Minorul Constantin Velcev a fost găsit mort la peste trei săptămâni de la dispariţia sa, perioadă în care a fost căutat lăutăreşte, mai mult instinctual, de sute de poliţişti, angajaţi Salvamont, pădurari şi voluntari, în lumina managementului de criză inovator pus în operă de Viorel Salvador Caragea, comandantul IPJ Gorj.  Pentru a-şi salva scaunul, la 21 august a.c., Viorel Salvador Caragea a emis un comunicat de presă în care a atribuit, în fals, Institutului Naţional de Medicină Legală  “concluzia preliminară” potrivit căreia copilul a murit de frig, încă din prima noapte ce a urmat dispariţiei sale. În acea noapte, la Rânca, temperatura minimă a fost de 13,9 grade Celsius! Deşi  la 13,9 grade Celsius este imposibil să se moară de frig, INML a confirmat, câteva săptămâni mai târziu, ipoteza lui Caragea!!! Cazul ar fi fost închis acum, dacă mama lui Costi Velcev nu s-ar fi dus să aprindă o lumânare în locul unde a fost găsit fiul ei. La doar câţiva metri, avea să descopere craniul băieţelului! Explicaţia poliţistului care o însoţea: oamenii legii nu găsiseră, până în acel moment, craniul întrucât fusese furat de vulpi şi adus înapoi, în acel loc, tot de către respectivele animale sălbatice! Despre cum au plimbat-o autorităţile pe Olga Velcev de la Ana la Caiafa în ultimele săptămâni, citiţi în ediţia de astăzi a Jurnalului Naţional, un articol semnat de Ionela Gavriliu.

Batjocură în cazul copilului mort la Rânca

Mama lui Costi Velcev e dusă cu vorba de autorităţi de aproape 3 luni cu privire la momentul în care va putea îngropa rămăşiţele pământeşti ale fiului ei, dispărut în luna iulie în pădurile din jurul localităţii Rânca şi descoperit mort de către un văcar în albia unui râu din zonă o lună mai târziu.

Interesul pentru acest caz e demonstrat de cei care se ocupă de el: procurorul Gheorghe Roibu a ieşit la pensie şi, deşi ştia de decizia de pensionare din septembrie, a preferat să o tot amâne cu vorba pe mama lui Costi, până când nu i-a mai răspuns la telefon. “Am tot insistat, îl sunam lunea şi vinerea şi ne tot amâna cu veştile.

Lunea trecută (n.r.-  5 octombrie) mi-a zis să nu-l mai sun, că ne anunţă el când vor veni de la INML cele două rezultate, de sol şi de la craniu. Azi am încercat iar, dar pe mobil nu ne-a mai răspuns”, a spus Olga Velcev, mama lui Costi.
Procurorul a răspuns la telefon reporterului Jurnalului Naţional, spunându-i că nu se mai ocupă de caz, pentru că e pensionar cu acte în regulă. Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) datează din 1 septembrie, iar documentul de eliberare din funcţie a fost semnat de preşedintele ţării pe 2 octombrie. Astfel că, atunci când mama lui Costi l-a sunat pe procuror ultima oară pentru veşti, el n-a simţit nevoia să-i spună acesteia că nu se mai ocupă de caz.

Pe de altă parte, şeful Poliţiei Gorj are ocupaţii pline de sensibilitate şi umple presa locală cu osanale penibile cu ocazia zilei de naştere pe care şi-a serbat-o luni. Cităm din presa locală: “Ştiind că şeful IPJ a făcut o pasiune pentru blondele, brunele sau roşcatele din glastre, cei mai mulţi i-au dăruit acestuia flori. Aşa se face că biroul comisarului şef Viorel Caragea a devenit un fel de mini-grădină botanică, majoritatea dorind să-l cadorisească pe şeful cel mare cu o floare.” Sau, şi mai adânc: “Cunoscut ca intransigent şi puţin cam drastic, aplicând legile ca la carte, Viorel-Salvador Caragea are şi o latură artistică, fiind un devorator de cărţi bune.”

