Cu câteva săptămâni în urmă, un cititor de bună-credinţă şi foarte informat a publicat pe site-ul ziarului GORJNEWS o informaţie conform căreia Andrei urma să o plaseze pe Rădoi Oana Andreea ca expert în cadrul Centrului Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi”. Băi, nene, nu pot fi atât de împuţiţi şi de nebuni! Nu? Ei, nu!

Instituţiile de stat colectează incompetenţi în posturi cheie

După ce Ovidiu Popescu, ajuns prin fraudă director al Centrului Brâncuşi, a obţinut dispensă specială de la Guvern pentru angajarea pe bani publici a şase specialişti, nefiind posesor de coloană vertebrală s-a apucat să înghită tot ce i s-a băgat pe gât, fără nicio obiecţie. Căci fruntaşii urbei au fiecare câte o obligaţie de angajat. Când eşti urcat în scaun cu macaraua, printr-o fraudă dovedită dar nepedepsită, te numeşti impostor şi eşti condamnat ca mandatul tău de manager să fie doar o însăilare de compromisuri. Când eu dezvăluiam faptele de corupţie în care era implicat prefectul Andrei, fluierat şi chemat ca un câine, Popescu, pe atunci încă ziarist de mare succes, se înfiinţa grabnic în Palatul Administrativ şi turna emisiuni TV de complezenţă. La capătul uneia dintre ele, Andrei, juisând, i-a urat lui Popescu, printre balele care-i curgeau de plăcere, să mai facă şi alte emisiuni superbe, ca aceea tocmai încheiată. Aşa se nasc monştrii.

Zis şi făcut. Nenorocit în esenţa lui, Andrei i-a ordonat, scurt, slugoiului Popescu să i-o angajeze pe Rădoi Oana Andreea la Centrul Brâncuşi. Vorbim de o instituţie aproape inexistentă, care nu face aproape nimic din ce e de făcut pentru Târgu Jiu şi Ansamblul Sculptural “Calea Eroilor”. (Gogoriţa cu înscrierea Ansamblului pe lista UNESCO e un foc de paie menit să disimuleze incompetenţa şi inactivitatea lui Popescu. Dovada: siturile de la Sarmisegetusa sunt de mult pe acea listă a monumentelor protejate de UNESCO. Recent, un zevzec a băgat cupa excavatorului în ele şi a turnat un gard. Deunăzi, presa naţională publica fotografii cu fecale umane deşertate pe siturile antice de la Sarmisegetusa. Popescu, în schimb, îşi menţine discursul de predicator sectant: dacă Ansamblul e pe lista UNESCO, nici muştele nu mai zboară pe axa monumentelor fără aprobare.) Impostorul ar fi trebuit să vadă, deunăzi, pe ACCES TV, un turist din Cluj cerând, firesc, un ghid care să-l conducă prin oraş, şi localnicii ridicând din umeri că ce-i ăla că noi n-avem aşa ceva. Impostorul ar trebui să ne lase, pentru că suntem edificaţi şi scârbiţi îndeajuns. Atât poate el.

Noi fapte penale ale directorului Ovidiu Popescu

Felul în care slugoiul Popescu îndeplineşte ordinul prefectului Andrei de a o angaja cu orice preţ la Centrul Brâncuşi pe experta în listări şi stocuri de marfă este şi el halucinant. Există o comisie de evaluare a candidaţilor la angajare, din care, pe lângă Popescu, mai fac parte subordonata sa, din cadrul Centrului, Gîrniceanu Rozalia, şi consilierii locali Gheorghe Nichifor şi Emilian Ciongaru. (În paranteză fie spus, Nichifor l-a notat pe Popescu cu 3 (trei), la concursul pentru directoratul de la Centrul Brâncuşi. Şi, totuşi, iată-l pe impostor director!) E greu de crezut, dar Popescu a decis de unul singur, fără a-i consulta nicio secundă pe Nichifor şi Ciongaru, care sunt candidaţii admişi şi care sunt candidaţii respinşi după prima etapă a concursului. Contactaţi de GORJNEWS, cei doi consilieri locali nici măcar nu ştiau cu certitudine dacă fac sau nu parte din comisia de evaluare! Atunci, cine a semnat în locul dumnealor documentele care atestă excluderea unor candidaţi şi promovarea celorlalţi??? Sau toate procedurile acestea se derulează ca la adunat de prune, că, oricum, direcţiile Primăriei Târgu Jiu au imunitate în faţa procurorilor?! Atât Nichifor, cât şi Ciongaru au admis că, din moment ce au fost nominalizaţi ca membri în comisia de evaluare, este ilegal ca selecţia candidaţilor să se desfăşoare în absenţa lor!!! Or, oameni buni, impostorul Popescu, dovedit, iată, din nou ca şi penal, deja a publicat rezultatele primei etape de selecţie, decise de unul singur, cu de la sine putere!!!

E păcat că în Gorj nu există procurori integri, care să se autosesizeze. E păcat că Popescu nu conduce S.C. EDILITARA S.A. Acolo ar putea să toarne liniştit trotuare strâmbe. E păcat că Popescu manageriază într-o manieră tâmpă cel mai de preţ giuvaer al Gorjului şi, poate, al României – Ansamblul Sculptural Calea Eroilor. Un conducător de bună credinţă, profesionist şi integru nu ar accepta niciodată să lucreze cu un subordonat de statura profesională a lui Rădoi Oana Andreea, plasat într-un post cheie.

E păcat că avem cel puţin o dovadă clară că cei despre care scriem aici, în GORJNEWS, sunt, totuşi, nenorociţi până la capăt, în esenţa lor.

Scriitorul Andrei Novac a declarat pentru GORJNEWS că “în mod cert, după ce vor fi chemaţi de primarul Florin Cârciumaru, consilierii locali Nichifor şi Ciongaru îşi vor modifica poziţiile şi vor susţine că au participat la evaluarea candidaţilor din prima zi. Aşa se întâmplă mereu, la Târgu Jiu”

PDL-ul conduce, încă, ţara. Ion Ruşeţ, preşedintele PDL Gorj, ar trebui să fie cel mai puternic şi cel mai influent om din judeţ. Ar trebui să fie un leu paraleu. În realitate, leul Ruşeţ nici nu domină, nici nu comunică cu pădurea şi cu animalele pe care ar trebui să le conducă. Se mulţumeşte că are continuu hălci proaspete de rumegat. Cei care schilodesc judeţul i le aduc ofrandă ca să-i ocupe timpul şi să-i inoculeze neadevărul că el ar fi şeful, regele pădurii şi al tuturor animalelor. În realitate, astăzi preşedintele PDL Gorj, un tip uşor şi de multă lume şantajabil, este tolerat în funcţie. Nu el face regulile. Doar le primeşte, pe hârtie, şi le execută.

Discursul lui Ruşeţ – o ciorbă lălâie, îndoită cu apă

De când senatorul Ion Ruşeţ a fost instalat pe bază de şantaj ca preşedinte la PDL Gorj, e aşa o linişte în judeţ, o înfrăţire şi o conlucrare între politicieni şi decidenţi, care par să fi înţeles, în sfârşit, că numai uniţi pot face faţă poporului asupritor. De mai mult timp sunt tentat să realizez o analiză de conţinut a discursului public al lui Ion Ruşeţ. Din păcate, n-am ce. Ruşeţ vorbeşte rar, dar nu comunică nimic. Ca o ciorbă lălâie, îndoită cu apă.

Ne-am obişnuit ca politicienii să nu facă nimic bun pentru judeţ, pentru ţară, pentru popor. Majoritatea dintre ei, însă, fac eforturi pentru a simula că se zbat, că le pasă, că sunt în slujba alegătorilor. Cu o solidă carieră de lider sindical în spate, Ruşeţ ar trebui să fie campion la vrăjeală. O fi, dar eu, unul, nu l-am văzut până acum evoluând. Ruşeţ pluteşte în alte sfere, n-are legături cu pământenii. Este elementar pentru orice politician să se individualizeze pe spectrul politic. Să se alinieze în discurs şi acţiuni unei grupări politice şi să se delimiteze de alte formaţiuni. Până astăzi, Ruşeţ nu s-a delimitat prin nimic de PSD şi PNL şi nici nu a demonstrat prin ceva că aparţine PDL altfel decât formal, altfel decât ca un nume pe o listă de membri şi ca o grămadă de carne şi oase – creier, nu – pe un scaun destul de sus poziţionat.

