Castorii, când se opresc din mestecat, mor

Întâi, fac precizarea că nu e uşor să scoţi un ziar de investigaţii cu două zile înainte de Înviere. Conform preceptelor ortodoxe, faţă de nermernicii şi borfaşii care continuă să nenorocească acest judeţ ar trebui să manifestăm îngăduinţă, toleranţă, să-i lăsăm în plata Domnului, să ne întoarcem buzunarele pe dos în faţa lor şi să-i lăsăm să sugă tot. Sau, cum ar scrie „fătucile” cu minte mai scurtă decât fusta, ar trebui să fim mai buni, măcar acum, măcar azi, să facem şi noi un ziar cu felicitări plătite din bani publici de domnii primari, parlamentari şi de domnii directori din minerit, să le oferim, nu-i aşa, ocazia să se adreseze pe această cale poporului asupritor.

Despre rolul lui Ionel Manţog în echilibrul ecologic al judeţului

Mă mănâncă de ceva vreme tastatura să scriu un editorial despre rolul lui Ionel Manţog în echilibrul ecologic al judeţului Gorj. Nu am scris un astfel de text, şi bine am făcut. Veţi vedea de ce, mai la vale. Săptămâni în şir, aproape toţi oamenii politici şi aproape toată presa liberă şi independentă l-au pus la zid, l-au făcut în fel şi chip şi l-au declarat responsabil de toate relele trecute, prezente şi viitoare din judeţul Gorj. A fost o petrecere monstruoasă într-un sat denaturat din care tocmai fusese alungat ultimul strigoi. O asemenea coeziune în imbecilitate nu am văzut de mult timp la regnul uman. Atunci am vrut să scriu că Ionel Manţog, această oaie neagră ar trebui protejată, nu sfâşiată cu sudălmi. Sociologii nu s-au aplecat până acum suficient asupra rolului oii negre în fiinţarea şi evoluţia grupurilor umane. E o posibilă temă de doctorat. Oaia neagră este, cred eu, cea care dă identitate şi rost oilor albe.

Apoi, după semnarea protocolului dintre PNL şi PSD şi naşterea USL-ului la Gorj, am fost mâhnit de iminenta dispariţie a unuia dintre puţinii oameni politici locali, Dian Popescu. Atunci am vrut să scriu altă tâmpenie: că Dian Popescu îi va mesteca în cafea lui Ion Călinoiu, dimineaţa, şi că nu va mai avea nimic de obiectat, niciodată. Deunăzi, protocolul abia parafat sări în aer, încă o dovadă că Dian Popescu este printre puţinii oameni politici din Gorj, astăzi. Debarcarea lui Ionel Manţog, coroborată cu preconizata amuţire a lui Dian Popescu trebuia să declanşeze, credeam eu, o horă a definitivei uniri a politicienilor locali. Cu Ion Ruşeţ, omul PSD-ului, uns preşedinte la PDL, cu Dian Popescu mut ca o lebădă, vorba lui Lucian Blaga, cu UNPR, PC şi PRM doar de decor şi fără lideri politici, Gorjul devenea roşu aprins, uniform, fad, sterp, nenorocit şi aducător de nenorociri pentru cei mulţi.

Dian Popescu, nicio vorbă despre popor, totul pentru ciolan

Paranteză: foarte mintos, Dian Popescu îi bagă cu uşurinţă sub masă pe partenerii săi de retorică politică. Subliniez, însă, că foarte rar iese din registrul dialogului politic, purtat pe orizontală cu omologii, şi că nu l-am auzit vorbind poporului. Mai mult, nimeni de la PNL Gorj nu iese public niciodată cu vreo frântură de strategie, cu vreo soluţie legată de evoluţia socio-economică a judeţului. Tot discursul se concentrează pe obţinerea, pentru ei, a cât mai multor locuri la geam, în vagonul de clasa I. Despre ţară şi popor, nimic. Exceptând experţi scăpătaţi de tipul lui Laurenţiu Ciurel, nimeni nu aduce în dezbaterea publică soluţii pentru Gorjul contemporan, spaţiul media fiind ocupat fie de dueluri inepte între politicieni, fie cu osanale asortate cu priviri galeşe, aduse de jurnaliste de mare succes, pe bază de contract publicitar, puternicilor zilei.

Au gonit oaia neagră şi acum caută alta

După ce au pus toţi trei umărul la debarcarea lui Ionel Manţog, între senatorul Ion Ruşeţ, primarul Rovinariului, Dorin Filip, şi prefectul de Gorj Liviu Andrei a început un război surd, cu cuţitele pe masă. Lui Ion Ruşeţ foarte multă lume, inclusiv realitatea imediată din judeţ, îi cere insistent să-l demită pe Liviu Andrei. Pentru că nu are limite şi vrea să rămână golan până la capăt, Andrei s-a înhăitat cu naşul său, Dorin Filip, şi a declanşat lupta pentru adjudecarea controlului total în PDL Gorj. Una peste alta, se doreşte ca Ruşeţ să accepte să devină un fel de Cosmin Popescu, pe vremea lui Ionel Manţog. Cu două diferenţe: 1. Cosmin Popescu are caracter, bun simţ şi e un tip educat. 2.  Ionel Manţog nu e doar un mare golan. El este şi foarte inteligent, lucru care de multe ori îi aduce doar deservicii. Un fel de motor de Mercedes în caroserie de Oltcit.

Trei întâlniri de taină cu Gheorghe Falcă, ca să-l „aranjeze” pe Ruşeţ

În ultima perioadă, cuplul Andrei – Filip a avut trei întâlniri de taină cu Gheorghe Falcă, primarul Aradului şi finul lui Traian Băsescu, ca să-l îmbârlige pe senator la preşedinte. Cu fiecare prilej, prevalându-se şi de simpatia declarată de Ruşeţ faţă de Vasile Blaga, contracandidatul lui Emil Boc, preferatul prezidenţial, s-a căutat o cale să i se monteze zgardă lui Ruşeţ, şi încă una foarte scurtă. Pe principiul, ori el, ori noi. Mai mult, Ruşeţ a fost abordat şi din flancul stâng, fiind scuturat şi dinspre PSD, să îşi revină şi să nu tulbure buna înţelegere şi conlucrare dintre politicienii locali. Cei care îl vor pus cu botul pe labe pe Ion Ruşeţ se bazează şi pe anumite vulnerabilităţi ale proaspătului preşedinte al PDL Gorj, pe care le vom detalia cu alt prilej.