Surse din INML au spus că rezultatele ar putea fi gata în două săptămâni, pentru că analiza craniului a fost abordată ca un caz nou. Au trecut aproape 3 luni de când mama lui Costi aşteaptă să-şi îngroape copilul.

Verdictul INML, pronunţat din concediul de odihnă

“Jurnalul Naţional” continuă investigaţia referitoare la cazul minorului Constantin Velcev, dispărut la 23 iulie a.c. din Rânca şi găsit mort de un localnic la 16 august a.c., lângă albia unui pârâu, la circa 8 km de vila unde fusese cazat.
Conform materialului publicat în ediţia de astăzi, INML a finalizat expertizarea cadavrului minorului, concluzionând că acesta a decedat încă din prima noapte de după dispariţie, din cauza “şocului hipotermic”.
“Jurnalul Naţional” îşi exprimă scepticismul faţă de justeţea concluziei INML şi susţine că verdictul a fost emis în pripă, de un specialist – prof. Viorel Panaitescu – ce s-a aflat mai mult în concediu în această perioadă. “Şocul hipotermic”, ca şi cauză a decesului, era singura care îl exonera pe coordonatorul acţiunilor de căutare, Viorel Salvador Caragea, şeful IPJ Gorj, pentru  nerespectarea procedurilor interne specifice a căror aplicare ar fi crescut şansele de a avea un alt deznodământ. Deşi exista un elicopter diponibil, l-a solicitat abia a treia zi. Plus că minorul a fost găsit într-un loc în care, conform documentelor raportate ierarhic, se scotocise de către oamenii legii. Haos şi bulibăşeală.
Concluzia INML este contestată nu numai de specialişti în domeniu, de talia prof. dr Vladimir Beliş, şi a prof. dr Gheorghe Alexandrescu, ci şi de Administraţia Naţională de Meteorologie, care a emis un comunicat oficial conform căruia în noaptea în care copilaşul, potrivit şefului IPJ şi autorului expertizei, a murit de frig, în zona Rânca s-a înregistrat o temperatură minimă de 13,9 grade Celsius. Cu alte cuvinte, persoane responsabile din instituţii publice fundamentale plătite de la bugetul de stat susţin fără să clipească faptul că se poate muri de frig la 13,9 grade Celsius. Am înţeles, să trăiţi, domn comandant, permiteţi să raportez: dacă ordonaţi dumneavoastră, la 13,9 grade Celsius îngheaţă şi apa, să trăiţi.

Jurnalul Naţional cere anchetă internă

Ca urmare, Jurnalul Naţional cere oficial Ministerului de Interne declanşarea unei anchete interne pentru a stabili:
“1) dacă au fost respectate, în cazul de la Rânca, procedurile interne privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi;
2) dacă s-au făcut căutări în zona pârâului Dâlbanu, zonă în care a fost găsit ulterior copilul. Cine a făcut aceste căutări şi de ce copilul nu a fost găsit acolo, având în vedere rezultatul expertizei, care arată că băieţelul ar fi murit de frig, în prima noapte?
3) care sunt motivele pentru care coordonatorul căutărilor, comisarul-şef Salvador Caragea, nu a solicitat de la minister elicopter cu termoviziune în primele 24 de ore de la dispariţie?
4) cum au fost organizate operaţiunile de căutare în noaptea de 23/24 iulie, cine a coordonat în acea noapte Centrul de Monitorizare şi cine – Punctul de Comandă?
5) la ce interval de timp de la primirea sesizării dispariţiei prin 112 s-a deplasat inspectorul-şef Salvador Caragea la faţa locului, în Rânca?
6) cum a realizat şeful Centrului de Monitorizare, “Evaluarea acţiunilor pentru rezolvarea cazului”, raport care trebuie efectuat, conform procedurilor interne, în timpul operaţiunilor de căutare a minorului dispărut.”