Gorjul, un bordel roşu, imens: toţi politicienii, decidenţii şi conducătorii de instituţii se iubesc între ei

În momentul de faţă, în Gorj, toţi politicienii, decidenţii şi conducătorii de instituţii se iubesc între ei. Fiecare cu fiecare. După ce că se iubesc, îşi mai fac şi jurăminte de credinţă. Acest climat este nedemocratic, nesănătos şi total ostil dezvoltării judeţului. În acest climat nu poate fi vorba de legalitate şi de respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. În acest climat totul se vinde, se negociază, se cumpără, totul se calcă în picioare, totul devine posibil. PDL-ul conduce, încă, ţara. Ion Ruşeţ, preşedintele PDL Gorj, ar trebui să fie cel mai puternic şi cel mai influent om din judeţ. Ar trebui să fie un leu paraleu. În realitate, leul Ruşeţ nici nu domină, nici nu comunică cu pădurea şi cu animalele pe care ar trebui să le conducă. Se mulţumeşte că are continuu hălci proaspete de rumegat. Cei care schilodesc judeţul i le aduc ofrandă ca să-i ocupe timpul şi să-i inoculeze neadevărul că el ar fi şeful, regele pădurii şi al tuturor animalelor. În realitate, astăzi preşedintele PDL Gorj, un tip uşor şi de multă lume şantajabil, este tolerat în funcţie. Nu el face regulile. Doar le primeşte, pe hârtie, şi le execută. De fapt, nu are multe lucruri de făcut. În primul rând, trebuie să nu încurce bunul mers al lucrurilor. La asta se descurcă de minune. Apoi, trebuie să simuleze că trudeşte pentru Gorj şi gorjeni. Aici e repetent. Se prind şi copiii de grădiniţă. Ruşeţ n-are niciun stres, n-are nicio treabă.

Nu am absolut nimic de împărţit cu preşedintele PDL Gorj. Atâta doar că prestaţia publică a celui mai puternic om al judeţului mă afectează grav şi foarte direct, ca locuitor al acestui judeţ şi ca om care s-a săturat de hoţi, jigodii şi de protectorii lor. Ca om care înţelege că în Gorj s-a mers prea departe şi nu se mai poate continua aşa.

Ca să nu se mai întoarcă mortul de la groapă, ce-ar mai fi de făcut?

Ce ar mai putea face, în plus, senatorul Ion Ruşeţ, ca să ducă dezintegrarea PDL Gorj pe cele mai înalte culmi? Destul de multe. De exemplu:

1. Să pună pe pereţii interiori ai sediului PDL Gorj portrete imense cu Sfânta Treime: Florin Cârciumaru, Ion Călinoiu şi Victor Ponta. Nicio reuniune de Birou Politic Judeţean să nu înceapă până când toţi participanţii nu se închină, în genunchi, celor trei.
2. Pe rătăciţii din PDL Gorj, care îl tot întreabă “Gogule, da’ noi de treabă când ne apucăm?”, să-i închidă în sauna ilegală a lui Dian Popescu, de la Ţicleni, la foc continuu, şi să nu-i elibereze până nu ies toţi dracii şi toate impresiile din ei.
3. Să se analizeze oportunitatea de a-l susţine ca şi contracandidat împotriva lui Florin Cârciumaru, pentru funcţia de primar al municipiului Târgu Jiu, pe Titi Nebunu’, asta doar după ce se convinge că a murit sigur, ca să nu apară discuţii de tipul “Ce, Gogule, cum adică, te dai la mine? Ieşi cu contracandidat viabil împotriva mea?”
4. Pentru că sunt buni şi banii actualilor şefi de instituţii descentralizate – majoritatea vai’ steaua lor – să continue la nesfârşit reevaluarea acestora. Până strâng de ajuns.
5. Să continue să desfiinţeze sediile din judeţ ale filialelor, cum a făcut la Jupâneşti, la Vladimir şi în multe alte locuri.
6. Să vorbească cu Octavian Graure, “generalul” de la Complexul Energetic Turceni, să i se mai fure nişte ţeavă, că mai e nevoie pe Valea Gilortului. Nenorociţii ăia încă se închină la Cosmin Popescu. La Turburea să nu mai lase nimic. Bârcă pare sătul, ceilalţi pică mai greu la aşternut.
7. Primarilor în funcţie ai PDL să le ceară să treacă la PSD, înainte să ajungă la dânşii un control dedicat de la Curtea de Conturi.
8. Să schimbe iar yalele de la sediul PDL Gorj, dar de data asta să nu mai dea chei nimănui.
9. Când va desena pe tablă strategia de campanie electorală, să utilizeze cretă invizibilă, să înţeleagă fiecare ce vrea şi ce poate.
10. Să nu-l mai asculte deloc pe Condescu. Există riscul să primească şi ordine benefice partidului.
11. Cei 3 – 4 membri ai organizaţiei judeţene de tineret să fie trimişi urgent la Şcoala de Vară a tinerilor USL-işti, ca să se obişnuiască cu ceilalţi copii şi să nu mai vorbească neîntrebaţi.
12. Nici să nu se gândească să-l mai schimbe pe Liviu Andrei. Întâi, alt prefect mai incompetent şi mai corupt n-are cum să găsească. Apoi, nu va şti niciodată câte copii a făcut după filmuleţele acelea cu el, jucător, pe unde le-a împrăştiat şi în câte secunde apar pe televiziunile naţionale în caz de.
13. Să-l bage-n şedinţă pe Vlaicu, să-l îmbărbăteze şi să-i spună s-o ţină tot aşa, cu numiri de-ăştea, de vis, pe la instituţii. Giurcău, nota 2 şi de restul şpagă la OPC, merge, Dorobanţu, directoarea de la APIA, şcolită exclusiv la ULIM, compensează cu altele, deci, se poate. A, şi să-şi dea demisia din preşedinte de Asociaţie de Proprietari. Nu e bun de nimic nici acolo, s-au plâns locatarii, se prinde lumea, ştiţi cum e…
14. Ca să se menţină cu partidul sub 10 la sută în intenţiile de vot, să – i identifice rapid pe colegii cu ceva charismă şi discurs şi să-i dea afară. A propos, băiatu’ ăla, de la tineret, Tibi Popescu, ăla cu 3 clase peste restu’, de s-a supărat Cârciumaru şi-a intrat în direct peste el la Antena 1 Târgu Jiu, ală de destabilizează partidul, să fie dat afară urgent sau pus să răspundă de Cruşeţ şi Padeş şi să intre în Târgu Jiu doar cu aprobare.
15. Să fie identificaţi toţi finanţatorii organelor de presă neaservite şi să li se pună în vedere.
16. Să fugă din judeţ când vin lideri PDL de la centru în vizită, aşa cum a făcut şi până acum.
17. Să continue să nu răspundă la telefon nici măcar primarilor din colegiul său senatorial. Când trebuie să-i dea dreptul, îi cheamă el, dar să fie pregătiţi, că nu se ştie.

Cititorii care mai au şi alte propuneri – sunt sigur că au – sunt rugaţi să le posteze pe www.gorjnews.ro , site-ul Ziarului de Investigaţii GORJNEWS.

GORJNEWS a demonstrat, recent, că Popescu a dezinformat ministrul Administraţiei şi Internelor, atribuind uneia din rudele sale merite inexistente – este vorba de subofiţerul impostor Trăistaru Aurel, cel care a susţinut în fals că a găsit şi înapoiat aparţinătorului 50.000 de euro. Aşa, Popescu a obţinut avansarea la excepţional a lui Trăistaru, prin ordin de ministru, după ce, pe calea legală, subofiţerul fusese prins copiind şi scos din sala de examinare.

Comandantul interimar Ţambrea, jalnic obiect de decor

Şi Tâlvescu, şi Popescu, deşi se pretind militari de carieră, s-au purtat cu jandarmii gorjeni ca nişte stăpâni de sclavi. Numit, recent, comandant interimar, în locul lui Popescu, colonelul Eugen Ţambrea are obligaţia legală de a pune punct managementului abuziv pus în operă de predecesorii săi. Din păcate, înscăunarea sa are loc la debutul unei perioade critice, aceea a disponibilizărilor ce vor fi operate în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Gorj, iar informaţiile ce ne parvin din interior ne fac să credem că Ţambrea asistă, ca un jalnic obiect de decor, la încă o fărădelege: s-au potrivit apele în aşa fel încât să rămână obligatoriu pilele şi rubedeniile comandanţilor şi să plece jandarmii incomozi, pentru care onoarea şi demnitatea militară sunt mai presus de orice. Selecţia care se desfăşoară în aceste zile la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj ne trimite cu gândul la scenele din târgurile de sclavi, din filmele cu gladiatori. Aşa-zisul concurs constă într-un simplu interviu, în faţa unei comisii! O probă orală ce nu poate fi contestată. La capătul ei, zeci de jandarmi neagreaţi se vor duce la soţiile şi copiii lor şi le vor spune că au rămas pe drumuri, fără serviciu. Popescu şi Ţambrea nu oferă jandarmilor ce vor fi „executaţi” nici măcar aparenţa unui concurs cât de cât corect. Ca să fie siguri că rămân în unitate ai lor, pe ceilalţi îi leagă de mâini şi de picioare şi îi pun, apoi, să lupte în arenă.