Subliniem că Ruşeţ n-a declanşat nicio cruciadă. N-a suflat nicio vorbă împotriva PSD-ului şi a golit de identitate şi de discurs PDL Gorj, prin tăcere, limbaj de lemn şi inacţiune. Cu toate acestea, aţi văzut, între oile acestea, toate albe, e răzmeriţă. Le trebuie neapărat altă oaie neagră. Filip şi Andrei trebuie să sape la nesfârşit pe cineva, aşa cum castorii dacă se opresc din mestecat mor.

Condescu, gafa anului

În final, două precizări: 1. în aceste săptămâni Ion Ruşeţ îşi joacă destinul politic. Depinde aproape numai de el dacă se va pierde în turmă sau se va delimita de ea şi o va conduce. Aici o bătălie sforăitoare este de dus, în primul rând, între omul Ruşeţ şi omul politic Ruşeţ. 2. Marin Condescu este, şi el, mut ca o lebădă, de câteva luni, de când GORJNEWS l-a demascat că a făcut imensa prostie de a-şi cumpăra, în nume propriu, pe persoană fizică, acţiuni de 800.000 de euro, bani pe care nu-i poate justifica. Opţiunea lui Marin Condescu pentru una din cele două tabere este posibil să tranşeze definitiv confruntarea.

Notă: Pentru că nici nu a catadicsit să-l întrebe, în treacăt, pe Marin Condescu despre provenienţa celor 800.000 de euro, GORJNEWS cere desfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

De câte ori am ales să deschid ziarul cu o investigaţie în centrul căreia se afla prefectul Liviu Andrei, GORJNEWS s-a vândut mai greu ca de obicei. Explicaţia este simplă. Oamenii simpli, cărora se adresează acest ziar, nu îl asociază cu nimic pe Liviu Andrei, nu îl recunosc. Majoritatea acestora nu ştiu cine este prefectul judeţului Gorj şi nici nu l-ar putea recunoaşte dintr-un grup foarte restrâns de persoane. Cel mai grav este că omul de rând nu simte că Gorjul are prefect, şi asta pentru că prestaţia instituţională a lui Liviu Andrei este mai mare dar aproape egală cu zero. Asta dacă nu luăm în calcul „inversele”, deserviciile aduse de prefect omului simplu prin acţiunile şi nonacţiunile sale.

Deschid iar ziarul cu Liviu Andrei pentru că faptele sale bat lipsa de notorietate şi de lipici la cititori a personajului.

Pe scurt, scriu iar despre prefect pentru că, în vreme ce preşedintele Traian Băsescu clamează cu fiecare prilej că ne aflăm în plină reformare şi modernizare a statului, Liviu Andrei continuă să conducă Prefectura Gorj ca un administrator de SRL ce trebuie falimentat neapărat.

Prefectul angajează incompetenţi în posturi inutile

Apreciind că-i sunt insuficienţi doi consilieri de afaceri europene, plătiţi din bani publici să nu facă nimic, Andrei a obţinut aprobările necesare pentru înfiinţarea a încă unui post similar. În acest punct, se naşte întrebarea: dacă prefectul de Gorj are trei consilieri de afaceri europene, ministrului de Externe i-or ajunge trei sute?

E limpede că e vorba de nişte sinecuri – oameni plătiţi din bani publici să nu facă nimic. După ce a obţinut înfiinţarea postului, din punct de vedere legal trebuia să urmeze organizarea concursului pentru ocuparea acestuia şi alegerea unei persoane competente, cu pregătire specifică şi experienţă în domeniu. În realitate, Liviu Andrei a fost la fel de „abil” şi sfidător ca de obicei: a aflat tot Târgul cine va fi  noul său consilier, cu mult timp înainte de desfăşurarea unui concurs absolut formal. Ca să falimentezi Prefectura – SRL trebuie să faci angajări inutile şi să alegi persoane cât mai slab pregătite.

New-entry în Prefectura Gorj, o specialistă în stocuri de marfă…

Liviu Andrei şi-a ales ca viitoare consilieră pe Rădoi Oana Andreea, o doamnă care, prin studiile absolvite şi experienţa profesională anterioară, nu are nicio legătură cu afacerile europene, lipsindu-i până şi nişte competenţe solide în domeniul limbilor străine. Ca anvergură intelectuală nu îşi depăşeşte nici pe departe viitorul şef, după cum vom demonstra în continuare. Apoi, potrivit unor surse, soţul, Rădoi Augustin, inspector în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, este bun prieten cu Liviu Andrei. Una peste alta, Rădoi Oana Andreea este alegerea perfectă, deşi încă nu aţi aflat tot.

Absolventă de studii superioare în domeniul ştiinţelor economice, la mega-universităţile din Petroşani şi Târgu Jiu, Rădoi Oana Andreea a lucrat până anul trecut ca economist  în cadrul PETROM, prestând activităţi care în condiţii normale nu aveau cum să o califice pe postul de consilier de afaceri europene. Citez din CV-ul dânsei: „efectuarea lunară a inventarului stocului de marfă, efectuarea punctajului cu gestionarii pe fiecare gestiune în parte, operarea în stoc a mişcărilor de marfă, menţinerea legăturii cu furnizorii de produse, verificarea tuturor comenzilor primite”.

… şi listări la imprimantă

Înainte de PETROM a lucrat la o societate comercială unde a avut atribuţii la fel de spectaculoase. De pildă, a făcut listări la imprimantă – „asigurăm imprimarea situaţiilor existente”!

