea, dirijează cercetările care aveau să-l scoată ţap ispăşitor pe Mihai Ion, spre stupefacţia poliţiştilor pălmaşi şi a vecinilor prefectului. La momentul respectiv, fiul lui Mihai Ion nu poseda permis de conducere, fiind pasibil de puşcărie. În compensaţie, la vedere, tatălui său i-a fost anulat permisul de conducere şi i s-a aplicat o amendă de 3000 de lei.
Fire romantică şi netârşit – la acea vreme – în meandrele mafiei locale, Victor Banţa îi cere explicaţii şefului IPJ Gorj, Constantin Nicolescu, faţă de muşamalizarea cazului. A urmat o anchetă internă cu rezultat dinainte cunoscut: la volan s-a aflat Mihai Ion, vecinii erau obosiţi, n-au văzut bine, şi poliţiştii cam stresaţi, spre sfârşitul programului de lucru.
Deşi poliţistă cu pedigree, cu tatăl adjunct al şefului Poliţiei Motru, Adina Negru a fost foarte marcată de incident. La cursurile pe care le urmase pentru a deveni poliţistă i se spusese că va fi protejată de superiorii săi, nu expusă, că în instituţie sunt relaţii bazate pe camaraderie, nu influenţate de partipriurile comisarilor puşi în dependenţă de grupări interlope. Prefectul Banţa i-a garantat atunci protecţie şi şi-a respectat cuvântul. Mai mult, a cerut demisia lui Viorel Salvador Caragea. Mai întâi, şefului direct al acestuia, Constantin Nicolescu, apoi chestorului Anghel Andreescu, secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, în cele din urmă, ministrului Cristian David. Efect zero. Victor Banţa începea să înţeleagă cum vine treaba cu ţara asta şi cu dregătorii ei.

Consilier politic de taină

În luna aprilie a.c., aflând Ion Călinoiu că un ziarist de investigaţii ar urma să publice o anchetă de presă despre persoana fizică a domniei sale, a convocat degrabă celula de criză, din care nu a lipsit Viorel Salvador Caragea, consilier politic de taină şi echidistant pe deasupra: „nu are ăla nimic despre dumneavoastră, domn preşedinte, şi chiar dacă are, îi facem probleme după aia, lui şi patronului”. Stupefiantă replică, demnă de un poliţist din Coreea de Nord.

La furat, printre paznicii surzi şi orbi

Odată cu înscăunarea lui Viorel Salvador Caragea, pesedeii gorjeni şi finanţatorii lor vor avea verde la golănii. Ce nu pricep ei acum este că se vor plictisi repede. N-are nici un farmec să furi de lângă nişte paznici ce au ordine precise să se prefacă şi surzi, şi orbi. Altul ar fi fost feeling-ul cu un comandant la IPJ Gorj până în 40 de ani, fără rude active sau în rezervă în sistem, fără poliţe, datorii, obligaţii şi nebutonat politic, unul dintre aceia care au învăţat de au behăit să intre la Academia de Poliţie, dând teste de primăvara până toamna, din pornirea stupidă de a vedea din interior cum se duce România la vale.

Opinii rezervate

În legătură cu înscăunarea lui Viorel Salvador Caragea, Miron Cozma s-a abţinut de la comentarii, recunoscând că nu îi cunoaşte evoluţia profesională şi accentuând, însă, că nu a uitat „invectivele” cu care l-a gratulat subofiţerul din 1994.
La rândul său, Ionel Manţog s-a limitat la a spune că PSD Gorj şi-a ales comandantul care îi reprezintă cel mai bine, potrivit nivelului lor.
La Târgu Jiu, Viorel Salvador Caragea este singura piesă care lipsea din panoplia feţelor palide locale, cocoţate, ca într-o comedie neagră de Lucian Pintilie, în roluri din ce în ce mai principale.

P.S.: Da, este adevărat, acest articol denigrator, fără nicio bază reală, a fost comandat de contracandidaţii lui Viorel Salvador Caragea şi scris sub ameninţarea pulanului.