Rudele, înăuntru, restul, afară!

Mai mult decât atât, în săptămânile precedente acestei trieri, o serie de jandarmi incomozi au fost mutaţi abuziv din posturi sigure, despre care se ştia că nu vor fi restructurate. În locurile lor au fost aduse imediat pile şi rubedenii care acum nu au niciun stres. După mutările abuzive, incomozii au fost anunţaţi că noile posturi se desfiinţează şi forţaţi să declare în scris că sunt de acord să participe la acea caterincă de concurs. Repet, toate acestea se întâmplă într-o unitate militară în care zeci de militari sunt sfidaţi de comandanţii lor.

Corigenţă în serie pentru Popescu

Florin Popescu şi alţi şefi ai jandarmilor gorjeni protejează şi întreţin sistemul de pile, cunoştinţe şi relaţii pentru simplul fapt că ei înşişi au ajuns să conducă unităţi militare ca produşi ai acelui sistem. Dacă, astăzi, în România, în Inspectoratul General al Jandarmeriei Române ar trona legea şi ordinea, un incompetent ca Popescu nu ar fi fost lăsat ani de zile comandant interimar peste jandarmii gorjeni, după ce în urma celor două – trei evaluări n-a luat notă de trecere şi s-a văzut clar că n-are nicio treabă cu actul de conducere. Ca să înţelegeţi cum stă treaba şi la Bucureşti, e de ajuns să vă gândiţi că un corupt ca Tâlvescu a fost pitulat acolo, în aşteptarea gradului de general. Noi îi urăm să-l primească odată cu Făget, alt despot „luminat”, arhitect al altui furnicar de pile, cunoştinţe şi rubedenii. Adică, niciodată.

Stăpânii de “sclavi” sunt protejaţi de Călinoiu şi alţi “sportivi”

“Salariaţi dintr-un domeniu deosebit de complex, ce presupune abilităţi şi veleităţi diverse, sunt evaluaţi şi daţi afară în urma unui simplu interviu. Dacă ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, e departe de această batjocură, reprezentantul său la nivelul judeţului Gorj, prefectul Liviu Andrei, ar trebui să pună piciorul în prag. Ar trebui, dar nu o va face, pentru că imediat ar fi foarte „lezată” trupa de băieţi veseli, condusă de Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, care asudă pe baza sportivă a Jandarmeriei, în speranţa că lumea îi va privi altfel decât sunt. Nişte îmbuibaţi care protejează nişte comandanţi – infractori.

Incompetentul Trotea, de veghe în lanul de corupţi

Mare parte din acest circ ieftin care distruge vieţi şi destine nu s-ar mai întâmpla dacă la conducerea Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Gorj nu ar fi, astăzi, un cocoşat şi un incompetent ca Sorin Trotea, cel care, în calitate de ofiţer de contrainformaţii responsabil de Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj, a făcut figuraţie ani în şir şi a acoperit abuzurile şi ilegalităţile petrecute în curtea acelei unităţi militare. De aia a şi ajuns Trotea ce a ajuns, de aia e şi menţinut în funcţie. Başca „plasamentele” făcute unde trebuie, la vârf, în urma unor tranzacţii imobiliare, operaţiuni pe care le vom detalia cu altă ocazie.

Publicăm, în continuare, fragmente dintr-un material primit la redacţie, despre ce se întâmplă în aceste zile în curtea jandarmilor gorjeni.

„Domnule Director,

(…) Fiind la comanda Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Gorj şi ocupându-se de reorganizarea inspectoratului, col. Popescu Florin a comis unele abuzuri împotriva subordonaţilor. Beneficiind de informaţii cu privire la restructurarea MAI, acesta a efectuat o serie de mutări abuzive de pe funcţii, mutând o serie de cadre de pe funcţiile lor pe care îşi desfăşurau activitatea, pe funcţii ce urma a fi desfiinţate, iar în locul lor au fost numite rudele, protejaţii lui Popescu Florin şi ai unor cadre din anturajul lui (lt. Col. Burlan Claudiu, mr. Verdeş Marian etc.). Acesta a recurs la asemenea fapte şi datorită faptului că s-a aflat în presă adevărul despre plt. maj. Trăistaru Aurel, <<găsitorul>> genţii cu acte şi bani.

S-au făcut sesizări din partea unor cadre din Inspectorat, cu privire la unele abateri disciplinare grave ale unor cadre cu funcţii de conducere. Aceste sesizări se refereau la pătrunderea unor oameni de afaceri şi din conducerea politică a judeţului Gorj în unitate, pentru diferite activităţi sportive (pentru a fi feriţi de ochii presei).

În urma sesizărilor, la Inspectorat a venit o comisie de la Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, care au fost cazaţi la Hotel Laguna, îndopaţi cu fripturi şi atenţi. Aceştia au acoperit abaterile sesizate prin rapoarte.

În urma restructurărilor din MAI, cadrele ale căror funcţii vor dispărea din ştatul de organizare vor susţine examene. Acest examen este susţinut numai de subofiţerii operativi, fără a fi afectaţi cei de la birouri, unde au mai fost create numeroase locuri, în special pentru ofiţeri. Examenul constă într-o probă de interviu, neputând exista o transparenţă reală. Din comisie fac parte numai ofiţeri din conducerea Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Gorj, facilitând plecarea unor subofiţeri incomozi, care nu sunt corupţi, şi favorizând pe alţii care au săvârşit abateri disciplinare şi chiar infracţiuni.”

E ordin să se aleagă praful!

Nu cunosc ca în ultima jumătate de secol românii să fi avut o conducere profund antinaţională, ca cea de astăzi. Toate caricaturile de parlamentari care au reprezentat Gorjul din 1990 până astăzi, luate la un loc, sunt depăşite cu brio de actuala „echipă” de deputaţi şi senatori de Gorj, care se apropie de final de mandat şi lasă în urmă doar foarte multă scârbă. În afară de faptul că nu-i interesează soarta oamenilor simpli şi problemele judeţului, aceşti inşi îşi consumă toată energia nu doar pentru a-şi spori averile, ci şi pentru a se tampona unii pe alţii, la vedere şi pe ascuns. Nici măcar parlamentarii din interiorul aceluiaşi partid nu se mai suportă. De un lobby comun, sincronizat şi eficace în interesul judeţului nici nu poate fi vorba.

Pentru că şpaga a fost mare, guvernanţii tac şi înghit

Cel mai bun reper şi etalon al dezastrului din Gorjul contemporan este drumul european Rovinari – Bumbeşti – Jiu. Contractul de modernizare a acestui drum a fost semnat de Ministerul Transporturilor în august 2007 cu firma maghiară VEGYEPSZER. Până acum, la patru ani distanţă (!), s-a realizat doar 4 – 5% din lucrare şi s-au plătit aproape 5 milioane de euro ungurilor! Anul acesta nu s-a lucrat aproape nimic şi ne aflăm la o aruncătură de băţ de data de 15 noiembrie, la care încetează modernizările de drumuri, odată cu sosirea anotimpului rece. Dacă pe tronsonul Târgu Jiu – Rovinari se poate circula cu vitezele a doua şi a treia, de la Târgu Jiu la Bumbeşti Jiu drumul este realmente impracticabil!!!

De parcă am fi în plin război şi toţi bărbaţii patriei ar fi plecaţi pe front, nici în momentul de faţă nu se lucrează! Cu toate că ştiau că le expirase de luni bune autorizaţia de construcţie, reprezentanţii firmei maghiare n-au mişcat niciun deget pentru a şi-o reînnoi. În consecinţă, acum pretextează că nu lucrează pentru că nu deţin autorizaţie! Dacă şpaga primită de factori guvernamentali la semnarea contractului, în 2007, nu ar fi fost foarte mare, contractul cu ungurii ar fi fost reziliat demult. Aşa, guvernanţii se fac că plouă, în condiţiile în care drumul devine de la o zi la alta impracticabil.