Are BACALAOREATUL luat, un TRENING gata absolvit…

Ca şi prefectul, Rădoi Oana Andreea pare să fi avut ca materie preferată, în şcoală, educaţia fizică, din moment ce în CV-ul personal se mândreşte cu „Diploma de Bacalaoreat” (în loc de „Bacalaureat”), şi cu absolvirea unui stagiu de „Trening induction” (în loc de „Training”).

… sex FEMEIESC, mai multe calităţi şi trăieşte clipa

Tot în propriul CV, se declară ca aparţinând sexului „femeiesc”(!).

Într-un alt CV, postat pe portalul BESTJOBS.ro, consiliera de afaceri europene scrie: “calităţile şi aptitudinile unei persoane se descoperă pe parcurs, personal am mai multe.”

Dacă n-am şti că soţul Rădoi Augustin e bun prieten cu prefectul, am scrie că Liviu Andrei a racolat-o de pe Hi5 sau alte reţele de socializare, unde Rădoi Oana Andreea derulează intense activităţi specifice, nesfiindu-se să proclame că-i place să trăiască clipa.

Andrei: „e o discuţie, la nivel de guvern”

Deşi toată mizeria asta e bătută în cuie de dom’ prefect, dânsul, întrebat de GORJNEWS, nu e implicat, nu ştie nimic şi n-are nicio legătură: „la nivel de guvern este o discuţie pentru reînfiinţarea unui post pentru albanezi, pentru minorităţi, iniţiativa nu îmi aparţine, iar concursul de va desfăşura la Bucureşti”.

Secretarul de stat Mihai Capră, mediator între Andrei şi Vătuiu

Realitatea e cu totul alta: cu prilejul restructurărilor operate anul trecut, Teodora Vătuiu, cea care avea în fişa postului atribuţii de consiliere pe linia minorităţii albaneze, a fost disponibilizată. Motivul? Liviu Andrei, cel care se inspirase cuvânt cu cuvânt, cu copy – paste, din nişte lucrări ale doamnei, o bănuia că a dat de ştire presei că se face vinovat de plagiat şi a scăpat de ea cu prima ocazie ivită. Apoi, Vătuiu l-a acţionat în instanţă. Ministrul secretar de stat Mihai Capră a mediat conflictul şi a oferit şi ieşirea din impas: înfiinţarea postului de consilier pentru minoritatea albaneză şi reîncadrarea doamnei Vătuiu, cu condiţia retragerii plângerilor depuse.

Un prefect mai mult decât “fair-play”. Deputata Manolescu, constrânsă de Andrei

Zis şi făcut, s-a bătut palma, s-a înfiinţat postul, dar Andrei şi-a uitat promisiunea. Mai mult decât atât, a lăsat să se înţeleagă că va desfiinţa postul abia recreat (!!!) dacă nu va fi ocupat de aleasa dumnealui, Rădoi Oana Andreea, specialista în stocuri de marfă, listări la imprimantă, absolventă de bacalaoreat şi trening, posesoare de sex femeiesc, mai multe calităţi personale şi amatoare să trăiască clipa. În cele din urmă, deputatul Oana Manolescu, preşedinte al Asociaţiei Liga Albanezilor din România, a acceptat să semneze recomandarea cerută de Liviu Andrei pentru Rădoi Oana Andreea.

În afară de faptul că îmi e foarte – foarte silă, nu mai am nimic de scris în articolul acesta.

Andrei, stăpânul pădurilor din Gorj, le preschimbă în caşcaval

530 ha de stânci din Defileul Jiului, transformate de o instanţă strâmbă din Braşov în 720 ha de pădure seculară din Dumbrava Tismanei şi Crasna

Mai jos urmează o poveste foarte urâtă, care, din nefericire, nu este deloc poveste. Deşi au prezentat acte doveditoare care atestau dreptul lor de proprietate asupra a 530 de hectare de teren cu vegetaţie forestieră, în mare parte gol alpin – pur şi, simplu, stânci – reprezentând jumătate din Muntele Dumitra, situat în Parcul Naţional Defileul Jiului, moştenitorii lui Grigore Chifu, după ce au acceptat să fie mandataţi în instanţele judecătoreşti şi în raporturile cu instituţiile statului de către Liviu Pătraşcu, unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din Argeş, fost inginer silvic, foarte apropiat de conducerea Direcţiei Silvice Gorj şi a Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea, cu numeroase afaceri la limita legii şi mult dincolo de ea derulate în Defileul Jiului şi împrejurimi, au obţinut în luna martie a.c. o sentinţă civilă, emisă de Judecătoria Braşov, rămasă irevocabilă prin decizie a Tribunalului Braşov, care obligă statul să-i împroprietărească cu 720 de ha de pădure în Dumbrava Tismanei şi în comuna Crasna!

Deşi, din multiple motive, toate legale, hotărârea judecătorească nu poate fi pusă în aplicare pentru că, paradoxal, ar presupune săvârşirea de ilegalităţi, prefectul Liviu Andrei spumegă şi bate cu pumnul în birourile Prefecturii, în duet cu însuşi Liviu Pătraşcu, pentru împroprietărirea afaceristului argeşean care, între timp, a cumpărat drepturile succesorale de la moştenitorii lui Grigore Chifu. O parte din membrii Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, deşi subordonaţi ai lui Liviu Andrei, continuă să se opună, în ciuda presiunilor făcute de prefect.

Într-un caz similar, la recenta plecare în concediul de odihnă, Andrei le-a dat temă subordonaţilor să emită o decizie – pe care, de altfel, prefectul a antesemnat-o, pentru retrocedarea a 163 ha de pădure în zona Padeş, apreciată ca ilegală, în corespondenţa purtată de Agenţia Naţională de Restituire a Proprietăţilor cu Prefectura Gorj, . Referitor la acest caz, prefectul s-a adresat unui subordonat, cu martori, după cum urmează: „Semnează, băăă! Ce, îţi strică zece mii de euro şi un teren?” Cam în aceste vorbe se rezumă cel mai bine întregul mandat de prefect, şi jurământul de credinţă al lui Liviu Andrei faţă de gorjeni.

