Se vor amenda poliţiştii singuri?

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj cumpără cauciucuri de iarnă pentru maşinile din dotare. Nimic spectaculos până aici numai că, în mod surprinzător, achiziţia se face cu doar trei zile înainte de 1 noiembrie. Pentru cine nu îşi mai aminteşte – şi sigur nu sunt mulţi în această categorie – 1 noiembrie este ziua în care trebuie să ai maşina „încălţată” de iarnă pentru că altfel, rişti să fii amendat de organele legii. Întrebarea de bun simţ este, evident, legată de modul cum vor sancţiona poliţiştii conducătorii auto pentru că nu au cauciucuri de iarnă, în condiţiile în care organele legii sunt un pic în ilegalitate. Răspunsul dat de cei de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie este unul stupefiant: primeşti amendă după 1 noiembrie doar… dacă ninge!

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj organizează astăzi, 28 octombrie o licitaţie pentru achiziţionarea de cauciucuri de iarnă pentru maşinile din dotare. Acestea vor fi luate prin achiziţie directă de la un ofertant care vine cu preţul cel mai mic şi care poate furniza produse de calitate. Adică vreo 199 de cauciucuri de iarnă pentru Dacia Logan şi 12 cauciucuri pentru Dacia Solenza. Un calcul estimativ arată că ar urma să fie dotate cu cauciucuri de iarnă 53 de Dacii. De asemenea, se vor mai achiziţiona 20 de anvelope pentru Volkswagen Vento, opt pentru Volkswagen Passat şi patru pentru Nissan.

Potrivit caietului de sarcini, acesta cantităţi sunt orientative, în sensul că se vor putea achiziţiona chiar şi mai puţine decât s-a preconizat iniţial, în funcţie de bugetul alocat. Totodată, pneurile trebuie să fie noi şi să fie produse în anul 2011 şi să aibă garanţie 24 de luni de la data recepţiei. Şi cam atât cu datele tehnice, pentru că urmează partea cea mai interesantă: data la care urmează să fie făcută achiziţia. Adică azi, 28 octombrie.

Vreo 65 de maşini de poliţie vor circula ilegal, de marţi pe şoselele din Gorj

Poate data nu pare deloc suspectă sau, mai bine zis n-ar părea suspectă în condiţiile în care nu ar exista o obligativitate ca de la 1 noiembrie TOATE autoturismele care circulă pe şoselele din România să aibă cauciucuri de iarnă. Ce înseamnă asta? Păi înseamnă că Viorel Salvador Caragea a fost un pic cam neglijent în actul managerial şi şi-a adus aminte mult prea târziu că, pentru ca subalternii lui de la Rutieră să poată amenda şoferii pentru că n-au cauciucuri de iarnă, trebuie mai întâi să se coboare din maşini echipate corespunzător. Adică să aibă „M+S, M.S sau M&S” scris cât se poate de citeţ pe toate cele patru pneuri de la maşinile de poliţie. Altfel spus, în jur de 65 de maşini de la IPJ Gorj, inclusiv Volkswagen-ul lui Caragea, riscă să nu poată circula pe şoselele din judeţ pentru că nu sunt „încălţate” de iarnă la 1 noiembrie. Sau, eventual, circulă ilegal pentru că e aproape imposibil de crezut că mecanicii de la atelierul auto al IPJ Gorj vor reuşi să schimbe cauciucurile la 65 de autoturisme într-o singură zi.

Caragea le vrea duminică, pentru că a uitat să le cumpere mai devreme

Teoretic, dacă licitaţia decurge cum trebuie şi IPJ Gorj are norocul să găsească o firmă care să vină cu o ofertă acceptabilă, azi, 28 octombrie 2011, inspectoratul va semna un contract pentru furnizarea de pneuri de iarnă. Tot teoretic, dacă această firmă are nu mai puţin de 260 de cauciucuri de iarnă în stoc, le poate livra la IPJ Gorj până duminică, atunci când este termenul limită prevăzut de autoritatea contractantă.

Practic, e cam greu să decurgă lucrurile atât de lin şi de rapid pentru IPJ Gorj, şi putem enumera cel puţin motive:

1) este posibil ca firma să nu ofere un preţ atractiv pentru IPJ, aşa că licitaţia trebuie reluată;

2) este posibil ca puţine firme din Gorj să aibă, în momentul de faţă în stoc 260 de pneuri de iarnă, special pentru IPJ Gorj, având în vedere că este perioada în care sunt la mare căutare. Şi, chiar dacă totul ar decurge perfect, s-ar lovi de problema esenţială a montării lor într-un timp care ar băga mecanicii IPJ Gorj în Cartea Recordurilor. Deci, şi la finalul acestui paragraf ajungem la concluzia cât se poate de clară că de la 1 noiembrie, adică de marţi, 65 de maşini de la IPJ Gorj vor circula ilegal pe şoselele din judeţ. Sau nu!?

Se dă amendă doar pe zăpadă sau polei! În rest, e abuz din partea „organului”!

Evident, nu toată lumea este de acord cu acest lucru. În speţă cei de la IPJ Gorj care susţin, dacă vă vine să credeţi, că nu e nimic ilegal în a nu avea anvelope de iarnă pe maşini, începând cu data de 1 noiembrie!!! Sau, mai bine spus, nu e ilegal în anumite condiţii, după cum susţine Daniel Tică, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Acesta a precizat, pentru GORJNEWS că obligaţia de a avea pneuri de iarnă intră, într-adevăr, în vigoare, de la 1 noiembrie, dar un organ de poliţie te poate amenda doar în condiţiile în care te prinde fără ele pe un drum înzăpezit! „Obligativitatea de a avea pneuri de iarnă intră în vigoare de la 1 noiembrie, este adevărat. Totuşi, deşi nu am vrea să se înţeleagă greşit acest lucru, trebuie spus că şoferii care nu au maşinile echipate corespunzător pot fi sancţionaţi doar dacă sunt surprinşi pe un drum acoperit de zăpadă, gheaţă sau polei” a menţionat Tică.

Mai mult, acesta a spus că poate fi considerat abuz din partea poliţistului dacă te amendează când prinde pe un drum curăţat de zăpadă, fără cauciucuri de iarnă.

Altfel spus, dacă nu ninge, nu îngheaţă şi nu se face polei pe străzi până în decembrie, atât poliţiştii de la IPJ Gorj cât şi şoferii din judeţul Gorj pot circula liniştiţi şi cu cauciucurile de vară.

Concluzia? Evident, una stupidă, miliţienească: nu este nicio problemă că licitaţia pentru pneuri de iarnă de la IPJ este organizată azi, cu trei zile înainte de a intra deveni obligatorie montarea lor pe maşini (!!!). Timp este suficient, până la prima ninsoare…

Situaţia e de o gravitate extremă şi dovedeşte încă o dată că Gorjul a ajuns haznaua României. Din acest closet domnii miniştri se mulţumesc să sugă prin interpuşi contracte de energie electrică la preţuri de nimic, dar niciunul nu mai acceptă să mai pună piciorul prin zonă, pentru că situaţia de ansamblu a Gorjului pute foarte tare. Instituţiile statului de drept în acest judeţ sunt putrede. În septembrie, Emil Boc a promis că vine în Gorj. Şi n-a mai venit. Tot în septembrie, ministrul Oprea a promis că vine să-l înscăuneze pe Morega, la UNPR. Şi n-a mai venit. Săptămâna aceasta a promis că vine ministrul Ariton. Şi n-a mai venit. Gorjenii de rând sunt lăsaţi pe mâna unor ordinari ajunşi în funcţii publice, care nu mai au limite în prostie, abuzuri, incompetenţă, fărădelegi. Ei distrug destine, încalcă drepturi şi libertăţi fundamentale, pun pe butuci instituţii cheie, îşi deprofesionalizează şi îşi umilesc subordonaţii, şi, cel mai grav, generează subdezvoltarea judeţului.