Premierul Boc, harneală de cocalar

Dacă analizăm declaraţiile publice făcute de premierul Emil Boc, pe acest subiect, la Târgu Jiu, în acest an, avem imaginea unui prim-ministru care trage pe nas şi habar nu are ce vorbeşte. La 21 martie a.c. spunea aşa: “Ştiu problema drumului. O cunosc atât de bine. Sunt lucruri pentru care am stat de atâtea ori la masă cu domnul Ruşeţ şi cu ministrul Anca Boagiu, ca să găsim soluţii, deci sunt lucruri care sunt în imediata apropiere”. Prim-ministrule care eşti tu prim-ministru, asta e harneală de cocalar, nu discurs responsabil, de om de stat! La 28 aprilie, tot la Târgu Jiu, aceeaşi catastrofă de prim-ministru a insinuat că nu există finanţare pentru modernizarea drumului şi că se fac eforturi disperate pentru a se găsi fondurile necesare, lucru ireal, investiţia beneficiind de finanţare externă.

La începutul primăverii, s-a spus că reprezentanţii firmei maghiare VEGYEPSZER s-au înţeles cu managerii firmelor SC Argecom SA Piteşti şi SC TID OLTENIA SA Craiova să preia drumul. Mai mult decât atât, cele două firme şi-au adus la începutul lunii martie o flotă semnificativă de utilaje, parcată de atunci şi rămasă în nemişcare lângă CET, pe centura Târgu Jiului. Doar într-un stat mafiot, care funcţionează după reguli mafiote, patronii unor firme îşi permit să ţină blocate, nemişcate utilaje care costă sute de mii de euro şi care nu produc nimic în plin sezon. Atunci, de unde provine profitul managerilor cu pricina???

Înaintea alegerilor din aprilie din PDL, unele surse susţineau că Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, nu agrea încredinţarea lucrării către ARGECOM şi TID, apreciind că sunt apropiate predecesorului ei în funcţie, Radu Berceanu, şi că, în consecinţă, Boagiu dorea să îşi impună firme din anturajul său. Au trecut şi alegerile din PDL şi tot nu s-a mişcat nimic!

Prefectul Liviu Andrei, dator gorjenilor cu un demers radical

Deşi prefectul Liviu Andrei a anunţat cu surle şi trâmbiţe că va aborda frontal problema drumului într-o şedinţă deschisă presei, planificată pentru 13 iunie a.c., reuniunea cu pricina n-a mai avut loc, fiind amânată iniţial pentru 15 iunie a.c. şi, apoi, pentru 20 iunie a.c.

Un prefect de Gorj responsabil ar lua de mână toţi parlamentarii de Gorj, ar pleca toţi la Bucureşti, la Ministerul Transporturilor şi nu s-ar mai întoarce decât în ziua în care ar demara la modul real lucrările. Oricum, nimeni nu le-ar simţi lipsa de pe aici…

Câtă vreme această situaţie extrem de gravă nu este abordată cu atitudini, măsuri şi gesturi radicale, nu se va rezolva absolut nimic.

- declară Dan Vâlceanu, purtător de cuvânt la PDL Gorj

Eşti unul dintre cei mai implicaţi lideri PDL, în momentul de faţă. Se spune că ai şi motive ca să te dedici partidului mai mult decât alţii, că firmele tale au primit mai multe contracte în ultima perioadă. E adevărat?

Nu. Funcţionez cu acelaşi număr de angajaţi, mult mai mic decât în 2007 – 2008. Ca şi contracte, majoritatea au fost adjudecate prin licitaţii electronice. Am şi câştigat, am şi pierdut, asta-i viaţa.

Dacă liderii PDL vor să scoată o firmă de pe piaţă, din domeniul mineritului, reuşesc?

Da. În ceea ce mă priveşte, n-am simţit că cineva vrea să mă ajute vreodată, însă am simţit că dacă cineva doreşte să îţi facă rău, poate să îţi facă rău.

Ai trecut cu ceva timp în urmă de la PSD la PDL. Ce te-a surprins în interiorul noului partid?

Cât am fost la PSD ţin minte că aveam o invidie pe cei de la PDL pentru că întotdeauna, seara, aveau sediul deschis, efervescenţă, oamenii se puteau întâlni acolo şamd. După a-amiaza, la PSD sediul era închis…

După plecarea lui Ionel Manţog de la conducerea PDL Gorj s-a spus, pe bună dreptate, că sediul PDL începe să fie la fel de „plin” ca sediul PNŢCD, de alături…

Nu, nu poate fi chiar aşa. Suntem, totuşi, un partid mare, şi oamenii vin la sediu, başca dacă ne gândim că suntem un partid aflat la putere, vin cu tot felul de probleme, pe care se gândesc că le pot rezolva.

Ce s-a schimbat în PDL Gorj în ultimele luni?

În primul rând, au apărut mulţi oameni noi, o altă echipă de conducere. Într-o perioadă scurtă s-au întâmplat foarte multe lucruri. Deşi relaţia mea cu preşedintele Ion Ruşeţ a debutat cu stângul, acum simt că mi se dă încredere.

Din afară se vede că acum sunt din ce în ce mai puţini cei care trag la căruţa PDL Gorj…

Dacă aşa e, se întâmplă pentru că lumea s-a obişnuit cu anumite feţe pe care să le vadă pe la partid.

Mai are loc Ionel Manţog în conducerea PDL Gorj?

Întotdeauna am văzut în Ionel Manţog un foarte bun organizator. Niciodată, oamenii buni în organizare nu sunt de lepădat. Dar s-a luat o decizie, e o echipă nouă… Dacă n-au reuşit să-şi găsească o coerenţă de acţiune, să se înţeleagă, asta e, mergem mai departe.

Liviu Andrei, preşedinte interimar la PDL Gorj?!

În mediul politic local se vehiculează că, în perioada următoare, Liviu Andrei va prelua ca preşedinte interimar conducerea PDL Gorj.

E o informaţie pe care o aud acum în premieră, nu ştiam. Avem un preşedinte ales. Au existat tot felul de zvonuri, că nu ştiu ce i se va întâmpla după congresul de la nivel central, dar îmi e greu să cred, totuşi.  E preşedinte ales, n-au trecut decât două-trei luni. Deja vorbim de alt preşedinte?

Cât de sincer îţi permiţi să fii în relaţia cu presa, ca purtător de cuvânt al PDL Gorj?

De minţit nu mint, niciodată, dar unele lucruri nu voi putea să le spun vreodată, pentru că nu sunt menite să fie spuse în public, iar discuţiile off the record cu presa sunt tot timpul on the record. Deci, nu mă aştept ca după o discuţie off the record să nu apară nimic.

De la instituţiile descentralizate, pe cine ai schimba?

Da, sincer aş schimba. Am mai spus public că, cel puţin din punct de vedere al comunicării, sunt probleme la o serie de instituţii locale. Şefii lor s-au ascuns în perioada asta, iar mie nu mi-a fost deloc uşor să ies public şi să explic singur măsurile guvernului. Sunt nemulţumit de la conducerea de la Casa de Pensii, de la APIA, unde avem o problemă de imagine gravă şi de la alte instituţii locale.

Se va implica PDL Gorj „pe bune” în viitoarea campanie electorală?

Da. În primul rând vizăm cât mai multe posturi de primari şi schimbarea lui Ion Călinoiu de la conducerea Consiliului Judeţean. N-am văzut nimic bun să se întâmple în judeţ, în ultimii ani, sub conducerea PSD. Parcă suntem împietriţi.

De curând, un şef de filială PDL îmi spunea aşa: „decât să mă vândă Ruşeţ, mai bine plec singur”…

Eu cred că această chestiune, cu vândutul, este depăşită, totuşi… Am asistat la câteva întâlniri face to face între Ruşeţ şi Călinoiu în care se simţea tensiunea… Deci, clar ei se văd ca viitori adversari. Poate sunt eu mai fraierel şi nu îmi dau seama de unele chestii, dar cel puţin la unele întâlniri se vedea clar că nu e niciun fel de concordie.

Aţi avut alegeri la tineret, dar această organizaţie nu dă semne că ar creşte…

După atâta interimat, sper să se schimbe ceva. Preşedintele Ruşeţ mi-a trasat ca sarcină să nu ezit să mă implic şi la  tineret, dar, oricum, ama avut o perioadă cruntă, alegeri peste alegeri, vizite de la centru, scandal după alegerile naţionale, declaraţii aiurea, acum iar au apărut anumite declaraţii faţă de Inspectoratul Şcolar, care n-ar fi trebuit să fie, având în vedere că suntem în perioadă de examene naţionale…

Primarul Bârcă, de la Turburea, are vreun motiv special să tacă în ultimele săptămâni?

Nu, nu. Voi v-aţi obişnuit cu el mai efervescent, mai ales în perioada alegerilor din partid. Cu limbajul lui simplu, Bârcă reuşeşte să transmită nişte mesaje directe şi tranşante.