Cum se fac controalele la Gorj

Ce va urma? Este simplu. Doi – trei specialişti din corpul de control al ministrului de interne, de preferinţă gorjeni la origine sau cu rude şi/sau afaceri în Gorj, vor veni în control, într-o zi de vineri, spre sfârşitul programului, să mai schimbe aerul de Bucureşti şi să deguste un păstrăv afumat pregătit la Tismana, în crenguţe de brad. Totul împănat cu ceva folclor local, din secţiunea tinere speranţe, cu liceul abia teminat. Duminică, înainte să plece spre Bucureşti cu telescoapele lăsate, vor stabili, de comun acord cu inspectorul şef, că, oricum, băieţelul suferea de o boală incurabilă şi că, prin modul profesionist, nu-i aşa, de conducere a căutărilor a fost scutit de chinuri groaznice.

De ce este posibil să nu-l prindă paltonul

Mai dificil va fi de explicat şi de acoperit cum, din pornirea de a-şi demonstra loialitatea faţă de oamenii politici care l-au uns în funcţie, a inventat un furt astronomic de 2,5 milioane de tone de cărbune, fără să se gândească în cât timp putea fi produsă această cantitate, cine putea finanţa costurile de producţie, dacă existau capacităţi de stocare a 2,5 milioane de tone de cărbune, dacă CFR-ul se încumeta să transporte, la negru, câte 4 navete de cărbune pe zi, timp de un an, fără documente de însoţire şi toate cele, cine şi de ce a fost interesat să cumpere 2,5 milioane de tone de cărbune neînregistrat în documente, cine şi de ce a cumpărat, mai departe, energia electrică produsă din 2,5 milioane de tone de cărbune neînregistrat. Ca să îşi disimuleze partizanatul politic, a chemat pe firul scurt nişte băieţi din IGPR, care au descins la Gorj cu unica misiune de a fi de acord cu specialiştii locali. Apoi, destul de abil, i-a pus pe omologii de la Garda Financiară să facă nişte calcule matematice după grila pe care le-a băgat-o sub nas şi, cum a primit raportul, l-a şi făcut scăpat în presă. Destul de dificil de dibuit filiera, foarte complicat pentru Liviu Chiţiba, noul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă. Deşi lucrurile sunt evidente, nu are pe cine informa, într-un sistem în care totul este putred şi în care a-ţi face datoria echivalează cu a-ţi bătea cuie în talpă.

După episodul ruşinos pentru Târgu Jiu al barbariilor petrecute la finala Cupei României, când aşa-numitele forţe de ordine şi-au demonstrat indubitabil neputinţa, organele de stat plătite din bani publici pentru a genera siguranţa cetăţeanului şi-au dat în stambă la prima nouă ocazie ivită, de această dată cu consecinţe tragice, iremediabile.

Minorul Constantin Velcev a fost găsit mort la peste trei săptămâni de la dispariţia sa, perioadă în care a fost căutat lăutăreşte, mai mult instinctual, de sute de poliţişti, angajaţi Salvamont, pădurari şi voluntari, în lumina managementului de criză inovator pus în operă la locul dispariţiei de Viorel Salvador Caragea, comandantul IPJ Gorj.

O speţă apolitică, abordată băbeşte

Poliţist cu realizări de necontestat, cu abilităţi reale în materie de circulaţie rutieră şi ordine publică – domenii pe care le-a coordonat direct ani în şir, totodată un foarte prosper om de afaceri cu o avere colosală, Viorel Salvador Caragea a fost impus ca şef al IPJ, peste capul unor persoane influente din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi din Inspectoratul General al Poliţiei Române, de către nişte băieţi din PSD Gorj, obişnuiţi în ultimii ani să fure din banii publici la modul nesimţit, cu acordul tacit al instituţiilor de stat cu obligaţii legale de intervenţie în prevenirea, documentarea şi sancţionarea faptelor de corupţie.
În această speţă, a dispariţiei minorului, lipsită de orice conotaţie politică, comisarul – şef Caragea nu avea de înfundat şi/sau de protejat pe nimeni. Trebuia doar să-şi demonstreze destoinicia managerială ca inspector – şef , să-şi facă treaba coerent, profesionist, logic, eficient. Să pună pe gânduri pe cei care şi-au scuipat în sân şi şi-au făcut cruce când s-a confirmat aberaţia înscăunării sale ca inspector – şef, ca probă şi efect ale faptului că trăim în ţara tuturor posibilităţilor. Tragic este că şi-a dat în stambă cu prima ocazie, irosind şansa conducerii şi finalizării în condiţii onorabile a primei sale misiuni.