Viorel Salvador Caragea e cel mai bun exemplu al batjocurii miniştrilor şi politicienilor la adresa gorjenilor. Un absolvent al Şcolii de Subofiţeri de la Câmpina, făcut poliţist la foc automat, pus comandant peste absolvenţi ai Academiei de Poliţie. Incapabil să se adapteze la cerinţele postului de inspector şef, pentru că-i lipsesc în primul rând datele native, Caragea ca şi comandant al IPJ Gorj e o supremă insultă la adresa bunului simţ, o ofensă la adresa corpului de ofiţeri ce au absolvit Academia de Poliţie, o ofensă la adresa statutului de poliţist şi a misiunii sale sociale.

Când l-au bârâcat în postul de inspector şef, politicienii şi miniştrii ar fi putut măcar să-l întrebe care sunt anotimpurile anului şi ce vine după vară şi toamnă, în care anotimp ninge şi e polei şi dacă după lunile septembrie şi octombrie vine, din întâmplare, luna noiembrie.

Caragea, acest manager dezastruos, pune poliţiştii în situaţia de a nu mai ieşi în misiuni cu autoturismele de serviciu, pentru că a fost incapabil să le doteze, conform legii, cu anvelope de iarnă, până la 1 noiembrie a.c., termenul-limită prevăzut de lege. Deşi a avut fondurile necesare achiziţionării de anvelope, Caragea a omis să organizeze în timp util licitaţia aferentă, demarată abia în această săptămână, cu doar câteva zile înainte de momentul în care poliţiştii gorjeni ar trebui, legal, să se amendeze singuri pentru că nu deţin cauciucuri de iarnă! O astfel de licitaţie, cu posibilele contestaţii, s-ar putea întinde până la … primăvară.

Prin prestaţia sa lamentabilă de inspector şef, Caragea îndeamnă la nesupunere civică. Dacă nici poliţiştii nu au cauciucuri de iarnă la autoturismele de serviciu, are vreun rost ca gorjenii de rând să îşi facă vreun stres că ar putea fi amendaţi de “oamenii legii”, aflaţi ei înşişi în ilegalitate?

Dihorul a aflat că nu mai scriem de el, dar nu i-a ajuns. El vrea neapărat să nu mai scriem de nimeni!

Numit politic la conducerea Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj în iulie 2009, Viorel Salvador Caragea a reuşit să reziste mai bine de doi ani, corupând superiori din Inspectoratul General al Poliţiei Române şi din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi instaurând un regim de teroare printre poliţiştii gorjeni. Caragea a inventat şi protejat anumite circuite ale banilor negri şi, bineînţeles, s-a aşezat în calea lor, ca să aibă cu ce „premia” superiorii de la Bucureşti, care au închis ochii la toate neroziile lui, începând cu modul dezastruos în care a coordonat căutările băieţelului Costi Velcev, în vara lui 2009, la Rânca, continuând cu inventarea, din ordin politic, a unui furt de cărbune imens de la două cariere de lângă Motru ş.a.m.d.

Viorel Salvador Caragea este poliţistul din România cu cele mai multe plângeri penale depuse de subordonaţi împotriva sa. Infantil, ca un adult care nu a avut jucării când a fost mic, Caragea e pasionat la culme de aparatura de interceptare a comunicaţiilor, din dotarea Biroului de Operaţiuni Speciale din IPJ Gorj. La conducerea acestei structuri, cu ajutorul protectorilor săi din IGPR şi MAI, Dihorul cunoscut şi sub indicativul de Citronadă l-a numit pe unul din finii săi din poliţie, Cristi Popescu. Recunoscător şi slab de înger şi, probabil, de intelect, finul nu-i refuză niciodată naşului poftele în materie de interceptări. În afara faptului că ascultă ilegal telefoanele persoanelor ostile lui, Caragea s-a perfecţionat şi în interceptarea convorbirilor oamenilor politici, din pornirea bolnavă de a-i îmbârliga şi de a le demonstra puterea şi forţa sa.

De ce scriem iar despre Caragea

Mă feresc cât pot de ridicol. E ridicol să tot scriu despre Caragea, mai ales că individul e bun încasator, nu pricepe nimic, de schimbat nu poate fi schimbat cât timp are bani să-i mituiască pe cei care-l ţin în braţe. În plus, îi dăm ocazia să se victimizeze şi să spună peste tot că GORJNEWS este finanţat de nişte mafioţi care nu mai au loc de Caragea. Pe cine dracu deranjează Caragea în Gorj, excluzând hoţii de găini?

În ultimele săptămâni nu am mai scris despre Caragea nimic, bucuros că nu s-a ţinut de cuvânt şi nu m-a arestat, aşa cum tot clamează de o jumătate de an. În plus, am mai spus-o: mă plictisesc repede de subiecte şi nu îmi place să scriu despre oameni căzuţi. Săptămâna trecută am priceput însă, încă o dată, că omul are forte mult spaţiu gol în cutia craniană. După ce stabilisem telefonic o întâlnire cu un om de afaceri care nu locuieşte în Gorj, în ideea de a purta o negociere pentru a finanţa ceea ce înseamnă astăzi GORJNEWS, cel în cauză a anulat orice întrevedere cu subsemnatul, transmiţându-mi prin terţe persoane că i s-a recomandat pe mai multe căi, de către inşi cu influenţă să-şi vadă de treabă şi de drum şi să nu investească în acest proiect. În paralel, Caragea a organizat întrevederi cu mai mulţi oameni de afaceri locali, ameninţându-i că-i dă cu roţile în sus dacă nu-mi retează orice formă de sprijin. „Ai grijă, e chitit să îţi taie toate conductele”. Asta aud de la toată lumea.

Am făcut această introducere pentru a mă justifica. Am să încerc să nu mai întorc spatele acestui specimen pentru că am priceput, în sfârşit, că miliţianul paraşutat de PSD la comanda poliţiştilor gorjeni  vrea cu adevărat şi lucrează să se întâmple tot ce e mai rău cu GORJNEWS şi cu sus-semnatul. De acum e care pe care, până acum a fost aşa, de jucărie…

Tatomir l-a reclamat pe Dihor la MAI şi a fugit în concediu medical

Foarte curând vom face publică înregistrarea audio a unei şedinţe de comandă a IPJ Gorj, mai sugestivă decât o mie de articole scrise aici. Nu o postăm acum pe site-ul Ziarului de Investigaţii GORJNEWS pentru că nu suntem pe deplin edificaţi asupra implicaţiilor juridice ale unei astfel de dezvăluiri. Veţi avea ocazia să-l auziţi pe Dihor răgnind la subalterni aşa: „unii au uitat tabla împărţirii, dar le arăt io!!!”. Plină de semnificaţii exprimarea. “Cel mai supărat era pe Dumitru Tatomir, şeful Circulaţiei pe judeţ, pentru că nu-i dă dreptul, nu-i plăteşte taxă de protecţie, nu-i face şi lui parte! Când Caragea era adjunct la Rutieră, era învăţat să-şi ia singur. Pe Tatomir a vrut să-l schimbe de când a venit comandant, în 2009. Nu-i plăcea faţa lui şi îl acuza că e prieten cu Nicolescu, duşmanul lui de moarte. Atunci, Tatomir a stat trei luni în concediu medical. Acum iar nu a mai suportat. E tăvălit, înjurat şi jignit în şedinţe de nu ştiu câte luni. L-a reclamat la MAI şi a plecat iar în medical. Adevărul e că Tatomir chiar are probleme, cu inima.” Este mărturia unuia din apropiaţii lui Caragea.