S-a zvonit că e beneficiarul unei cantităţi importante de ţeavă, plecate de la Complexul Energetic Turceni, cu ştiinţa directorului general Octavian Graure, din dorinţa lui Ruşeţ de a-i închide gura…

Am văzut şi eu ceva în presă. Trebuie cercetat, dar nu cred că a pus Bârcă condiţii, cu ţeava…

„Se face lobby politic, şi din interiorul complexelor energetice împotriva înfiinţării Complexului Oltenia”

Ca prestator în minerit, cum vezi situaţia SNLO?

E clar că nu se mai poate merge înainte aşa, fără restructurare. SNLO continuă să sponsorizeze CET-urile, creanţele cresc, dar nu se pot adopta măsuri dure, de sistare a livrării cărbunelui. De aceea este crucială intervenţia guvernului, pentru deblocarea acestei situaţii.

Despre apariţia Complexului Oltenia, ce părere ai?

Orice cale de a salva activitatea din minerit e oportună. Angajaţii de la Rovinari nu sunt de acord. Au un loc de muncă sigur, nu sunt probleme acolo. Dar ce faci cu cei 8000 de angajaţi de la SNLO? Dacă nu se iau măsuri, se închide.

Câte posturi de şefi crezi că dispar, după înfiinţarea Complexului Oltenia?

Destul de multe, pentru că nu vor mai fi patru birouri financiare, patru sectoare nu ştiu de care… Există rezistenţă la schimbare. Există un lobby în interiorul complexelor energetice, ca să nu se înfiinţeze. Există, de asemenea, şi un lobby politic, pentru că un lucru bun pentru putere înseamnă un lucru rău pentru opoziţie.

Castorii, când se opresc din mestecat, mor

Întâi, fac precizarea că nu e uşor să scoţi un ziar de investigaţii cu două zile înainte de Înviere. Conform preceptelor ortodoxe, faţă de nermernicii şi borfaşii care continuă să nenorocească acest judeţ ar trebui să manifestăm îngăduinţă, toleranţă, să-i lăsăm în plata Domnului, să ne întoarcem buzunarele pe dos în faţa lor şi să-i lăsăm să sugă tot. Sau, cum ar scrie „fătucile” cu minte mai scurtă decât fusta, ar trebui să fim mai buni, măcar acum, măcar azi, să facem şi noi un ziar cu felicitări plătite din bani publici de domnii primari, parlamentari şi de domnii directori din minerit, să le oferim, nu-i aşa, ocazia să se adreseze pe această cale poporului asupritor.

Despre rolul lui Ionel Manţog în echilibrul ecologic al judeţului

Mă mănâncă de ceva vreme tastatura să scriu un editorial despre rolul lui Ionel Manţog în echilibrul ecologic al judeţului Gorj. Nu am scris un astfel de text, şi bine am făcut. Veţi vedea de ce, mai la vale. Săptămâni în şir, aproape toţi oamenii politici şi aproape toată presa liberă şi independentă l-au pus la zid, l-au făcut în fel şi chip şi l-au declarat responsabil de toate relele trecute, prezente şi viitoare din judeţul Gorj. A fost o petrecere monstruoasă într-un sat denaturat din care tocmai fusese alungat ultimul strigoi. O asemenea coeziune în imbecilitate nu am văzut de mult timp la regnul uman. Atunci am vrut să scriu că Ionel Manţog, această oaie neagră ar trebui protejată, nu sfâşiată cu sudălmi. Sociologii nu s-au aplecat până acum suficient asupra rolului oii negre în fiinţarea şi evoluţia grupurilor umane. E o posibilă temă de doctorat. Oaia neagră este, cred eu, cea care dă identitate şi rost oilor albe.

Apoi, după semnarea protocolului dintre PNL şi PSD şi naşterea USL-ului la Gorj, am fost mâhnit de iminenta dispariţie a unuia dintre puţinii oameni politici locali, Dian Popescu. Atunci am vrut să scriu altă tâmpenie: că Dian Popescu îi va mesteca în cafea lui Ion Călinoiu, dimineaţa, şi că nu va mai avea nimic de obiectat, niciodată. Deunăzi, protocolul abia parafat sări în aer, încă o dovadă că Dian Popescu este printre puţinii oameni politici din Gorj, astăzi. Debarcarea lui Ionel Manţog, coroborată cu preconizata amuţire a lui Dian Popescu trebuia să declanşeze, credeam eu, o horă a definitivei uniri a politicienilor locali. Cu Ion Ruşeţ, omul PSD-ului, uns preşedinte la PDL, cu Dian Popescu mut ca o lebădă, vorba lui Lucian Blaga, cu UNPR, PC şi PRM doar de decor şi fără lideri politici, Gorjul devenea roşu aprins, uniform, fad, sterp, nenorocit şi aducător de nenorociri pentru cei mulţi.

Dian Popescu, nicio vorbă despre popor, totul pentru ciolan

Paranteză: foarte mintos, Dian Popescu îi bagă cu uşurinţă sub masă pe partenerii săi de retorică politică. Subliniez, însă, că foarte rar iese din registrul dialogului politic, purtat pe orizontală cu omologii, şi că nu l-am auzit vorbind poporului. Mai mult, nimeni de la PNL Gorj nu iese public niciodată cu vreo frântură de strategie, cu vreo soluţie legată de evoluţia socio-economică a judeţului. Tot discursul se concentrează pe obţinerea, pentru ei, a cât mai multor locuri la geam, în vagonul de clasa I. Despre ţară şi popor, nimic. Exceptând experţi scăpătaţi de tipul lui Laurenţiu Ciurel, nimeni nu aduce în dezbaterea publică soluţii pentru Gorjul contemporan, spaţiul media fiind ocupat fie de dueluri inepte între politicieni, fie cu osanale asortate cu priviri galeşe, aduse de jurnaliste de mare succes, pe bază de contract publicitar, puternicilor zilei.

Au gonit oaia neagră şi acum caută alta

După ce au pus toţi trei umărul la debarcarea lui Ionel Manţog, între senatorul Ion Ruşeţ, primarul Rovinariului, Dorin Filip, şi prefectul de Gorj Liviu Andrei a început un război surd, cu cuţitele pe masă. Lui Ion Ruşeţ foarte multă lume, inclusiv realitatea imediată din judeţ, îi cere insistent să-l demită pe Liviu Andrei. Pentru că nu are limite şi vrea să rămână golan până la capăt, Andrei s-a înhăitat cu naşul său, Dorin Filip, şi a declanşat lupta pentru adjudecarea controlului total în PDL Gorj. Una peste alta, se doreşte ca Ruşeţ să accepte să devină un fel de Cosmin Popescu, pe vremea lui Ionel Manţog. Cu două diferenţe: 1. Cosmin Popescu are caracter, bun simţ şi e un tip educat. 2.  Ionel Manţog nu e doar un mare golan. El este şi foarte inteligent, lucru care de multe ori îi aduce doar deservicii. Un fel de motor de Mercedes în caroserie de Oltcit.

Trei întâlniri de taină cu Gheorghe Falcă, ca să-l „aranjeze” pe Ruşeţ

În ultima perioadă, cuplul Andrei – Filip a avut trei întâlniri de taină cu Gheorghe Falcă, primarul Aradului şi finul lui Traian Băsescu, ca să-l îmbârlige pe senator la preşedinte. Cu fiecare prilej, prevalându-se şi de simpatia declarată de Ruşeţ faţă de Vasile Blaga, contracandidatul lui Emil Boc, preferatul prezidenţial, s-a căutat o cale să i se monteze zgardă lui Ruşeţ, şi încă una foarte scurtă. Pe principiul, ori el, ori noi. Mai mult, Ruşeţ a fost abordat şi din flancul stâng, fiind scuturat şi dinspre PSD, să îşi revină şi să nu tulbure buna înţelegere şi conlucrare dintre politicienii locali. Cei care îl vor pus cu botul pe labe pe Ion Ruşeţ se bazează şi pe anumite vulnerabilităţi ale proaspătului preşedinte al PDL Gorj, pe care le vom detalia cu alt prilej.

Subliniem că Ruşeţ n-a declanşat nicio cruciadă. N-a suflat nicio vorbă împotriva PSD-ului şi a golit de identitate şi de discurs PDL Gorj, prin tăcere, limbaj de lemn şi inacţiune. Cu toate acestea, aţi văzut, între oile acestea, toate albe, e răzmeriţă. Le trebuie neapărat altă oaie neagră. Filip şi Andrei trebuie să sape la nesfârşit pe cineva, aşa cum castorii dacă se opresc din mestecat mor.