De ce scaunul de inspector – şef e pălărie XXXL

Cauzele sunt multiple. Lipsa de experienţă managerială la acest nivel, pregătirea deficitară în gestionarea situaţiilor de criză, ignorarea metodologiilor interne în materie, presiunea indusă de asistenţa care aştepta de la comisarul – şef Caragea să scoată copilul din joben.
Dincolo de toate acestea, un factor important în decoagularea demersurilor specifice de căutare a minorului l-a constituit permanenta preocupare a inspectorului – şef  de a valorifica mediatic, în interes propriu, situaţia de criză intervenită. Mai mulţi poliţişti mi-au relatat cum, încă din primele zile de căutări şi chiar şi după găsirea resturilor din cadavrul micuţului, inspectorul – şef avea grijă să le ordone zecilor şi, uneori, sutelor de căutători prezenţi să ia loc în formaţie, că încep ştirile. 5, 4, 3, 2, 1 şi comisarul – şef Caragea intra în direct pe posturile TV, ca Ştefan cel Mare înaintea oştenilor, pe câmpul de luptă, pentru a-şi ţine dicursul televizat. Inspectorul – şef a căutat zilnic pretexte pentru a fi mediatizat, lăsând oarecum în plan secund ce avea de făcut ca şef al centrului de monitorizare. Spre deosebire de jurnaliştii constănţeni şi de cei din presa centrală, majoritatea ziariştilor locali au relatat cu evlavie despre eforturile conjugate, nu-i aşa, ale oamenilor legii, derulate sub directa coordonare şi îndrumare a domnului inspector – şef. Dar probabil că dacă părinţii ar fi fost din Gorj şi minorul ar fi dispărut la Constanţa, lucrurile s-ar fi petrecut exact pe dos.
O altă cauză a eşecului comisarului – şef o reprezintă neputinţa acestuia de a înţelege necesitatea lucrului în echipă, a descentralizării reale a demersurilor specifice, dumnealui ţinând cu tot dinadinsul să se implice peste tot, şi în cercetările de teren, şi în audieri ş.a.m.d. De aici, foarte mulţi timpi morţi, ratarea unor momente operative importante şi o oarecare lipsă de luciditate, sub presiunea zilelor scurse de la dispariţie şi a absenţei oricărui indiciu. Abordarea neprofesionistă a cazului a permis apariţia regretabilei confuzii între noţiunile de logoped şi, respectiv, locomotor, precum şi aflarea cu întârziere a unor amănunte esenţiale de la rudele copilului.

Un detaliu: a doua zi, bunica spăla geamuri

Alţi poliţişti, fără pedigree de manageri destoinici, dar cu Academie de Poliţie absolvită pe brânci, într-o vreme în care teancurile de diplome nu se cumpărau, urcaţi la Rânca în calitate de executanţi şi cu interdicţia de a-şi da cu părerea despre lucruri la care n-au voie să se priceapă, mi-au relatat că au fost stupefiaţi de indiferenţa cu care staff-ul managerial a trecut peste acest detaliu: a doua zi, la doar câteva ore de la dispariţia copilului, bunica acestuia spăla geamurile vilei de la Rânca în care locuia! (Nu trebuie să fii psiholog ca să deduci în ce situaţii te apuci din senin să speli geamuri.) Detaliu care se leagă foarte bine cu regia descoperirii întâmplătoare a minorului, într-un loc destul de traficat, cu hăinuţele intacte, tricou îmbibat de sânge şi pantaloni fără urme, cu o mânuţă suspendată în mânecă.