De ce este strâmbă sentinţa Judecătoriei Braşov

Prin Hotărârea 3900/17.03.2006, emisă de Comisia Judeţeană, la propunerea Comisiei Locale Bumbeşti Jiu, sunt retrocedate moştenitorilor lui Grigore Chifu 960 de hectare în Parcul Naţional „Defileul Jiului”. Conform legii, în situaţia în care amplasamentele originare ale proprietăţilor sunt situate în zone protejate, este posibilă solicitarea unor terenuri dispuse în alte zone limitrofe. Concret, în această speţă legal ar fi fost ca Comisia Locală Bumbeşti Jiu, în situaţia în care nu identifica o altă suprafaţă disponibilă în zona de competenţă,  să iniţieze corespondenţă cu localităţile limitrofe, concentric. De reţinut: dacă s-ar fi respectat această procedură, singura permisă de lege, nu s-ar fi ajuns niciodată până în Dumbrava Tismanei, ţinta afaceristului Liviu Pătraşcu, ci s-ar fi identificat mult mai aproape de Bumbeşti Jiu o suprafaţă disponibilă. Dacă ar fi respectat procedura legală, Comisia Locală Bumbeşti Jiu ar fi generat la vremea respectivă tabelul anexă nr.  42 al hotărârii nr. 3900/17.03.2006, document care se emite de o comisie locală atunci când se află în imposibilitatea de a retroceda pe vechiul amplasament. În momentul în care ar fi identificat suprafeţe de teren libere de sarcini într-una din comunele limitrofe, s-ar fi procedat la înscrierea lor în tabelul anexă nr. 42 şi la validarea acestei operaţiuni de către Comisia Judeţeană.

În loc să se urmeze calea legală, la 28 mai 2007 mai multe persoane din diverse instituţii ale statului de drept, fără a fi îndrituite legal, au scris pe colţul unei mese un proces verbal prin care Liviu Pătraşcu este ofertat cu 720 ha de pădure în Dumbrava Tismanei şi comuna Crasna. Elaborarea unui asemenea proces verbal nu e permisă de niciuna dintre legile în vigoare. Repet, Comisia Locală Bumbeşti Jiu trebuia să caute, concentric, o suprafaţă disponibilă, din aproape în aproape. Or, domnilor corupţi până în măduva oaselor şi protejaţi de instituţiile statului, Tismana e foarte departe, nu credeţi? Iată pasaje din document.

Semnatarii penali ai plastografiei: Aurel Cojan, director în Direcţia Silvică; Marcel Dumitrescu, de la Ocolul Silvic Bumbeşti Jiu; subprefect Lelioara Deaconu; şeful Serviciului pentru Asigurarea Legalităţii Ioana Călinescu; Marius Mănescu, directorul Oficiului pentru Cadastru şi Publicitate Imobiliară; omul de afaceri Liviu Pătraşcu. Practic, această aşa-zisă comisie s-a substituit Comisiei Judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi Comisiilor Locale, l-a ofertat pe Liviu Pătraşcu fără acceptul Primăriilor Tismana şi Casna şi fără ca suprafeţele specificate în procesul verbal să fie disponibile! Toate acestea, cu acceptul şi sub înaltul patronaj al prefectului de marmeladă Ştefan Popescu Bejat. De menţionat că localnici din Tismana şi Crasna depuseseră cereri de retrocedare sau câştigaseră acţiuni civile în instanţe pentru retrocedarea acelor păduri!  Acest fapt a fost ignorat şi de Judecătoria Braşov, care l-a împroprietărit, la rându-i, în 2010, pe Liviu Pătraşcu cu suprafeţe de pădure indisponibile! Cu toate acestea, având motive temeinice şi consistente, Liviu Andrei continuă să spumege!

Judecătorului Ghimiş i s-a stricat balanţa

După ce judecătoarea Liliana Bădiţa a emis, în 2008, o sentinţă prin care constata nulitatea procesului verbal, la prima şedinţă din cadrul recursului, judecătorul Vasile Ghimiş a casat sentinţa şi a respins acţiunea intentată de Prefectura Gorj! Interesant este că Melania Furma, consilier juridic în cadrul Prefecturii Gorj, a pledat pentru menţinerea procesului verbal, alături de juristul Direcţiei Silvice, Romică Drăghescu. Deşi au probat dreptul de proprietate asupra a 500 ha de teren, moştenitorii lui Grigore Chifu au primit 1000 de ha, în baza referatului de validare întocmit de un alt consilier juridic al Prefecturii Gorj, Dumitru Burlan. La urma urmei, diferenţa nici nu e mare, 500 de ha, acolo…

Revenind, Judecătoria şi Tribunalul Braşov obligă în 2010 Comisia Judeţeană „să înscrie în tabelul anexă nr.  42 al hotărârii nr. 3900/17.03.2006, terenul cu vegetaţie forestieră  în suprafaţă de 720 ha, pe amplasamentul convenit de părţi şi identificat în procesul verbal nr. 23185, încheiat la data de 28 mai 2007”. Aici începe un alt circ deoarece, aşa cum arătam anterior, nerespectându-se procedura legală de căutare concentrică a unor suprafeţe disponibile, singurul for abilitat legal să emită Anexa 42, respectiv Comisia Locală Bumbeşti Jiu, nu a generat documentul cu pricina. Acum instanţa obligă Comisia Judeţeană să înscrie suprafaţa de 720 ha pădure – indicată printr-un document ilegal, nul (procesul verbal din 2007) – în Anexa 42, dar Anexa 42 nu există, pentru că nu a fost generată legal, în termenul legal, de emitentul îndrituit legal. Deşi H.G. nr. 890 din 2005 nu permite comisiilor judeţene să emită Anexa 42, prefectul Liviu Andrei ţine cu tot dinadinsul să se prepare un astfel de document de către subordonaţii domniei sale, întrucât, fără Anexa 42, Liviu Pătraşcu nu poate fi împroprietărit!