Finul Săvulescu, pus să tocească tabla împărţirii la doi

Astăzi, poliţiştii de la vârful IPJ Gorj şuşotesc că Dihorul a scos la licitaţie funcţia lui Tatomir, de Şef al Serviciului de Poliţie Rutieră Gorj, şi că dacă nu va obţine un preţ mulţumitor îşi va înscăuna un alt fin, pe subcomisarul Dan Săvulescu. Bine, asta numai după ce Citronadă se va convinge că succesorul lui Tatomir ştie măcar tabla împărţirii la doi…

Vrăjitorul obosit e panicat şi tot mai aproape de K.O.

Inspectorul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, comisarul şef Viorel Salvador Caragea, s-a uitat cam mult la filmele cu mafioţi. Mai rău ca o babă care sună la 112 reclamând că pisica vecinului i-a furat raţa din grădină, şeful poliţiştilor gorjeni îi bănuieşte pe toţi subalternii de complot şi aruncă vorbe în stânga şi în dreapta pentru a-i îmbârliga între ei. Strateg obosit, Viorel Caragea dezbină poliţiştii şi îi acuză pe nedrept. Ca să fie sigur că nicio caschetă albastră nu mai comentează la ordinele sale, şeful IPJ Gorj, cunoscut în rândul subalternilor cu numele de cod Dihorul, acuză pe toată lumea pentru a distrage atenţia de la propria persoană.

Pentru ca nimeni să nu comenteze că unii fini de-ai săi muşcă din bugetul IPJ Gorj mai mult decât alţii, comandantul Caragea îi acuză de „sifonare” pe mai toţi poliţiştii. Ultima ieşire la rampă a Dihorului a avut loc în cadrul unei şedinţe desfăşurate la Poliţia Municipiului Târgu-Jiu, când onorabilul şi distinsul şef de Miliţie, pardon … Poliţie, l-a ridicat în picioare pe un subofiţer pe nume Bărăgan. Nu i-a ordonat să ia poziţia de drepţi pentru a discuta chestiuni de serviciu, ci doar ca să-l acuze că este „sifonul” ziariştilor. În realitate, poliţistul cu pricina o fi vreun respectabil subofiţer, n-o fi, cert este că nu discută cu ziariştii. Cel puţin cu noi, cei de la GORJNEWS, sigur nu.

Cu toate astea, şeful IPJ Gorj l-a acuzat că vorbeşte cu presa. În final, orice discuţie în ţara asta, chiar dacă nea Caragea nu o ştie, este liberă. Să discuţi cu ziariştii nu prezintă nicio problemă când nu ai ceva ilegal de ascuns. Din păcate, se pare că „Il Comandante” Caragea are ceva de ascuns şi îi terorizează pe poliţişti până îi aduce la tăcere. E adevărat, tehnica sa este una ce dă rezultate, pentru că mulţi miliţieni şi puţini poliţişti se tem să vorbească de abuzurile pe care le face comandantul.

Tăcerea a fost instaurată la IPJ Gorj, iar singurul care vorbeşte este Caragea. Nu contează că uneori vorbeşte prostii, important este că şeful IPJ Gorj este pe val; nu contează că a pus pe funcţii importante poliţişti care au afaceri în spate, nu contează că prinde doar borfaşi mizerabili care fură de foame, nu contează nimic, atâta timp cât Viorel şi Salvador şi Caragea (trei personalităţi într-una singură) este şeful, iar celorlalţi le tremură chiloţii în cur de teama lui.

Efectele calamităţii abătute asupra IPJ Gorj, cunoscută sub numele de cod Viorel Salvador Caragea, se fac simţite până şi în rândurile câinilor lupi din dotarea instituţiei. Potrivit surselor noastre, unuia din apropiaţii comandantul IPJ Gorj i s-a pus pata pe un câine lup. Săritor, nevoie mare, confundând curtea poliţiei gorjene cu staulul său de la Preajba, Caragea a dat ordin ca reuşitul exemplar canin să dispară, după care l-a dăruit ca cadou finului său, Ion Popescu, poliţist la Rutieră.

Copaci, căţelul preferat al lui Caragea

Pentru că, spre deosebire de câini, Caragea nici nu se sinchiseşte şi nici nu îl duce capul să-şi îngroape suficient de adânc mizeriile, dispariţia cu cântec a câinelui lup a ajuns la urechile pleoştite ale lui Constantin Copaci, în acte şeful structurii din Gorj a Direcţiei Generale Anticorupţie, în realitate unul din căţeii preferaţi ai lui Caragea. (Dacă dom’ comandant Copaci are obiecţii faţă de eticheta de căţeluş al lui Caragea, suntem gata să facem proba verităţii, deşi riscăm să scârbim cititorii, dezvăluind, de exemplu, de la cine a aflat şeful DGA despre legătura indisolubilă dintre păsărica unei poliţiste şi buzişoarele lui Caragea, şi care a fost prima persoană la care a dat fuga-fuguţa să raporteze, ca să-şi demonstreze loialitatea. Da, sunt aspecte care ţin de viaţa intimă şi privată, dar dacă Copaci, în loc să alerge poliţiştii corupţi, filează păsărici, avem o explicaţie pentru corupţia generalizată din structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor).

Retardaţii au înlocuit câinele lup cu un maidanez!!!

Revenind, Constantin Copaci, şeful DGA Gorj, neavând încotro, a trebuit să demareze o anchetă pentru elucidarea dispariţiei câinelui lup, fiind, însă, foarte vigilent să reteze din start toate pistele care duc la Caragea. Surse din rândurile poliţiştilor care investighează dispariţia cu cântec a exemplarului canin susţin că povestea pute a penal de la o poştă. Câinele lup a dispărut cu ştirea, din ordinul şi în beneficiul comenzii IPJ Gorj, dar când au trebuit să acopere urmele, şi-au dat, ca de obicei, cu stângul în dreptul. Concret, s-au falsificat documente interne şi s-au făcut fără succes presiuni asupra mai multor poliţişti, să depună declaraţii în fals, pentru a acoperi urmele câinelui lup. Prima greşeală a retardaţilor a fost aceea că au înlocuit patrupedul dresat cu un maidanez!!! După ce s-a descoperit substituirea, cele mai mari presiuni au fost făcute de Caragea asupra poliţistului Ion Amărăscu, conductorul câinelui, care, în consecinţă, s-a mărginit la a declara că el nu are nicio legătură cu dispariţia patrupedului.

Poliţistul Bica, forţat să omoare, scriptic, câinele

În schimb, foarte interesantă a fost mărturia  ofiţerului Sorin Bica, angajat la Serviciul Logistic, care a recunoscut ofiţerilor DGA că, deşi s-au făcut presiuni asupra sa, a refuzat să semneze un act prin care se consfinţea faptul că acel câine lup, pe numele său „Bordula”, murise în 2009! Când retardaţii s-au gândit că ar fi bine să-l omoare, scriptic, în 2009, nu au luat în calcul că nu pot justifica cheltuielile efectuate cu întreţinerea şi pregătirea acelui câine din 2009 până în 2011. Căci, e limpede, câinii morţi nici nu mănâncă, nici nu au nevoie de şedinţe de dresaj, nici nu participă la misiuni.