Condescu, gafa anului

În final, două precizări: 1. în aceste săptămâni Ion Ruşeţ îşi joacă destinul politic. Depinde aproape numai de el dacă se va pierde în turmă sau se va delimita de ea şi o va conduce. Aici o bătălie sforăitoare este de dus, în primul rând, între omul Ruşeţ şi omul politic Ruşeţ. 2. Marin Condescu este, şi el, mut ca o lebădă, de câteva luni, de când GORJNEWS l-a demascat că a făcut imensa prostie de a-şi cumpăra, în nume propriu, pe persoană fizică, acţiuni de 800.000 de euro, bani pe care nu-i poate justifica. Opţiunea lui Marin Condescu pentru una din cele două tabere este posibil să tranşeze definitiv confruntarea.

Notă: Pentru că nici nu a catadicsit să-l întrebe, în treacăt, pe Marin Condescu despre provenienţa celor 800.000 de euro, GORJNEWS cere desfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

De câte ori am ales să deschid ziarul cu o investigaţie în centrul căreia se afla prefectul Liviu Andrei, GORJNEWS s-a vândut mai greu ca de obicei. Explicaţia este simplă. Oamenii simpli, cărora se adresează acest ziar, nu îl asociază cu nimic pe Liviu Andrei, nu îl recunosc. Majoritatea acestora nu ştiu cine este prefectul judeţului Gorj şi nici nu l-ar putea recunoaşte dintr-un grup foarte restrâns de persoane. Cel mai grav este că omul de rând nu simte că Gorjul are prefect, şi asta pentru că prestaţia instituţională a lui Liviu Andrei este mai mare dar aproape egală cu zero. Asta dacă nu luăm în calcul „inversele”, deserviciile aduse de prefect omului simplu prin acţiunile şi nonacţiunile sale.

Deschid iar ziarul cu Liviu Andrei pentru că faptele sale bat lipsa de notorietate şi de lipici la cititori a personajului.

Pe scurt, scriu iar despre prefect pentru că, în vreme ce preşedintele Traian Băsescu clamează cu fiecare prilej că ne aflăm în plină reformare şi modernizare a statului, Liviu Andrei continuă să conducă Prefectura Gorj ca un administrator de SRL ce trebuie falimentat neapărat.

Prefectul angajează incompetenţi în posturi inutile

Apreciind că-i sunt insuficienţi doi consilieri de afaceri europene, plătiţi din bani publici să nu facă nimic, Andrei a obţinut aprobările necesare pentru înfiinţarea a încă unui post similar. În acest punct, se naşte întrebarea: dacă prefectul de Gorj are trei consilieri de afaceri europene, ministrului de Externe i-or ajunge trei sute?

E limpede că e vorba de nişte sinecuri – oameni plătiţi din bani publici să nu facă nimic. După ce a obţinut înfiinţarea postului, din punct de vedere legal trebuia să urmeze organizarea concursului pentru ocuparea acestuia şi alegerea unei persoane competente, cu pregătire specifică şi experienţă în domeniu. În realitate, Liviu Andrei a fost la fel de „abil” şi sfidător ca de obicei: a aflat tot Târgul cine va fi  noul său consilier, cu mult timp înainte de desfăşurarea unui concurs absolut formal. Ca să falimentezi Prefectura – SRL trebuie să faci angajări inutile şi să alegi persoane cât mai slab pregătite.

New-entry în Prefectura Gorj, o specialistă în stocuri de marfă…

Liviu Andrei şi-a ales ca viitoare consilieră pe Rădoi Oana Andreea, o doamnă care, prin studiile absolvite şi experienţa profesională anterioară, nu are nicio legătură cu afacerile europene, lipsindu-i până şi nişte competenţe solide în domeniul limbilor străine. Ca anvergură intelectuală nu îşi depăşeşte nici pe departe viitorul şef, după cum vom demonstra în continuare. Apoi, potrivit unor surse, soţul, Rădoi Augustin, inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, este bun prieten cu Liviu Andrei. Una peste alta, Rădoi Oana Andreea este alegerea perfectă, deşi încă nu aţi aflat tot.

Absolventă de studii superioare în domeniul ştiinţelor economice, la mega-universităţile din Petroşani şi Târgu Jiu, Rădoi Oana Andreea a lucrat până anul trecut ca economist  în cadrul PETROM, prestând activităţi care în condiţii normale nu aveau cum să o califice pe postul de consilier de afaceri europene. Citez din CV-ul dânsei: „efectuarea lunară a inventarului stocului de marfă, efectuarea punctajului cu gestionarii pe fiecare gestiune în parte, operarea în stoc a mişcărilor de marfă, menţinerea legăturii cu furnizorii de produse, verificarea tuturor comenzilor primite”.

… şi listări la imprimantă

Înainte de PETROM a lucrat la o societate comercială unde a avut atribuţii la fel de spectaculoase. De pildă, a făcut listări la imprimantă – „asigurăm imprimarea situaţiilor existente”!

Are BACALAOREATUL luat, un TRENING gata absolvit…

Ca şi prefectul, Rădoi Oana Andreea pare să fi avut ca materie preferată, în şcoală, educaţia fizică, din moment ce în CV-ul personal se mândreşte cu „Diploma de Bacalaoreat” (în loc de „Bacalaureat”), şi cu absolvirea unui stagiu de „Trening induction” (în loc de „Training”).

… sex FEMEIESC, mai multe calităţi şi trăieşte clipa

Tot în propriul CV, se declară ca aparţinând sexului „femeiesc”(!).

Într-un alt CV, postat pe portalul BESTJOBS.ro, consiliera de afaceri europene scrie: “calităţile şi aptitudinile unei persoane se descoperă pe parcurs, personal am mai multe.”

Dacă n-am şti că soţul Rădoi Augustin e bun prieten cu prefectul, am scrie că Liviu Andrei a racolat-o de pe Hi5 sau alte reţele de socializare, unde Rădoi Oana Andreea derulează intense activităţi specifice, nesfiindu-se să proclame că-i place să trăiască clipa.

Andrei: „e o discuţie, la nivel de guvern”

Deşi toată mizeria asta e bătută în cuie de dom’ prefect, dânsul, întrebat de GORJNEWS, nu e implicat, nu ştie nimic şi n-are nicio legătură: „la nivel de guvern este o discuţie pentru reînfiinţarea unui post pentru albanezi, pentru minorităţi, iniţiativa nu îmi aparţine, iar concursul de va desfăşura la Bucureşti”.

Secretarul de stat Mihai Capră, mediator între Andrei şi Vătuiu

Realitatea e cu totul alta: cu prilejul restructurărilor operate anul trecut, Teodora Vătuiu, cea care avea în fişa postului atribuţii de consiliere pe linia minorităţii albaneze, a fost disponibilizată. Motivul? Liviu Andrei, cel care se inspirase cuvânt cu cuvânt, cu copy – paste, din nişte lucrări ale doamnei, o bănuia că a dat de ştire presei că se face vinovat de plagiat şi a scăpat de ea cu prima ocazie ivită. Apoi, Vătuiu l-a acţionat în instanţă. Ministrul secretar de stat Mihai Capră a mediat conflictul şi a oferit şi ieşirea din impas: înfiinţarea postului de consilier pentru minoritatea albaneză şi reîncadrarea doamnei Vătuiu, cu condiţia retragerii plângerilor depuse.

Un prefect mai mult decât “fair-play”. Deputata Manolescu, constrânsă de Andrei

Zis şi făcut, s-a bătut palma, s-a înfiinţat postul, dar Andrei şi-a uitat promisiunea. Mai mult decât atât, a lăsat să se înţeleagă că va desfiinţa postul abia recreat (!!!) dacă nu va fi ocupat de aleasa dumnealui, Rădoi Oana Andreea, specialista în stocuri de marfă, listări la imprimantă, absolventă de bacalaoreat şi trening, posesoare de sex femeiesc, mai multe calităţi personale şi amatoare să trăiască clipa. În cele din urmă, deputatul Oana Manolescu, preşedinte al Asociaţiei Liga Albanezilor din România, a acceptat să semneze recomandarea cerută de Liviu Andrei pentru Rădoi Oana Andreea.

În afară de faptul că îmi e foarte – foarte silă, nu mai am nimic de scris în articolul acesta.