Cine este Liviu Pătraşcu

Unul dintre cei mai prosperi oameni de afaceri din Argeş, îi place să spună că n-a întâlnit om pe care să nu-l poată cumpăra. Frate de cruce cu Doru Gheorghe Epure, şeful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea. Fie direct, fie prin interpuşi cei doi au achiziţionat la preţuri ridicole importante suprafeţe de pădure în Defileul Jiului, pe care le-au vândut ulterior unor firme, printre care Hidroelectrica şi Carpat Agregate.

Andrei, sfidat de subordonaţi

Pasajele publicate alăturat din stenograma şedinţei Comisiei Judeţene din 28 mai a.c., la care a participat şi Liviu Pătraşcu, sunt edificatoare. Recomand lecturarea lor numai cu un borcan de castraveţi muraţi la îndemână. Mie, unul, îmi este foarte, foarte scârbă. De observat că, deşi a făcut presiuni pentru generarea Anexei 42, Liviu Andrei a pierdut clar la vot. S-au înregistrat două voturi „pentru” şi opt voturi „împotrivă”. Doar Tiberiu Cicu, de la Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Râmnicu Vâlcea, a fost favorabil propunerii prefectului. La vremea respectivă, Andrei era din ce în ce mai singur şi mai izolat în Prefectură. Recentele restructurări i-au permis tot felul de permutări şi crearea unei noi formule de joc.

DGA-ul, anticorupţia de jucărie, nu mai sperie nici hoţii de găini

Deunăzi, prefectul a ţinut o prelegere subordonaţilor, precizând insistent că a fost audiat cam ilegal în speţa de faţă, de către ofiţeri ai Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciul Judeţean Anticorupţie Gorj. Liviu Andrei a ţinut să îşi înştiinţeze subordonaţii că domnia sa este demnitar şi că – s-a interesat! -demnitarii nu pot fi audiaţi de DGA. În plus, pentru consolidarea climatului de doi lei instaurat în Prefectura Gorj odată cu înscăunarea sa ca prefect, Andrei a atenţionat direct subordonaţii care s-ar fi scurs către DGA. În acest punct, trebuie să îmi exprim uimirea că într-un judeţ putred – putred de corupţie, ofiţerii DGA suferă consecvent de orbul găinilor. Ultimul „caz rezolvat” postat pe site-ul instituţiei datează din ianuarie a.c. (!) şi face referire la acel cetăţean rom pârlit care elibera adeverinţe în schimbul unor sume de bani (!!!). Cu cazul acesta „rezolvat”, sigur – sigur ofiţerii DGA au dereglat sistemul mafiot din Gorj. Aşa se face că, de teama ofiţerilor DGA, corupţii din Gorj nu mai ştiu de capul lor, sunt zăpăciţi şi debusolaţi. Părerea mea: şi 100 de lei dacă ar avea buget lunar această instituţie, pentru ceea ce produce – adică pentru nimic – este mult prea mult. Foarte edificatoare este şi tergiversarea de către DGA a documentării şi valorificării profesioniste a cazului poliţistului Cristi Bordea, multiplu operat la un genunchi şi mutat abuziv de Viorel Caragea la Serviciul de Ordine Publică, cu traseu dublu de patrulare, după ce fratele nu şi-a mai pus imobilul proprietate personală la dispoziţia comisarului Mihai Birău, familist convins amorezat până peste cap de o doctoriţă.

Precizare: Pentru corecta informare a cititorilor, trebuie spus că singurul prefect care s-a împotrivit la modul real acestei suite de ilegalităţi a fost Victor Banţa.

În cadrul disponibilizărilor aflate în derulare la Prefectura Gorj, prefectul Liviu Andrei  a emis zeci de documente ilegale şi lovite de nulitate. Absolut toate aceste documente sunt fundamentate şi fac trimitere la Ordinul nr. II/9041 din 26.08.2010, semnat de ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga. Documentul este ilegal şi lovit de nulitate, pentru că, deşi a fost expediat Prefecturii Gorj, face referire la Prefectura Cluj!!!

Documentul de mai sus a fost conceput şi scris de consilierii ministrului Blaga, plătiţi regeşte din bani publici. Se presupune că Blaga citeşte ce semnează, deşi tocmai v-am demonstrat contrariul.

Ordinul ilegal şi nul a ajuns la Prefectura Gorj însoţit de o adresă semnată de secretarul de stat Mihai Capră. Şi dânsul, şi consilierii dânsului sunt plătiţi, şi ei, regeşte. Cu toate acestea, nu citesc documentele pe care le semnează, le manipulează şi le expediază în teritoriu.

Citind doar printre rânduri dispoziţiile primite de la Bucureşti, prefectul Andrei şi consilierii dânsului nu au observat eroarea din Ordinul emis de ministrul Blaga şi au purces de-a-nboulea la emiterea de preavize şi notificări. Iată una dintre ele.

Dacă un subordonat al lui Liviu Andrei ar fi comis un asemenea lanţ de erori, ar fi răgnit la el de s-ar fi auzit din Dealul Târgului. Vasilică, cum rezolvi problema, acum? Angajaţii Prefecturii vor cere Tribunalului Gorj suspendarea şi anularea actelor administrative pe care tocmai le-ai emis. Vom reveni.

UPDATE: Potrivit unor surse din Prefectura Gorj ale Ziarului online de investigaţii GORJNEWS, prefectul va spune public că a observat în timp util eroarea din Ordinul emis de ministrul Blaga, a raportat ierarhic şi a fost emis un nou document, cu corecturile de rigoare. GORJNEWS întreabă: 1. ce lege sau regulament intern îi permite ministrului Vasile Blaga să emită, în zile diferite, două documente cu conţinut diferit, dar care poartă acelaşi număr de înregistrare, dat, repet, în zile diferite, de acelaşi emitent? 2. de ce tăinuieşte prefectul Andrei acest lanţ de erori, nereguli şi infracţiuni, la care nu e doar spectator, ci şi complice?