Copiii care-l cunosc pe Caragea nu vor să se mai facă poliţişti

În spatele acestor fapte penale săvârşite în cascadă se află nimeni altul decât Viorel Salvador Caragea, şeful IPJ Gorj, un om pe care dacă cei mici l-ar cunoaşte, nu ar mai spune că vor să se facă poliţişti când vor fi mari. Pentru că, analizându-l pe Caragea, a fi poliţist înseamnă a fi prost, incompetent, corupt, o ameninţare la adresa drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, protector şi exponent al structurilor mafiote şi de crimă organizată.

“Bă, dacă scriu pe prima pagină, mare, <<Caragea e mai prost decât prevede legea>>, dă rău?”, întrebam, ieri, un prieten. “Frate, nu prea merge, zic ăştia că ai ceva cu el şi atunci dezvăluirile pe care le faci se atenuează, ca efect. Plus că toţi ştiu cât e de prost Caragea. N-are rost. Dar de ce zici aşa, ce, prevede legea ceva, în sensul ăsta?” “Fireşte că nu, ideea e că pentru a intra în poliţie şi în alte părţi te testează de primăvara până toamna să se convingă ei că eşti un tip mediocru, docil şi uşor manipulabil, din care ei să poată face orice, şi care să nu pună probleme.”

Mare dreptate are prietenul meu. Presa trebuie să aducă noutăţi. A scrie că Caragea e prost e un lucru ştiut de toţi cei cu care intră în contact calamitatea de la vârful IPJ Gorj. Nu ştiu, însă, să fi făcut cineva, până astăzi, o demonstrare fără cusur a prostiei comandantului IPJ Gorj. De aceea mă înham eu la această foarte facilă sarcină.

Cum se prepară un concurs pentru comisarul slugoi Scrădeanu

Pe scurt, lucrurile stau aşa: Caragea a vrut să-şi răsplătească una din slugile care dezonorează statutul şi meseria de poliţist. E vorba de comisarul Scrădeanu Gheorghe care, în 2010, a muşamalizat şi prăfuit un dosar penal deschis forţat, în urma unor dezvăluiri făcute de GORJNEWS, lui Matei Caragea, tatăl lui Viorel Caragea. Mai întâi, la începutul acestui an, l-a împuternicit pe Scrădeanu la comanda Serviciului Cazier Judiciar şi Evidenţă Operativă. Apoi, prin luna iunie, Caragea a dat, verbal, două ordine: 1. să se organizeze concurs pentru desemnarea şefului Serviciului cu pricina; 2. ca să se ştie clar “care-i mersul”, concursul să fie preparat astfel încât să fie câştigat de Scrădeanu; ca să fie siguri că postul e ocupat de comisarul slugoi, să nu se mai accepte alţi candidaţi.

Poliţiştii comunică cu Caragea prin oameni de afaceri agreaţi

Zis şi făcut. Împreună cu cadrele foarte “competente” de la Serviciul Resurse Umane, Caragea s-a apucat să prepare documentele de organizare a concursului aranjat. Odată finalizate hârtiile, au fost postate pe site-ul IPJ Gorj şi la avizierele din IPJ Gorj. Apoi, s-a întâmplat un lucru foarte greţos. Câţiva oameni de afaceri, patroni de firme agreate de Caragea, probabil bun-platnici de taxe de protecţie şi credite nerambursabile, au intervenit la comandantul IPJ Gorj, rugându-l să lase şi alţi poliţişti să candideze. Deci, repet: Caragea a adus poliţia din Gorj într-un asemenea hal încât poliţiştii nu au voie să candideze la concursuri interne şi, mai mult, nu îndrăznesc să raporteze, ierarhic sau direct lui Caragea, o astfel de intenţie. De aceea comunică cu şeful lor cu mantă, ca la biliard, prin diverşi oameni de afaceri! Bineînţeles că, simţind ameninţat postul promis şi dator lui Scrădeanu, lui Caragea i s-a urcat sângele în cap şi a interzis din faşă orice altă candidatură!

Motiv ilegal de amânat concurs trucat la IPJ Gorj: “pusărăţi condiţie studii juridice, şi io n-am, dom’ comandant!…”

Partea incredibil de senzaţională abia de acum încolo începe. Într-o dimineaţă, înainte de concurs, Caragea a început să se deştepte, realizând cât e de prost. Comisarul Scrădeanu a ieşit la raport foarte cătrănit. Negru. Mort. “Domn comandant, sunteţi supărat pe mine, ce-am făcut?” „De ce mă, Scrădene?” “Domn comandant păi, ştiţi, cu concursul… Aveţi pe altcineva?” “Nu, mă, Scrădene, ce vorbă-i aia?” “Păi, domn comandant, pusărăţi condiţie studii juridice, şi io n-am, dom’ comandant…” Aicea ar trebui o pauză de  câteva paragrafe, în care autorul şi cititorii să se râdă de prostălăi.

Caragea e un gentleman: poliţistele se pişă pe ele în şedinţe, de frică

Ce a făcut Caragea, apoi, e uşor de anticipat, pentru că la fel ar fi procedat orice prost: simţind din ce în ce mai ameninţat scaunul promis lui Scrădeanu, a întărit măsurile de pază, ordine şi disciplină şi şi-a reînnoit ordinul dat anterior: “nimeni să nu se înscrie la concurs! Organizăm altul!!!” Deci, oameni buni, deşi zeci şi chiar sute de poliţişti îndeplineau condiţiile de participare la concurs, având inclusiv studii juridice, şi pe deasupra îşi mai şi doreau foarte tare postul de şef al Serviciului Cazier Judiciar şi Evidenţă Operativă, niciunul nu şi-a depus candidatura. Asta pentru că Caragea conduce într-o manieră discreţionară, încălcând majoritatea ordinelor şi regulamentelor interne, instituind teroare în rândurile subordonaţilor, promovând incompetenţi, slugoi şi lingăi şi, una peste alta, deprofesionalizând, punând pe butuci poliţia gorjeană.

Acum câteva luni, unul dintre şefii de servicii din IPJ Gorj mi-a spus că Caragea conduce în aşa hal şedinţele de comandă încât una dintre poliţiste tocmai se pişase pe ea, de frică. Atunci nu am crezut. Acum cred.

Închideţi poarta, să nu-şi mai dea autogol Caragea!

Bineînţeles că nu s-a înscris nimeni la primul concurs, motiv pentru care Caragea a organizat un al doilea concurs. Ca să fie sigur că nu mai greşeşte şi a doua oară, că nu-şi mai dă autogol scăpat singur cu poarta adversă goală, Caragea a ordonat să fie puse trei rânduri de plasă între buturile proprii, iar poarta adversă să fie cât stadionul de mare J Adică a pus o condiţie foarte generală, pentru participarea la al doilea concurs: candidatul unic Scrădeanu, cel care câştigase postul înainte de a se da examenul, să aibă studii de masterat sau postuniversitare, cam de orice fel. Bineînţeles că nici a doua oară nu s-a mai înscris niciun alt candidat, în afară de Scrădeanu, fireşte. Bineînţeles că comisarul slugoi a câştigat concursul şi a fost definitivat în funcţie de Caragea.

Cine a dat ordinul ilegal de modificare a condiţiilor de concurs? Caragea, fireşte!

Întrebările care decurg, natural, sunt următoarele: de ce au fost modificate condiţiile de participare la concurs şi din ordinul cui. Am mai demonstrat şi cu alte ocazii: în acest judeţ nenorocit, când se ocupă un post, nu se caută omul cel mai potrivit pentru funcţia respectivă, ci se caută să se potrivească cât mai bine scaunul pe curul şi pe mintea candidatului agreat. Un exemplu: nu m-ar fi mirat dacă Marius Vlaicu, preşedintele UNPR Gorj, ar fi aranjat la Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor să bage condiţie ca candidatul pentru postul de comisar şef să aibă vreo 200 de kilograme. V-aţi prins de ce: ca să fie sigur că va câştiga Mădălin Giurcău!