De aproape doi ani, o

Procurori tăinuitori, avocaţi ai infractorilor

După cum am mai scris, dosarul Turcineşti se plimbă de ani de zile pe ruta DNA – Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu – Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi retur, fără a se iniţia, măcar, cercetarea specifică. Două argumente: Ilie Merfu, şeful Inspectoratului de Stat în Construcţii Gorj – singurul organ al statului abilitat să evalueze calitatea construcţiilor, mi-a recunoscut, deunăzi, că instituţia sa nu a fost “deranjată” în niciun fel de domnii procurori, că nu i s-a solicitat niciun punct de vedere în privinţa alimentării cu apă. Al doilea: persoanele abilitate prin hotărâre de consiliu local să monitorizeze toate investiţiile realizate în comună nu au fost niciodată citate de procurorii din subordinea prim-procurorului  Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, Gheorghe Focşan, cel care ţine pitulat şi în nelucrare, în momentul de faţă, dosarul Turcineşti.

Până astăzi, procurorii care au gestionat dosarul respectiv şi-au exercitat cu foarte mare succes rolul de avocaţi ai celor care au delapidat multe miliarde de lei, bani publici, privând locuitorii Turcineştiului de dreptul lor elementar de acces la o investiţie viabilă.

Cu asemenea procurori tăinuitori, e firesc ca Gogălniceanu, Lungu & co. să continue lanţul ilegalităţilor. Ce a făcut primarul Gogălniceanu săptămâna trecută demonstrează clar faptul că hoţii, după ce că sunt hoţi, mai sunt şi foarte proşti.

Multe miliarde furate, investiţie putredă

Întrucât la edificarea alimentării cu apă s-au furat foarte mulţi bani, investiţia este putredă. De exemplu, puţul proiectat şi plătit la 305 metri adâncime depăşeşte cu puţin jumătate din dimensiunea legală. Comisia de recepţionare a lucrării a deliberat de la 15 noiembrie 2010 până la 08 februarie 2011 (!!!), în cele din urmă membri acesteia rămânând consecvenţi deciziei de respingere a recepţionării investiţiei. De-a dreptul incredibil, nici după respingerea recepţionării lucrării, prim-procurorul Focşan n-a făcut nici un pas în dosarul penal aferent.

Viceprimarul şi secretarul comunei, fugiţi în concediu de odihnă

Pe fondul acestui non-combat total al „oamenilor legii”, primarul Gogălniceanu a pus în scenă săptămâna trecută o nouă serie de ilegalităţi.

Pe scurt, îi trebuia o nouă comisie de recepţie, care să n-aibă nimic împotrivă şi care să parafeze ca viabilă cârpeala de 40 de miliarde de lei vechi. Cum constituirea peste noapte a unei noi comisii de recepţie este profund ilegală, secretarul comunei, Simona Ciobescu, a refuzat să avizeze legalitatea unei astfel de „Dispoziţii” a primarului. La presiunile venite de sus, Ciobescu a răspuns cu o cerere depusă în data de 9 martie a.c., prin care solicita intrarea în concediu de odihnă!

Uns cu toate alifiile, preşedintele primei comisii de recepţie, viceprimarul Dumitru Modrea, a făcut la fel: a intrat în concediu de odihnă!

Şi hoţi, şi proşti. Curelea e pentru, dar împotrivă!

Imediat, în aceeaşi zi, primarul emite o „Dispoziţie” prin care deleagă ilegal atribuţiile secretarului de comună, către agentul agricol cu studii medii Nicolae Curelea, încălcând Legea 188/1999 privind Statutul Funcţionarilor Publici. Mai mult, în textul Dispoziţiei primarul arată în fals că secretarul titular este în concediu medical. Fireşte, Nicolae Curelea nu are absolut nimic împotriva constituirii unei noi comisii de recepţie şi avizează „Dispoziţia” emisă, în acest sens, a doua zi, 10 martie a.c., de Gogălniceanu, lucru neacceptat anterior de secretarul titular, Simona Ciobescu.

Preşedinte al noii comisii de recepţie este numit chiar Curelea! Două menţiuni: Curelea nu avea competenţă legală să avizeze acea Dispoziţie; Curelea a fost membru al primei comisii de recepţie şi a semnat cu mânuţa lui pentru respingerea recepţionării lucrării. Acum, veţi vedea, la o lună distanţă, fără să se fi remediat niciuna din deficienţele constatate, Curelea semnează invers, pentru recepţionarea lucrării!!!

O altă ilegalitate săvârşită de Gogălniceanu: la 10 martie a.c., când a emis Dispoziţia de constituire a unei noi comisii de recepţie,  deja exista o astfel de structură, în baza unui act administrativ ce nu fusese revocat, anulat ori modificat de emitent ori de o instanţă de judecată. Deci, Gogălniceanu a creat a doua comisie fără a o desfiinţa pe prima! În plus, primarul nici măcar nu a respectat structura cantitativă minimă, de cel puţin şapte membrii, impusă de H.G. nr. 273/1994, privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente acestora. Menţionăm că a doua comisie a fost alcătuită din cinci membri.

Constructor inclus în comisia de recepţie!

Cea mai elocventă dovadă că membrii “lotului Turcineşti” urinează pe cadrul legislativ în vigoare: în 10 martie a.c. primarul emite “Dispoziţia” de constituire a noii comisii de recepţie, în care include şi două persoane din Craiova – Dumitru Lungu, de la S.C. Compania Apă Oltenia şi Lucian Pogorski, de la SINCO Craiova. Cum vă explicaţi, domnilor procurori tăinuitori, faptul că în aceeaşi zi, de 10 martie a.c., se şi reuneşte comisia de recepţie, în frunte cu cei doi specialişti din Craiova? Cum au avut timp să ajungă din Craiova la Turcineşti în aceeaşi zi, imediat după emiterea “Dispoziţiei”? Apoi, cum evaluaţi, domnilor procurori tăinuitori, faptul că Lucian Pogorski activează în cadrul firmei SINCO Craiova, care a realizat o parte din lucrările aferente investiţiei, respectiv subtraversarea râului Jiu? Cum poate fi inclus constructorul în comisia de recepţionare a construcţiei, domnilor procurori?

Tot în noua comisie de recepţie, Gogălniceanu îl include pe Victor Leodor Popescu, ca reprezentant al Consiliului Local, dar fără a dispune de acordul prealabil al acestei autorităţi publice locale, ce ar fi trebuit să se concretizeze într-o hotărâre de Consiliu Local.

Cum era de aşteptat, comisia de recepţie reunită în chiar ziua emiterii Dispoziţiei prin care era constituită, a semnat imediat procesul verbal de recepţionare a lucrării.

Liviu Andrei îl somează pe Gogălniceanu

Toate ilegalităţile enumerate mai sus au fost evidenţiate şi argumentate în adresa nr. 4351, din 15 martie a.c., semnată de prefectul Liviu Andrei şi remisă primarului Vasile Gogălniceanu, prin care Prefectura Gorj îl somează să revoce cele două Dispoziţii emise la 9 şi, respectiv, 10 martie a.c., în caz contrar urmând a se solicita anularea lor în instanţa de contencios administrativ competentă.

Ion Călinoiu, veriga puternică dintre infractori şi procurori

În replică, primarul Gogălniceanu a declarat, pentru GORJNEWS, că se va consulta cu nişte “specialişti din Consiliul Judeţean Gorj”. O nouă tâmpenie, având în vedere că, în România, verificarea legalităţii Dispoziţiilor primarilor revine în sarcina exclusivă a prefecţilor. De fapt, pe Gogălniceanu l-a luat gura pe dinainte, “specialistul” din Consiliul Judeţean fiind nimeni altul decât preşedintele Ion Călinoiu, veriga puternică dintre infractori şi procurori.

Sunt şi câţiva şpăgari

Revenind, ne menţinem părerea că, în momentul de faţă, averea lui Ştefan Ţacu depăşeşte veniturile declarate. De asemenea, întărim faptul că în Prefectura Gorj, la Serviciul Public Comunitar – Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare, sunt încadraţi în momentul de faţă şi câţiva şpăgari. Majoritatea poliţiştilor – examinatori, care decid cine primeşte şi cine nu primeşte permis de conducere şi-au sporit în ultima perioadă considerabil averile, neputându-le justifica prin venituri, moşteniri ş.a.m.d. În acest punct, GORJNEWS cere oficial prefectului de Gorj să dispună ca declaraţiile de avere din ultimii ani, nu doar cele din 2010, ale angajaţilor de la Permise şi Înmatriculări să fie postate pe site-ul Prefecturii, pentru a putea fi văzută evoluţia acestora de la încadrarea în serviciu până în prezent. Este singurul Serviciu ai cărui angajaţi nu are postate declaraţiile de avere de dinainte de 2010!