Cu câteva zile în urmă, un poliţist a lăsat doi morţi înveliţi în nişte pături, într-un papuc descoperit parcat în spatele Prefecturii, vis-a-vis de Hotel Brâncuşi, timp de o oră. Gorj TV a filmat, a difuzat înregistarea, dar ieri şeful direct al poliţistului cu pricina a spus public că, în realitate, nu s-a întâmplat nimic, morţii uitaţi în centrul Târgu Jiului sunt doar în imaginaţia angajaţilor televiziunii. Mai multe în Pandurul.

Avancronica înfruntării de duminică dintre Dinamo şi Pandurii, în Impact în Gorj. Dacă se joacă pe teren, Pandurii pot scoate măcar o remiză. Dinamoviştii nu leagă nimic şi mai sunt şi obosiţi, după meciul de joi seara cu Panathinaikos.

În rest, în presa locală este neobişnuit de multă linişte şi pace.

La câteva minute de la ieşirea de la ultima probă a concursului desfăşurat astăzi, la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru desemnarea celor doi subprefecţi ai judeţului Gorj, şi înainte de concursul de mâine, pentru stabilirea prefectului de Gorj, Victor Banţa, candidatul nepoftit la două competiţii ce s-au vrut a fi cu circuit închis a acordat, în eclusivitate pentru GorjNEWS.ro, următorul interviu.

Spuneţi-mi, aţi fost acceptat la concurs astăzi, căci domnul prefect Ion Florescu, după ce a secretizat concursul s-a justificat public că, oricum, era o competiţie cu circuit închis, cu câştigătorii ştiuţi dinainte – dânsul şi cei doi subprefecţi în funcţie la momentul actual…

Nu este adevărat, nu este un concurs cu circuit închis, mărturie stă anunţul postat la avizierul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, în care sunt enumeraţi candidaţii declaraţi admişi după prima probă de concurs, aceea în care au fost evaluate dosarele. Am fost declarat admis la ambele concursuri, si pentru postul de prefect, si pentru un post de subprefect.

Până la urmă este un concurs de desemnare a subprefecţilor şi prefectului sau concurs pentru accederea în rândurile înalţilor funcţionari publici?

În primul rând, sunt două concursuri pentru ocuparea posturilor vacante de prefect şi, respectiv, de subprefecţi la nivelul judeţului Gorj. Miza este ocuparea definitivă, prin concurs, a postului de prefect sau a unuia din cele două posturi de subprefect. Pe de altă parte, prefectul interimar şi actualii subprefecţi interimari dacă pierd acest concurs rămân şi fără funcţiile pe care le ocupă în prezent şi nici nu intră în categoria înalţilor funcţionari publici. Spre deosebire de cei trei, eu sunt deja înalt funcţionar public. Ei au totul de câştigat, totul de pierdut.

Cât de serios a fost concursul de astăzi, pentru cele două posturi de subprefect?

A fost destul de serios, eu am fost singurul candidat nepoftit, s-a respectat procedura, atât din punct de vedere al elaborării subiectelor, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea baremurilor de evaluare.

Pe timpul examinării, aţi fost întrebat de comisia de evaluare dacă aveţi acreditare politică, dacă aveţi patalama la mână?

Nu există aşa ceva, legea interzice să se facă aşa ceva, nu m-a întrebat nimeni despre aşa ceva.

Ce veţi face dacă veţi pierde ambele concursuri, şi cel pentru un post de subprefect, şi cel pentru postul de prefect?

Rămân la locul de muncă în care sunt încadrat în prezent, ca inspector guvernamental.

Aveţi posibilitatea de a contesta rezultatele concursurilor?

Am această pârghie, dar nu pot contesta decât modul de evaluare a propriei lucrări.

Dacă vă veţi confrunta cu un eşec, o veţi face?

E greu de anticipat acum, depinde dacă voi fi sau nu mulţumit de rezultat, sunt o persoană care ştie să se autoevalueze destul de bine.

Mai este posibilă, în această fază, o negociere cu dumneavoastră? Să spunem că vi se oferă în această seară, mâine sau poimâine un post de inspector guvernamental la Gorj, în schimbul retragerii din concurs…

Nu aş accepta sub nicio formă, este exclusă o negociere. În momentul de faţă ambele posturi de inspector guvernamental de la Gorj sunt libere, eu am adresat în urmă cu două săptămâni o cerere primului ministru pentru a fi transferat, conform legii, pe un post de inspector guvernamental acasă.

Probele de mâine, pentru postul de prefect, se desfăşoară după algoritmul de astăzi?

Da.

Aveţi un avantaj, deci…

Dezavantajul constă în oboseala acumulată astăzi, avantajul real este reprezentat de antrenamentul de astăzi, un fel de tur de pistă la Formula 1.

Prolog: “pentru mine a nu minţi este ceva sfânt”.

Ion Florescu: “Eu, unul, şi puteţi să verificaţi dacă nu mă credeţi, eu n-am minţit niciodată, asta să fie clar, pentru mine a nu minţi este ceva sfânt”.

Prima minciună: nu este concurs, deci nu pot exista concurenţi

A doua minciună: nu este examen de prefect sau de subprefect

A treia minciună: este examen pentru accederea în categoria înalţilor funcţionari publici

Ce spune prefectul Ion Florescu: “Nu mă deranjează deloc termenul de concurs, însă nu prea e concurs, concurs ar presupune să fie concurenţi. Or, nu e examen cu, virgulă, concurenţi şi nici nu e examen de prefect sau de subprefect, ci este pur şi simplu examen de a intra, de a accede, putem zice oricum, în categoria înalţilor funcţionari publici”

Care este realitatea?