Pe 22 august, la ora 10.37, i-am adresat lui Caragea mai multe solicitări de informaţii publice, întrebând inclusiv cine şi de ce a dispus modificarea condiţiilor de participare la concurs. Nu a răspuns niciuneia, deşi termenul legal a expirat. Mai e ceva de comentat? Poate doar faptul că a sperat din tot sufletul lui de miliţian prost că voi “uita” de acele cereri. Eventual, “sensibilizat” de ameninţările pe care mi le transmite aproape zilnic, că mă arestează, că mă bagă la beci ş.a.m.d. El ştie foarte bine, din surse specializate, că în afară de delictul de a spune şi a scrie adevărul, în unul din cele mai corupte judeţe ale României, nu are ce să-mi impute. Cu prima ocazia când îl voi vedea faţă în faţă îi voi şopti pe cine să aresteze întâi, o persoană foarte dragă lui, aşa, de antrenament, că cu mine e mai greu…

Caragea a ajuns comandant tot prin “metoda Scrădeanu”

În 2005, când a ajuns adjunct al inspectorului şef, pentru Caragea s-au scos ilegal studiile juridice din fişa postului. Apoi, ani în şir, fără a avea studii juridice, prostălăul a pus rezoluţii pe dosare penale!

Doi ani mai târziu, în 2007, Caragea obţine diplomă de licenţă în studii juridice. În 2009, deşi postul de inspector şef impunea o vechime de minim 5 ani în studii juridice, pentru Caragea s-a obţinut derogare. Nu se putea rata un aşa comandant, pe lângă care până şi omologul Şoric, deja demis, de la Piatra Neamţ, e minciună.

Pentru ce l-a iertat Scrădeanu pe Matei Caragea

Comisarul Scrădeanu l-a iertat, în 2010, pe Matei Caragea pentru că are un fiu, Viorel Caragea, atât de prost încât nu pricepe că nu poate fi, în acelaşi timp, şi comandant la IPJ Gorj şi administrator de facto al mai multor societăţi comerciale. Că nu poate înregistra 1,5 miliarde lei vechi datorii la stat şi 400 milioane lei vechi stopaj la sursă pe S.C. ETALON PROD COM S.R.L., fără să i se întâmple nimic, că e el Caragea. Matei Caragea, administrator (fictiv) al firmei cu pricina, a fost cercetat la mişto de Scrădeanu, pentru stopaj la sursă, în urma unor dezvăluiri făcute de GORJNEWS anul trecut. De aceea mă iubeşte atât de mult Caragea. De aceea i-a fost profund îndatorat şi recunoscător lui Scrădeanu, mergând până la a săvârşi mai multe abuzuri în serviciu de dragul de a-l vedea definitivat în funcţia de şef al Serviciului Cazier Judiciar şi Evidenţă Operativă.

P.S. Realizarea acestei investigaţii şi publicarea acestui articol au fost sponsorizate de hoţii de găini din Gorj, singurii care au fost deranjaţi de Caragea de la instalarea în postul de inspector şef, până în prezent.

Pentru porci s-a dat “verde” la furat şi la scăldat

La cât şi cum se fură de la Complexul Energetic Turceni, periclitându-se până şi securitatea energetică naţională, Viorel Caragea ar fi trebuit să înfiinţeze acolo un Serviciu de Investigare a Fraudelor cel puţin de două ori mai mare decât cel existent în Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj. Doar dacă ar fi trecut în revistă cazurile evidente de fraudare a bugetului de stat, dovedite de presa locală, Caragea ar fi trebuit să trimită procurorilor, de la instalarea sa în postul de comandant, în 2009, şi până în prezent, cel puţin câteva zeci de dosare penale foarte bine documentate, pe numele unor foşti şi actuali manageri de la Complexul Energetic Turceni. Dar nu, nici gând. Caragea, calamitatea care a făcut totul pentru deprofesionalizarea poliţiei gorjene, n-a căutat decât să-şi adjudece şi el câteva ţâţe de supt de la colosul energetic, pentru el şi firmele agreate, şi să aibă o relaţie specială cu manageri de tipul lui Octavian Graure. Crezându-se, în mintea lui, inteligent şi abil, Caragea şi-a spus că, apropiindu-se de Graure, susţinătorii acestuia de la nivel guvernamental şi local vor deveni şi protectorii lui.

Graure, citat ca învinuit de DNA, se relaxează în piscina lui Caragea

Documentele de constatare a fraudelor imense, unele în curs de producere la Complexul Energetic Turceni, de care nu e deloc străin Octavian Graure, emise, recent, de ANAF, demonstrează indubitabil că poliţiştii lui Caragea ar trebui să investigheze zi-lumină ceea ce se întâmplă în colosul energetic. Din păcate, nu au “verde” de la calamitatea abătută asupra lor. În condiţiile în care Graure urmează a fi citat de DNA ca învinuit, în baza rapoartelor ANAF, între Caragea şi “Numărul 1” de la Turceni se consumă o adevărată idilă.

Caragea i-a dat şlipii de pe el

Conştient că trăieşte în secolul vitezei, Caragea a trecut peste capitolul cu dulcegării şi tandreţuri, şi l-a invitat pe Graure direct în Centrul SPA pe care îl deţine, pe persoană fizică, la Preajba. În afară de alţi 4 – 5 poliţişti, ceilalţi, nefiind chibzuiţi şi gospodari ca Caragea, nu au câte 4 – 5 case şi nici măcar vreo piscină interioară. Bine, ca să nu mai amintesc că sunt atât de nenorociţi încât nici nu le ajunge salariul de la lună la lună. Nişte lepre care nu le-a plăcut munca. Ajuns la piscina lui Caragea, Graure şi-a amintit, brusc, că nu e … pregătit, pentru că nu avea şlipii săi, de luceafăr pâlpâit al curentului, asupra sa. Un foarte bun prilej pentru Caragea să-i demonstreze amicului său că-i dă şi haina dupe el. Acum, din cauza aburului de la saună ce acoperise obiectivul microcamerelor din incintă, n-am văzut dacă Salvador l-a … salvat pe Graure dându-i chiar şlipii de pe el, dar, la cât de “chibzuit” s-a dovedit a fi, e puţin probabil să aibă două perechi, întrucât nu se regăsesc în declaraţia de avere.

Cum şi-a deconspirat Graure idila cu Caragea

Ce s-a întâmplat dupe schimbul de şlipi n-am văzut, din cauza aburului – v-am spus – dar am auzit. A fost toată lumea mulţumită. Atât de mulţumită încât a doua zi, luând prânzul la cantina Complexului Energetic Turceni, mai cochet şi mai strălucitor decât de obicei, Octavian Graure nu s-a abţinut de la a le împărtăşi colegilor – subordonaţi câteva crâmpeie din experienţa sa de vis, tocmai consumată. Unul dintre comeseni tocmai propusese, iritat că de la Târgu Jiu la Turceni sunt prea multe radare care gripează motoarele la bolizii şefimii din Complexul Energetic, să se vorbească cu Caragea să le mute pe alte trasee. “Lasă, buei, că vorbesc io, că Caragea e prietenu’ meu, m-a invitat şi la piscină la el acasă şi am făcut şi saună în chiloţii lui!” Ei bine, vorba românului, altfel te vede omul după astfel de confesiuni. Privirile tâmpe ale subordonaţilor de faţă la asemenea dezvăluire l-au mângâiat pe Graure admirativ, şi de atunci nimic n-a mai fost ca înainte.