Exponentă a AL KAIDA, ursoaica a RĂPIT copilul

Inadmisibilă şi iraţională concluzia comisarului – şef Caragea, la găsirea cadavrului. Comandantul a declarat public, triumfător ca un chirurg licenţiat la Fundaţia „Omenia” de la Casa de Cultură a Sindicatelor, căruia i-a murit pacientul de bătrâneţe pe masa de operaţie, că se confirmă vizionara ipoteză iniţială a domniei sale: indubitabil, minorul a fost RĂPIT de animalele sălbatice. Adică a mers cinci sute de metri, s-a întâlnit cu o ursoaică cu doi pui, au intrat în vorbă, flirturi, alea – alea, nici gând de agresivitate din partea fiarei, tandreţuri, atâta tot, încât i-a sucit minţile şi, în loc să se întoarcă acasă, cum ar fi făcut orice fiinţă omenească, copilul s-a lăsat dus de minţi şi a fugit cu ursoaica în lume. Deşi l-a RĂPIT,  târât, purtat în colţi km întregi, ursoaica nu l-a descompletat pe traseu, nici nu şi-a lăsat caninii în hăinuţele minorului. Foarte delicat s-a purtat cu el, doar mânuţa i-a picat, ca din întâmplare, din pulovăr, când l-au ridicat oamenii legii.

“Noi ne-am oprit cu căutările la un kilometru distanţă de locul unde a fost găsit, nu ne-am fi gândit că poate ajunge aşa departe”, Viorel Salvador Caragea, şeful IPJ Gorj

Nu aţă albă, ci funie marinărească

Versiunea managerului poliţiei gorjene nu este cusută cu aţă albă, ci cu funie marinărească. După cum este posibil să fi aflat deja până la tipărirea acestui articol, de fapt această ipoteză iraţională a fost lansată şi reluată de comisarul – şef Caragea tocmai pentru a adormi vigilenţa criminalului, pe care dânsul l-a ginit din prima clipă, dar a durat ceva până a adunat dovezile. Dacă este să dăm crezare mărturiei publice a primului ofiţer care l-a coordonat în primul său stagiu de practică, domnul inspector – şef  ştia de zeci de ani, chestie de fler, de feeling, că se va produce această crimă şi cine este criminalul. Dar trebuie să înţelegem şi noi că sunt nişte etape, nişte reguli, nu mai avea niciun farmec dacă ne spunea toate acestea de prima dată. Nu se mai cheltuiau nici zeci de miliarde de lei vechi de la buget cu căutările, într-o vreme în care compartimente întregi din poliţia gorjeană au alocate câte un bon de benzină în valoare de 50 de lei noi săptămânal.

„Nu pot să cred că cineva chiar se gîndeşte la această variantă. Tricoul şi hanoracul erau pline de sînge. Dacă l-au muşcat animalele, de ce nu sunt şi rupte? M-am uitat cu foarte multă atenţie la pantaloni, înainte de a-i spăla şi am descoperit că nu erau pătaţi cu sînge. Cum este posibil ca tricoul să fie îmbibat, iar pe pantaloni să nu existe nici măcar o picătură? Dacă l-ar fi atacat animalele, nu ar fi rămas doar fîşii din îmbrăcăminte?”, Olga Velcev, mama victimei

INML-ul strică jocurile

Gestul procurorului Gheorghe Roibu de a încredinţa familiei victimei hainele înainte de a fi analizate dovedeşte că şeful poliţiei gorjene îşi are omologii săi la parchet.
Dacă este să ne gândim câte accidente de circulaţie cu victime a muşamalizat un băiat – deocamdată nu dau nume!, nimic, în cele întâmplate după dispariţia copilului, nu mai pare întâmplător şi iraţional.
Cel puţin pentru moment, jocurile par a fi stricate de specialiştii Institutului Naţional de Medicină Legală, care au declarat public că au dispus ca hainele minorului să fie încredinţate, pentru analize, Institutului de Criminalistică, şi nu părinţilor.

„Hainele nu sînt mucegăite. Dacă a stat câteva zile în pădure, unde există umezeală, mai ales noaptea, cum se explică acest lucru? Şi de ce nu miroseau hainele a cadavru?”, Vasile Păduraru, tatăl vitreg al minorului

P.S. 1. Remarcabilă investigaţia – serial, pe acest subiect, a Jurnalului Naţional. Detalii aici şi aici.

P.S. 2. Aici, investigaţia mea despre mascarada înscăunării lui Caragea ca şef al poliţiei gorjene, preluată de reportervirtual.ro şi de Ghimpele de Gorj.