Conform “Notei de fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 196/2009,  privind exercitarea, cu caracter temporar, a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj de către domnul Florescu Ion”, “(…) în prezent, funcţia publică de prefect al judeţului Gorj este vacantă, iar până la organizarea concursului în vederea ocupării definitive a postului este necesar a fi desemnată o persoană care să îndeplinească aceste atribuţii, având în vedere responsabilităţile Instituţiei Prefectului, stabilite prin lege.
Pentru ocuparea temporară a funcţiei publice de prefect al judeţului Gorj, până la organizarea concursului, a fost nominalizat domnul Florescu Ion (…). ”

Potrivit anunţului oficial postat aici, este concurs şi este examen de prefect: “Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici anunţă organizarea concursului pentru ocuparea funcţiilor publice vacante corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici de prefect al judeţelor Alba, Bihor, Buzău, Gorj (…)”.

Ca la orice concurs, există şi concurenţi, calificându-se să participe cei care îndeplinesc următoarele condiţii stabilite de ANFP:
“- studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungă durată absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă;
- vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcţiei publice minimum 5 ani;
- a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici ori a exercitat un mandat complet de parlamentar;
- în cazul în care la concursul organizat potrivit legii pentru intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici nu se înscriu candidaţi care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 16 alin. (2), lit. d) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările şi completările ulterioare, pot candida şi  persoane care nu îndeplinesc această condiţie.”

Cu toate acestea, blajinul Ion Florescu continuă să se răstească, într-o emisiune de televiziune transmisă în direct, la Gabriela Gângioveanu: “nu se dă concurs pentru ocuparea funcţiei de prefect în 29!”.

Şi un adevăr: Ion Florescu ştie numele viitorului prefect dinaintea concursului

Ion Florescu se visează în Coreea de Nord, cu numele câştigătorului concursului dinainte stabilit, şi, mai mult, cu interdicţia, eventual legiferată, de a mai candida şi altcineva în afară de dânsul:  “Sunt deja numele stabilite, pentru prefect şi subprefecţi. (…) Dacă e vorba de concurenţă aicea, fiecare concurăm cu sine. Eu, de exemplu, concurez cu mine”. După concurs, vom afla cu certitudine dacă suntem în Coreea de Nord. Deocamdată îi voi solicita oficial preşedintelui ANFP, Andras Szakal, să detalieze motivele pentru care Ion Florescu se proclamă dinainte câştigător al unui concurs organizat într-o ţară democratică”.

Epilog

Ion Florescu: “Eu, unul, şi puteţi să verificaţi dacă nu mă credeţi, eu n-am minţit niciodată, asta să fie clar, pentru mine a nu minţi este ceva sfânt”.

]]> http://www.gorjnews.ro/1-investigatii/lui-ion-florescu-i-a-stat-ceasul-se-crede-in-comunism.html/feed 3 http://www.gorjnews.ro/1-investigatii/prefectul-de-gorj-minte-fara-nicio-rusine.html http://www.gorjnews.ro/1-investigatii/prefectul-de-gorj-minte-fara-nicio-rusine.html#comments Thu, 17 Sep 2009 06:14:18 +0000 Narcis DAJU http://www.gorjnews.ro/?p=1389 Potrivit cotidianului Panduru, după ce Ziarul online de investigaţii GorjNEWS.ro a dezvăluit că ieri era ultima zi de înscrieri la concursul din 29 septembrie a.c., pentru desemnarea prefectului judeţului Gorj, Victor Banţa şi-a depus candidatura. Spre deosebire de ceilalţi prefecţi interimari din ţară, Ion Florescu a uitat să mediatizeze în plan local organizarea concursului respectiv, în speranţa că va concura singur. Aseară, în emisiunea de la Gorj TV realizată de Gabriela Gângioveanu şi Claudiu Matei, actualul prefect de Gorj A MINŢIT CU NERUŞINARE ÎN MAI MULTE RÂNDURI, DESCONSIDERÂND CEI DOI ZIARIŞTI ŞI TELESPECTATORII şi contrazicându-se de nenumărate ori. Dovezile indubitabile, documente si secvenţe video din emisiune, voi posta pe GorjNEWS.ro.

Pentru evitarea oricăror speculaţii de prisos, recunosc, sunt plătit regeşte de Victor Banţa pentru a discredita actuala echipă de conducere a Prefecturii Gorj. A doua ştire este că am trecut din bătătura PDL în ograda PNL. În al treilea rând, îl provoc public pe Ion Florescu la o dezbatere în direct – la orice televiziune locală dispusă să aloce spaţiu de emisie – pentru a-i demonstra cât de mult este în stare să mintă dumnealui, de la înălţimea funcţiei de reprezentant în Gorj al Guvernului României. Pentru că îi va fi foarte greu, poate veni şi cu întăriri.

Amănunte, pe GorjNEWS.ro.

Doar astăzi, 16 septembrie a.c., cei interesaţi se mai pot înscrie pentru a participa la concursul pentru ocuparea postului de prefect al judeţului Gorj şi a celor două posturi de subprefecţi, organizat peste exact două săptămâni de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP)! Cei care citiţi zilnic toată presa locală pe diagonală, în mod cert nu aţi găsit niciunde această informaţie. De ce? Pentru că, deşi trăim într-o ţară pretins liberă, cu oameni ce se presupune că sunt liberi să participe la orice competiţie pentru care se califică legal, conducerea Prefecturii Gorj a ţinut la strict secret toată documentaţia aferentă organizării concursului. Să vă mai spun că acel concurs este de interes public, că e vital să avem un prefect competent, apt cerinţelor funcţiei? Prefectul şi cei doi subprefecţi au înţeles să se agaţe de scaune nesuflând o vorbă înspre mass-media despre faptul că, teoretic, din octombrie a.c. am putem avea o altă echipă de conducere la Prefectura Gorj.
Specialişti în a o da la întors, cei trei înalţi demnitari publici total lipsiţi de fair-play vor spune că mediatizarea concursului trebuie făcută de organizator, adică de ANFP. Teoretic, este corect. Practic, însă, deşi ANFP le-a înaintat oficial la 08 septembrie a.c. toată documentaţia aferentă concursului, în loc să o afişeze cel puţin la avizierul instituţiei, au ascuns-o cum s-au priceput mai bine.  Floarea Ionescu, responsabilă cu managementul resurselor umane, a primit ordin să nu precupeţească niciun efort pentru a păzi documentaţia de eventuali candidaţi nepoftiţi la concurs, care le-ar putea trage scaunele de sub ei.