Graure vine în biroul lui Caragea ca la birt

Au urmat multe dupe-amieze toride, stinse de Graure în adierea blândă a aerului condiţionat din biroul de inspector şef la IPJ Gorj al lui Caragea. Între două guri sorbite delicat din ceaşca cu espresso “îmbunătăţit” (posibil să fi fost chiar două ceşti), cei doi s-au sfătuit cum să facă ca ce e al unuia să fie şi al celuilalt, pentru totdeauna. Ăia care-l ţin în braţe pe Caragea să-l ţină şi pe Graure, să nu fie loc de gelozii, şi invers. De unde mănâncă Graure, să mănânce şi Caragea. Şi, dacă le-o merge bine, să cumpere şi a doua pereche de şlipi.

În vremea asta, poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Fraudelor, băieţi orientaţi, au priceput că nu trebuie să precupeţească niciun efort pentru a trece definitiv cu vederea fraudele de sute de miliarde de lei, produse şi în curs de producere la Complexul Energetic Turceni. Ba, cu asemenea comandant, strâns uniţi sub înduioşătorul îndemn “MAKE LOVE, NOT WAR” (adică, în traducere, special pentru Caragea, care s-a luptat cu corupţii de mic, corp la corp, şi n-a avut timp să înveţe nici măcar engleza de baltă a omologului său Şoric de la Piatra Neamţ, “FACEŢI DRAGOSTE, NU RĂZBOI”). Deci, cum vă spuneam, înţelegând că în asemenea vremuri nenorocite, în care de-alde Graure în loc să intre cu citaţie, ca învinuit, în IPJ Gorj, vine ca la birt, în biroul comandantului suprem, vai steaua lui de comandant, lor nu le mai rămâne decât să-şi predea revolverele şi să ceară, la schimb, pistoale cu apă. Doar aşa vor afla toţi porcii că s-a dat “verde” la furat şi la scăldat. Cu sau fără … şlipi.

P.S. Am uitat să vă spun. În tot acest timp, în loc să documenteze această legătură neprincipială şi să informeze ministrul Administraţiei şi Internelor şi şefii din IGPR, din Serviciul de Informaţii şi Protecţie Internă şi din Direcţia Generală Anticorupţie, Sorin Trotea şi Constantin Copaci o lălăie pe salarii ce bat spre suta de milioane. Dacă Trotea a mai înaintat câteva rapoarte la Bucureşti, doar pentru a fi acoperit, fix apă de ploaie pe lângă ce face şi drege Caragea, Copaci udă zilnic cu stropitoarea şi pune şi îngrăşământ, să crească şi mai mare corupţia în rândurile angajaţilor MAI din Gorj.

În ceea ce-l priveşte, Cristi Popescu, şeful Biroului de Operaţiuni Speciale din IPJ Gorj, finul de cununie al lui Caragea, este foarte agitat. Cu ce se ocupă acea structură, cum a ajuns el şef acolo, de ce îi paşte puşcăria pe el, pe naşul lui, pe încă un fin şi pe încă un naş, toţi din aceeaşi clădire, de lângă stadion, vă voi povesti cu probele de rigoare în curând.

14 familii ale unor cadre active sau în rezervă ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, foşti sau actuali poliţişti, jandarmi sau pompieri, se află pe punctul de a fi evacuate din locuinţele de serviciu ce le-au fost închiriate în 2004, în blocul de lângă Autogara Târgu Jiu, ca urmare a unor tertipuri financiare puse în seama fostului inspector şef, Constantin Nicolescu, şi a deciziei actualului comandant, Viorel Salvador Caragea, de a le transforma în locuinţe de intervenţie. De ce nu a fost posibil ca familiile respective să cumpere locuinţele de serviciu, aşa cum au procedat toate celelalte cadre ale MAI, aflaţi din investigaţia alăturată.

Cei trecuţi de treizeci de ani îşi amintesc că evenimentele din decembrie 1989 au apucat mai multe blocuri din Târgu Jiu nefinalizate. Este şi cazul imobilului de lângă Autogara Târgu Jiu, la parterul căruia îşi are acum sediul Inspectoratul de Stat în Construcţii.

Deşi aşa-numita revoluţie l-a prins în picioare, „la roşu”, au mai fost necesari 13 ani pentru finalizarea lui. La 5 decembrie 2003, o comisie a IPJ Gorj a semnat „Procesul verbal de recepţie la terminarea lucrărilor”, blocul devenind unul cu locuinţe de serviciu pentru cadre MAI.

În mai 2004 sunt repartizate cele 20 de apartamente şi se încheie contractele de închiriere.

Nu au inventariat blocul ca să poată fura bani publici

La 7 decembrie 2004 se aprobă Legea 562, prin care instituţiile publice din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională erau autorizate să vândă personalului propriu unele locuinţe de serviciu pe care acestea le aveau în administrare la data intrării în vigoare a legii.

Deşi blocul fusese recepţionat, după cum puteţi vedea în facsimilul alăturat, de IPJ Gorj, la 5 decembrie 2003, deşi în mai 2004 se încheiaseră contractele de închiriere şi cadrele MAI se mutaseră în imobil, la 7 decembrie 2004, data intrării în vigoare a legii care reglementa vânzarea locuinţelor de serviciu, blocul MAI era, scriptic şi juridic, al nimănui, nefiind înregistrat, încă, în administrarea IPJ Gorj!!! Prin urmare, blocul nu era în administrarea MAI la data intrării în vigoare a legii, deci locuinţele nu pot fi vândute! Atunci, în ce bază încheiase ex-inspectorul şef Constantin Nicolescu contracte de închiriere cu 7 luni înainte, dacă nu el gestiona blocul?

Ce motiv a avut fosta conducerea IPJ Gorj să omită includerea în inventarul instituţiei a blocului cu pricina? Răspunsul e înfiorător: deşi semnase recepţia finală a blocului la 5 decembrie 2003, conducerea IPJ Gorj a continuat să facă plăţi către constructor, până la finele anului 2004! Cum constructorul nu a mai efectuat lucrări suplimentare după recepţionarea blocului, plăţile respective sunt total nejustificate şi profund ilegale. Spre exemplificare, numai la finele lui 2004, Constantin Nicolescu a aprobat virarea a 800 milioane lei vechi către constructorul S.C. CITEX S.A.!

Abia la 30 decembrie 2004, după apariţia legii, blocul este trecut şi scriptic în administrarea IPJ Gorj.

Chiriaşii, discriminaţi şi amânaţi la infinit

În condiţiile în care ceilalţi colegi ce deţinuseră locuinţe de serviciu în alte locaţii procedaseră la cumpărarea lor, cei 20 de chiriaşi din blocul de lângă Autogara Târgu Jiu, evident discriminaţi, au primit ani în şir doar promisiuni şi amânări din partea conducerii IPJ Gorj, ajungând acum în situaţia de a fi evacuaţi.

Când s-au lămurit că sunt duşi cu vorba, au început să se adreseze eşaloanelor superioare din MAI şi instanţelor de judecată. Într-un răspuns emis de Inspectoratul General al Poliţiei Române, în 2009, se certifică faptul că, la data intrării în vigoare a legii ce autoriza cumpărarea locuinţelor de serviciu, blocul cu pricina nu era înregistrat în inventarul IPJ Gorj şi al MAI.

Pe de altă parte, pentru a putea fi vândute locuinţele de serviciu, blocul trebuia trecut din proprietatea publică în proprietatea privată a statului. La numeroasele petiţii primite de la chiriaşii care întrebau dacă s-au iniţiat demersuri pentru schimbarea încadrării juridice a blocului, atât fosta cât şi actuala conducere a IPJ Gorj a răspuns că “nu a luat încă hotărârea de a vinde locuinţele respective” şi, prin urmare, trecerea din domeniul public în domeniul privat nu se justifică!