A uitat să-şi plătească vila

O parte din poliţiştii – examinatori circulă în autoturisme de lux ce nu apar în declaraţiile de avere. Dacă nu sunt ale lor, poate le-au primit gaj în contul banilor daţi cu camătă. Domnule Ţacu, dacă nu cunoaşteţi că aveţi poliţişti – cămătari în subordine, sau care au uitat să plătească unor firme de construcţii casele în care locuiesc, o să vi-i spunem noi.

Frăţilescu a recunoscut

Directorul Şcolii de Şoferi SETIFRAM, Frăţilescu Gheorghe, ne-a recunoscut că, în dimineaţa zilei de 2 decembrie 2010, cu maşina de şcoală GJ – 63 – STF, l-a aşteptat pe poliţistul Cristi Stroe în faţa vilei de lângă Castelul de Apă şi l-a dus la serviciu. Totodată, a recunoscut că e un lucru anormal ca directorii şcolilor de şoferi să fie şoferi de taxi, cu maşinile de şcoală, pentru poliţiştii – examinatori.

Ştefan Ţacu pozează în Albă ca Zăpada, dar în orice instituţie publică, orice şef are obligaţia profesională de a-şi cunoaşte subordonaţii şi de a preveni săvârşirea de ilegalităţi. Ţacu reacţionează ca şi cum ar avea biroul său de şef al serviciului în altă clădire decât cea a Prefecturii Gorj, sau în altă ţară! E foarte curios cum pot ajunge nişte semianalfabeţi sau persoane cu deficienţe de vedere şoferi, fără ştirea şi participarea şefului serviciului. E curios că Ştefan Ţacu nu ştie nimic despre traficanţii de autoturisme şi reţelele în care sunt implicaţi o parte dintre subordonaţii săi. E curios că prefectul Liviu Andrei i-a interzis poliţistului Dinoiu Nicolae să concureze pentru postul de şef al Serviciului, cu consăteanul său din Ştejari, Ştefan Ţacu.

Vom cere controlul averilor

GORJNEWS va face demersurile necesare pentru declanşarea controlului averilor unor angajaţi ai Prefecturii Gorj, conform prevederilor Legii 176 din 2010.

În final, constatăm cu mâhnire că lui Ştefan Ţacu i-au plăcut mai mult vacanţele decât şcoala, din moment ce, în dreptul la replică pe care îl semnează, scrie “că corespunde într-u totul”. Mă rog, o fi bun la sport, ca domnul prefect.

Drept la replică

“In replica la articolul de mai sus referitor la averea detinuta de mine si de familia mea precizez ca corespunde intr-u totul declaratiei de avere aflata pe website-ul Institutiei Prefectului Gorj, iar in ceea ce priveste imobilul din poza nr. 2 precizez ca aceasta apartine numitului Trincuci Ionel, domiciliat in mun. Tg-Jiu, str. 1 Decembrie 1918, bl.70, sc.1, ap.9, jud. Gorj, imobil care a fost construit pe terenul achizionat de acesta de la mine si sotia mea la data de 04 noiembrie 2009 in baza contractului de vanzare cumparare pe care il anexam, precum si autorizatia de constructie a acestuia. In ceea ce priveste fraza ca “permisul scump face vila mare” consider ca aceasta este tendentioasa si fara nici un suport justificativ, intrucat la data casatoriei mele locuinta in care domiciliez precum si 2 din spatiile comerciale pe care le administreaza societatea sotiei mele se aflau construite. In ceea ce priveste activitatea pe care am desfasurat-o si pe care o desfasor in perioada celor 18 ani in activitatea de politie m-a caracterizat transparenta, corectitudinea, integritatea si exigenta cuvenita profesiei iar vis-a-vis de articolul aparut in acest ziar consider ca a fost facut numai pentru a-mi strica imaginea publica atat a mea cat si a serviciului pe care il coordonez.” Ştefan Ţacu, şeful Serviciului Public Comunitar – Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor

Până astăzi presa a relatat că moştenitorii lui Grigore Chifu l-au mandatat pe Liviu Pătraşcu să-i reprezinte în instanţele judecătoreşti şi în raporturile cu instituţiile statului. GORJNEWS face dovada că, în data de 08 mai 2006, Doru Epure şi Liviu Pătraşcu au cumpărat de la succesorii lui Chifu suprafaţa de 720 ha de pădure, în schimbul sumei de 20 miliarde lei vechi. O tranzacţie în care înşelăciunea şi reaua-credinţă a cumpărătorilor se văd din avion.

Cine sunt victimele înşelăciunii regizate de Epure şi Pătraşcu

Chifu Marioara, din Bucureşti. Născută în 1921, avea 85 de ani în 2006. Notarul public Gabriela Chiran, din Piteşti, a parafat actul de vânzare – cumpărare prin care Marioara primea trei miliarde lei vechi pentru 240 ha de pădure, adică 12 milioane lei vechi pentru fiecare hectar. La ţară, în satele acestei ţări blestemate, nu e ca în oraşe. La ţară, cu 12 milioane cumperi două căruţe de lemne. La Piteşti e mai ieftin. Cu 12 milioane iei un hectar. În consfinţirea tranzacţiei un rol esenţial l-a avut un nepot al bătrânei, Chifu Radu, din Craiova, 36 de ani în 2006, care a asigurat-o că preţul este corect, super-ofertă chiar. Radu apare în actul de vânzare – cumpărare ca mandatar.

Trebuie precizat că, deşi comparativ cu 2006 este în scădere,  preţul minim real la care se tranzacţionează acum un hectar de pădure depăşeşte 100 milioane lei vechi.

În 2006, Chifu Aurelia şi Chifu Iulia, ambele din Craiova, aveau 82 şi, respectiv, 80 de ani. Împreună cu acelaşi Chifu Radu alcătuiesc o altă ramură a moştenitorilor lui Grigore Chifu. În aceeaşi zi, de 08 mai 2006, la acelaşi notar, au vândut partea lor, de 240 ha de pădure, tot lui Epure şi Pătraşcu, dar la un preţ ceva mai mare, pentru că de data aceasta Chifu Radu era interesat direct de valoarea tranzacţiei – 8 miliarde lei vechi, adică aproape 40 de milioane lei vechi hectarul de pădure.

Lui Chifu Aurelia, Chifu Iulia şi Chifu Radu le-a mai revenit încă un lot de 240 ha de pădure, vândut în acceaşi zi, aceloraşi cumpărători, cu 9,6 miliarde lei vechi.

În urma unei simple adunări, rezultă că Epure şi Pătraşcu au cumpărat 720 ha de pădure cu 20,8 miliarde lei vechi.  Adică 28,8 milioane lei vechi pe hectar, în medie.

Funcţionari corupţi, în lista ruşinii

Pentru ca profitul să fie maximizat, Epure şi Pătraşcu au sensibilizat nişte funcţionari de stat, care la 28 mai 2007 au semnat un proces verbal ilegal, prin care cei doi sunt ofertaţi cu 720 ha de pădure în Crasna şi Dumbrava Tismanei. Lista ruşinii: Cojan Aurel, de la Direcţia Silvică Gorj; Dumitrescu Marcel, Ocolul Silvic Bumbeşti  Jiu; Deaconu Lelioara, subprefect; Călinescu Ioana, şef Serviciu Asigurarea Legalităţii în Prefectura Gorj; Mănescu Marius, Oficiul pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Apoi, în 2008, judecătorul Vasile Ghimiş a validat ca legal documentul respectiv.

În martie 2010, Judecătoria Braşov obligă Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor să înscrie suprafaţa de 720 ha în Anexa 42, un document care nu există pentru că nu a fost emis, în 2006, de Comisia locală Bumbeşti – Jiu, întrucât acest for nu a derulat procedura legală. Prefectul Liviu Andrei, deosebit de galant, l-a primit cu toate plecăciunile şi onorurile pe Liviu Pătraşcu în Prefectura Gorj, la lucrările Comisiei judeţene, şi, în prezenţa omului de afaceri argeşean, le-a cerut membrilor comisiei, în data de 28 mai 2010, să comită o ilegalitate: să genereze ei documentul lipsă, adică Anexa 42. În cele din urmă, s-a supus la vot. Liviu Andrei a fost singurul angajat al Prefecturii Gorj care a votat pentru emiterea Anexei 42!!! I-a ţinut isonul doar Tiberiu Cicu, de la ITRSV Vâlcea, coleg, fireşte, cu Doru Epure. Dacă aş scrie că Liviu Andrei dezonorează demnitatea publică de prefect, ar fi prea puţin.

Pentru că nu s-a emis Anexa 42, Pătraşcu şi Epure nu au intrat, încă, în posesia celor 720 ha pădure. Cei doi au intentat, însă, numeroase procese Prefecturii Gorj, aflate pe rolul instanţelor de judecată.