Din 25 august învaţă pe brânci pentru concurs şi se roagă să nu afle şi alţii

Preşedintele ANFP a emis la 25 august 2008 ordinele 1402 şi 1403 privind organizarea concursurilor pentru posturile de prefect şi, respectiv, subprefecţi la nivelul judeţului Gorj. Cele două ordine au fost publicate în data de 28 august a.c. în Monitorul Oficial, partea a treia, şi pe site-ul ANFP. La Gorj, nicăieri. La secţiunea „Noutăţi”, pe site-ul Prefecturii Gorj, ultima postare datează din data de 18 februarie 2009, semn că aici s-a muncit intens, dar nu s-au întâmplat lucruri noi. La secţiunea „Concursuri” se anunţă doar că până la 31 decembrie a.c. nu se organizează niciun concurs pentru ocuparea posturilor vacante.
Nu foarte multe persoane din Gorj îndeplinesc condiţiile de participare la concurs. Dintre aceştia, şi mai puţini au habar de oportunitatea respectivă. Este vorba de Adrian Gorun, Cristi Rujan, Victor Banţa, plus cei care au la activ un mandat întreg de parlamentar. Doi dintre specialiştii Prefecturii Gorj, Teodora Vătuiu şi Liviu Diaconescu, absolvenţi ai Institutului Naţional de Administraţie, puteau participa şi ei la concurs, dar au preferat să nu tulbure apele la locul de muncă.
Dacă mai era nevoie de subliniat, Gorjul este printre puţinele judeţe din ţară în care nu s-a mediatizat absolut deloc organizarea concursurilor pentru posturile de conducere din Prefectură. Nici măcar atoateştiutorul google.com nu dă niciun răspuns local la o căutare după criteriile concurs, prefect , Gorj. În celelalte judeţe, concursul se desfăşoară transparent şi este mediatizat. Aş întreba un istoric fără obligaţii locale şi apt de un răspuns competent: este în firea gorjenilor să stăruie în comunism? O fi vreun plan special, vreun experiment cu judeţul acesta?  O spun încă o dată: faţă de tovarăşii de astăzi, Nicolae Mischie este un gentelman.
Secretomania celor trei este foarte posibil să nu îi ajute cu nimic, dată fiind complexitatea concursului. Probă scrisă, interviu şi test de evaluare a cunoştinţelor de limbă străină. În plus, întrucât în această perioadă se organizează concurs şi pentru posturile din alte judeţe, oricine poate candida, concomitent, pentru oricare dintre funcţile de prefect şi subprefect. De unde şi posibilitatea de a avea, la Gorj, prefect de import.

Dacă tragem linie sub mandatul lui Ion Florescu

rămânem cu imaginea unei instituţii inutile şi ineficiente. Eu nu susţin că instituţia ar trebui desfiinţată. Spun doar că, decât în halul în care este condusă şi funcţionează, mai bine lipsă. Într-un top al celor mai corupte instituţii publice, Prefectura Gorj se află, pe merit, undeva la coadă. Pentru că prefectul Ion Florescu şi-a continuat somnul de la învestirea în funcţie şi în lunile care au urmat, instituţia a fost foarte puţin vizibilă, de aceea nici nu a deranjat pe nimeni cu nimic. Ori, într-un judeţ frământat de atâtea probleme sociale şi economice, această atitudine este cel puţin iresponsabilă.

Am prezentat în repetate rânduri echipei de conducere a Prefecturii stări de fapt ce depăşeau pe linia continuă limita legii, situaţii în raport cu care prefectul şi subprefecţii au obligaţii legale de intervenţie. Uneori mi s-a spus că nu au timp să se implice, că, de pildă, au de organizat finala Cupei României. Alteori, au încercat să rezolve ceva şi au fost luaţi în băşcălie de şefi de instituţii deconcentrate. Pe care tocmai ei îi avizaseră pentru a fi instalaţi în funcţii. Mulţi dintre şefii de deconcentrate mi-au spus că se subordonează direct Bucureştiului, că nu au coordonatori în plan local. Subprefecţii erau de altă părere. Curată comedie.
O echipă de conducere dezbinată, cu un manager depăşit, care a venit în postul de prefect aşa cum se duc oamenii muncii în staţiuni vara la odihnă şi tratament, şi cu doi subprefecţi care, deşi provin din acelaşi partid, nu prea au loc unul de altul. Fiecare dintre cei doi sunt convinşi şi încearcă să convingă şi pe alţii că nu au prea multe succesuri pentru că mandatul lor este limitat de prezenţa lui Ion Florescu şi, implicit, a PSD-ului la conducerea Prefecturii.
Dincolo de lucrurile care îi dezbină, cei trei sunt uniţi de faptul că, în acest an, au fost, în general, plecaţi. Câte trei zile pe săptămână fiecare, la Bucureşti, unde au urmat cursurile Institutului Naţional de Administraţie, pentru a dobândi statutul de înalţi funcţionari publici, fără de care nu puteau continua la conducerea Prefecturii. Dacă tăiem zilele de luni şi vineri, care nu se pun, şi adăugăm concediile de odihnă, înţelegem starea de lucruri din instituţia lăsată pe pilot automat.
În loc de concluzie, vă invit să lecturaţi un fragment din „Mesajul prefectului”, postat pe site-ul instituţiei, cu precizarea că ar fi bine să aveţi un grapefruit la îndemână: „într-o societate democratică, Instituţia Prefectului se află in slujba legii si a cetăţeanului. (…) Întreaga activitate a noastră se va întemeia nemijlocit pe principiile: legalităţii, imparţialităţii şi obiectivităţii, transparenţei şi liberului acces la informaţiile de interes public, eficienţei, responsabilităţii, profesionalizării şi orientării către cetăţean.”