De altfel, Tribunalul Gorj a respins acţiunea intentată de chiriaşi împotriva IPJ Gorj, prin care solicitau ca instituţia să fie obligată să treacă blocul în domeniul privat.

Caragea i-a liniştit definitiv

Colac peste pupăză, recent, ca să-i pună definitiv cu botul pe labe, lui Viorel Salvador Caragea i-a venit ideea, materializată imediat, de a transforma locuinţele de serviciu în locuinţe de intervenţie.

Potrivit Legii locuinţei (114/1996), „locuinţa de intervenţie este destinată cazării personalului unităţilor economice sau bugetare, care, prin contractul de muncă, îndeplineşte activităţi sau funcţii ce necesită prezenţa permanentă sau în caz de urgenţă în cadrul unităţilor economice.” Deci, potrivit legii, locuinţele de intervenţie sunt destinate exclusiv cadrelor active. Prin urmare, toţi pensionarii cărora le-au expirat şi nu le-au fost prelungite contractele de închiriere trebuiau deja evacuaţi până la momentul actual! În blocul respectiv locuiesc patru pensionari, trei proveniţi din poliţie şi unul din jandarmerie. Până în prezent, nici nu le-au fost prelungite contractele de închiriere expirate, nici nu au fost iniţiate demersurile de evacuare lor, cu toate că, este limpede, locuinţele şi-au modificat statutul şi acum sunt destinate exclusiv cadrelor active.

Chiriaşii au contestat în instanţă, fireşte, şi această transformare a locuinţelor de serviciu în locuinţe de intervenţie, dar nu li s-a dat câştig de cauză. Se pare că unele norme interne ale MAI permit ca cel mult 10% din totalul locuinţelor administrate de IPJ Gorj să poată fi transformate în locuinţe de intervenţie. Or, Caragea le-a transformat pe toate! În plus, Legea locuinţei spune clar: “locuinţele de intervenţie se realizează o dată cu obiectivul de investiţie şi se amplasează în incinta acestuia sau în imediata apropiere.” Blocul respectiv nici nu a fost realizat odată cu sediul IPJ şi nici nu este situat lângă acesta. Şi, totuşi, decizia de transformare a locuinţelor de serviciu în locuinţe de intervenţie a rămas în picioare, tranşându-se, astfel, definitiv, şi problema vânzării celor 20 de apartamente, întrucât legea interzice categoric vânzarea locuinţelor de intervenţie.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Curios este că din cei zece poliţişti activi ce locuiesc în blocul respectiv, doar şase au încheiat contracte locative cu IPJ Gorj, situaţia celorlalţi patru fiind incertă. Este vorba de Surupăceanu Valeriu, Brătuianu Constantin, Panduru Vasile şi Grigorescu Nicolae.

În disperare de cauză, o parte din poliţişti au depus plângeri penale la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva fostei şi actualei conduceri a IPJ Gorj, acuzată de săvârşirea unor fapte de natură penală. Astfel, s-a cerut procurorilor să constate:

1.abuzurile în serviciu săvârşite de ofiţerii care aveau obligaţia legală să înregistreze în evidenţele IPJ Gorj blocul respectiv, după recepţionarea lui şi înaintea adoptării Legii 562/2004 privind vânzarea locuinţelor de serviciu;

2. infracţiunile de delapidare, fals şi uz de fals, săvârşite de cadrele care au facturat şi achitat circa 800 milioane lei vechi în decembrie 2004 către S.C. CITEX S.A., deşi blocul fusese finalizat şi recepţionat în 2003.

Termopanele, unde sunt termopanele?

În plângerile penale adresate procurorilor se mai arată că unele materiale de construcţie specificate în documentele de recepţie finală şi în cele de predare a apartamentelor către chiriaşi nu se regăsesc la faţa locului. Astfel, deşi se precizează că toată tâmplăria exterioară este din dur-aluminiu, cu geamuri termopan, în realitate toate terasele sunt închise cu fier şi geam de sticlă. Apoi, în interioare nu există niciunde gresia care, conform documentelor, s-ar fi folosit pentru diverse placări. Fără minime cercetări şi verificări, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova au respins, la finele anului trecut, toate plângerile penale depuse de chiriaşi!

Fără altă ieşire din această situaţie, locatarii blocului respectiv s-au adresat, recent, ministrului Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, şi Secretarului General al aceluiaşi minister, Laurenţiu Mironescu, în speranţa că li se va face dreptate.

Poliţişti infractori sau cu mai multe case

Ca de fiecare dată, adevărul şi dreptatea se află undeva la mijloc. Astfel, potrivit unor surse, unul dintre poliţiştii care locuiesc în blocul cu pricina a trecut în rezervă din motive imputabile lui, pentru luare de mită. În astfel de situaţii, contractul de închiriere încetează automat. Despre alţi poliţişti se spune că deţin, deja, în proprietate câte unul sau două imobile. Atunci, de ce nu li se ia apartamentele pentru a fi alocate poliţiştilor tineri care locuiesc cu chirie?

Oricum, una peste alta, scandalul blocului Ministerului Administraţiei şi Internelor, de lângă Autogara Târgu Jiu, reflectă foarte bine bulibăşeala şi comportamentele abuzive şi discreţionare care dăinuie de ani buni în poliţia gorjeană şi în multe dintre instituţiile fundamentale ale statului de drept.

Notă: După ce statul român, prin IPJ Gorj, a investit foarte multe miliarde, bani publici, în achiziţionarea şi amenajarea după ultimele răcnete şi tendinţe a unui apartament de protocol, imobilul cu pricina a ajuns să fie cumpărat – mai degrabă ilegal şi la un preţ de nimic – de către fostul comandant Constantin Nicolescu. Vom cere IPJ Gorj toate documentele aferente acestei tranzacţii. Dacă le vom primi – lucru de care ne îndoim – le veţi citi în GORJNEWS.

Din GORJNEWS aţi aflat, cu documentele de rigoare, cum a pitulat comisarul Scrădeanu Gheorghe, din IPJ Gorj, dosarul penal în care trebuia să îl cerceteze pentru stopaj la sursă pe Caragea Gheorghe, tatăl întâiului miliţian al judeţului Gorj. În continuare, veţi afla cum doarme acelaşi comisar pe trei dosare penale deschise – de nevoie, nu de drag – şefului Poliţiei Comunitare Târgu Jiu, Ion Tudor.

Peste câteva zile, tot din GORJNEWS, veţi afla de ce şeful Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Gorj, Sorin Trotea, nu are nimic împotrivă ca dosarele sensibile să fie dirijate de Caragea, la dospit, comisarului Scrădeanu.

La GORJNEWS au ajuns, din mai multe surse, informaţii conform cărora Ion Tudor, şeful Poliţiei Comunitare Târgu Jiu, este cercetat în câteva dosare penale. Nimic surprinzător, având în vedere “isprăvile” lui Tudor, detaliate în ultimele luni de GORJNEWS. Interesant este, în schimb, că cele trei dosare penale, apreciate de Caragea ca “sensibile”, au fost dirijate la dospit, către comisarul Scrădeanu Gheorghe, acelaşi care a uitat câteva luni la rând să îl cheme la audieri pe tatăl comandantului IPJ Gorj, dovedit de GORJNEWS că se făcea vinovat de stopaj la sursă.

Potrivit răspunsului primit de GORJNEWS, “la 11.08.2010, 03.09.2010, respectiv 23.09.2010, Inspectoratului de Poliţie Judeţean Gorj i-au fost trimise spre cercetare prin Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, plângerile înregistrate sub numerele 5.081/P/2010, 5.614/P/2010 şi 6.203/P/2010. Ofiţerii Serviciului de Investigarea Fraudelor, sub supravegherea unui procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu, efectuează cercetări cu privire la aspectele semnalate în aceste plângeri, iar la finalizarea acestora vor formula propuneri prevăzute de Codul de procedură penală“.

Cum în dosarele cu pricina e vorba de posibile infracţiuni consumate, nu în derulare, blocarea lor la nivelul IPJ Gorj luni de zile – din august a.c. până în prezent -  constituie încă o dovadă a putreziciunii instituţiilor statului de drept.

Recent, întrebat de mai multe ori de Adrian Drăgoi într-o emisiune a RTV dacă e cercetat în vreun dosar penal, Ion Tudor a negat de fiecare dată categoric. Câteva zile mai târziu, la Târgu Jiu au îngheţat apele.

După ce a ţinut blocat timp de patru luni un dosar penal pentru stopaj la sursă deschis – în urma unor dezvăluiri făcute de GORJNEWS – tatălui său, pe care l-a pus formal administrator la una din firmele sale, Caragea a reuşit să iasă basma curată, prin nişte matrapazlâcuri ordinare în care a implicat, pe lângă Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj, şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Gorj, şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu.

19 mai 2010

GORJNEWS publică articolul „Evaziune fiscală în familia Caragea”, în care demonstra, în baza unui document eliberat, la cerere, de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Gorj, că firma lui Viorel Caragea, S.C. ETALON PRODCOM S.R.L.,  are datorii la stat de 1.490.000.000 lei vechi, din care 270.580.000 lei vechi erau stopaj la sursă, carevasăzică infracţiune.

20 mai 2010

Comisarul Scrădeanu Gheorghe, un poliţist incoruptibil, nevoie mare, şi vertical pe deasupra, se autosesizează împotriva comandantului său, şi deschide dosarul penal nr. 3292/P/2010. În loc să-şi facă treaba de poliţist încadrat la Serviciul de Investigare a Fraudelor şi plătit din bani publici, Scrădeanu Gheorghe nu mişcă niciun deget în dosarul respectiv, timp de patru luni! Cine l-a trezit din somn? Conştiinţa? Avea insomnii că nu-şi făcuse datoria? Nu.

09 septembrie 2010

GORJNEWS întreabă oficial IPJ Gorj cum s-a soluţionat dosarul penal cu pricina. Hârtia ajunge la Caragea, care convoacă celula de criză şi pune la cale o întreagă mascaradă, pe care v-o prezentăm mai jos, în detaliu.

10 septembrie 2010

GORJNEWS primeşte de la DGFP Gorj situaţia actualizată a datoriilor firmei lui Caragea, identice şi aproape la fel: 1.484.780.000 lei vechi, restanţe totale, din care 146.330.000 lei vechi, stopaj la sursă.

Într-una din zilele următoare, Caragea accesează un împrumut de-ăla nerambursabil, aşa cum obişnuieşte, şi achită cele 146 milioane lei vechi, în aşa fel încât să nu mai figureze cu stopaj la sursă. Din cercetările efectuate până în prezent de GORJNEWS, rezultă că DGFP Gorj nu putea, legal, să-i accepte doar plata stopajului la sursă, întrucât legislaţia în vigoare prevede o cu totul altă ordine de stingere a datoriilor!

Mai exact, întrucât, potrivit Administraţiei Naţionale a Finanţelor Publice (ANAF), împotriva firmei lui Caragea începuse executarea silită de câteva luni bune, ar fi trebuit aplicate, în cazul său, prevederile Codului de procedură fiscală, statuat prin Ordonanţa 92/2003, care, la art. 115 coroborat cu art. 169 arată că datoriile se sting în ordinea vechimii, nu la modul golănesc, stopajul la sursă şi atât, cum i-a venit bine lui Caragea, ca să iasă basma curată.

15 septembrie 2010

După ce şi-a achitat stopajul la sursă, IPJ Gorj a întrebat oficial DGFP Gorj dacă firma lui Caragea mai are restanţe, stopaj la sursă, mai vechi de 30 de zile. Finanţele au răspuns, fireşte, că nu, astfel încât comisarul Scrădeanu Gheorghe şi-a făcut curaj să-l audieze a doua zi pe Gheorghe Caragea, tatăl comandantului său, om trecut de 76 de ani, ajuns să fie cercetat penal pentru că fiul său e când om de afaceri, când comandantul poliţiei din Gorj, şi îşi bagă, viteaz, tatăl la înaintare ca administrator de firmă, să-i acopere impostura.

16 septembrie 2010

Gheorghe Caragea scrie după dictare o declaraţie în care minte că nu a fost niciodată notificat de DGFP Gorj că ar înregistra datorii! Poliţiştii, tot poliţişti! Cum să haleşti că n-a fost notificat din moment ce firma era şi este în executare silită de câteva luni?

În aceeaşi zi, comisarul Scrădeanu Gheorghe închide dosarul cu decizia de neîncepere a urmăririi penale. După patru luni de somn, Scrădeanu trimite în aceeaşi zi dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, unde procurorul Cristian Cîrstea nu găseşte cu niciun chip latura subiectivă a infracţiunii şi se dă imediat bătut, deci rămâne NUP. Uraaaaa! Uraaaaa! Uraaaaa!

20 septembrie 2010

GORJNEWS primeşte un răspuns la mişto de la IPJ Gorj, la solicitarea din 09 septembrie 2010, în care scrie că dosarul penal a primit o soluţie şi a fost înaintat unităţii de parchet competente. Multă secretomanie, de parcă ar fi fost vorba de OZN-uri şi nave spaţiale. Ce soluţie, mânca–v–aş gura, şi la care Parchet aţi trimis dosarul?

30 septembrie 2010

Demonstrăm indubitabil că şeful IPJ Gorj a acţionat ca un golan, după ce a blocat un dosar penal, ce îl privea direct, timp de patru luni, prin cea mai recentă situaţie a restanţelor firmei sale, postată pe site-ul ANAF. Astfel, la 30 septembrie a.c., Caragea continua să înregistreze o datorie totală de 1.458.470.000 lei vechi, din care doar 13.240.000 lei vechi reprezentau stopaj la sursă, restanţe ce nu erau mai vechi de 30 de zile, deci nu mai puteau incrimina penal administratorii firmei.

Întrebări fireşti

1.Pentru un om simplu, DGFP Gorj ar fi încălcat legea şi ar fi acceptat stingerea doar a unei datorii auxiliare, infime faţă de restanţa totală? Va răspunde vreun funcţionar al DGFP Gorj vreodată pentru asta?

2.Pentru care om de afaceri ar mai ţine Caragea patru luni un dosar cu stopaj la sursă blocat, fără să mişte un deget?

3.Ce şi cât a primit, în schimb,comisarul Scrădeanu Gheorghe, valet umil – scuze pentru pleonasm – al comandantului Caragea?

4.Din moment ce comandantul IPJ Gorj are în continuare 1,5 miliarde lei vechi datorie la stat şi executarea silită se face la mişto, are vreun rost să ne mai plătim vreunul vreodată, în viaţa noastră, vreo datorie?

5.Ce motive are ministrul Administraţiei şi Internelor să continue să închidă ochii la focarul de corupţie de la vârful IPJ Gorj?

6.Cum poate lucra un prefect atît de incoruptibil şi integru ca Liviu Andrei cu un comandant de poliţie ca Viorel Caragea?