Numele nemernicilor avari care au susţinut şi aprobat înfiinţarea carierei de granit trebuie trecute pe panouri imense, din trei în trei kilometri, de la Novaci la Rânca.

Tot ce e bun tre’ să dispară din această ţară. Odată cu finalizarea Transalpina, staţiunea Rânca era pe punctul de a eclata. Dar, surpriză: nişte nemernici avari, împinşi de nemernicie şi de setea necontenită de bani, şi-au dat mâna şi au aruncat în aer la propriu această minunată zonă turistică.

Praf şi pulberi, ca la Bârseşti, bombardamente, ca la poligon

La doar trei kilometri de inima staţiunii Rânca se înfiinţează o carieră de granit de patruzeci şi cinci de hectare (!!!), care va funcţiona cel puţin în următorii 49 de ani. De anul viitor, la Rânca veţi găsi praf şi pulberi, ca lângă Combinatul de Lianţi şi Azbociment de la Bârseşti, pe vremuri. Zgomote ca lângă un poligon de testare a explozibililor de mare putere. Floră şi faună protejate, distruse iremediabil pe suprafeţe imense. Drumuri găurite de zecile de mii de tone de granit cărate zilnic pe Transalpina. Multe ore pierdute, nervi şi înjurături, ca de la Bucureşti la Predeal, pe ruta Novaci – Rânca şi retur, în spatele coloanelor de truckere. Pe scurt, foarte multe motive să urcăm cât se poate de rar la Rânca. Să o uităm şi să o părăsim definitiv.

Berna îşi “completează” cele 60 de milioane de euro

Theodor Berna, fost consilier al preşedintelui Traian Băsescu, avea în 2010 o avere de 60 de milioane de euro, potrivit Forbes România. Cu toate acestea, ţine să şi-o “completeze” nenorocind iremediabil zona montană Rânca. De câţiva ani face prospecţiuni şi explorări, de câţiva ani îşi strânge avizele legale necesare, unul după altul. Citesc zilnic toată presa locală. Prima referire la această carieră am găsit-o pe 27 iulie 2011, când totul era bătut în cuie. Deja aveam mortul în casă, pe masa din sufragerie. Abia atunci s-a pus în scenă o chestie foarte siloasă. Berna şi-a pus nişte nemernici avari să simuleze o aşa-zisă dezbatere publică – şi aici nu mă refer la vreun om de presă.

Gorjul este Siberia României

Dacă despre Roşia Montană se vorbeşte de peste zece ani, deschiderea carierei de granit de la Rânca se face în cel mai mare secret. Asta pentru că în Gorj nu avem organizaţii civice, nu avem ong-uri, nu avem prefect, nu avem preşedinte de consiliu judeţean, nu avem consilieri judeţeni, nu avem primari, nu avem consilieri locali, nu avem servicii secrete, nu avem veritabili oameni de presă.

Cu excepţia primarului de la Baia de Fier, Constantin Mihuţescu, nimeni nu s-a pronunţat public împotriva carierei de granit. Toţi ceilalţi au primit bucuroşi această tumoare imensă în inima staţiunii Rânca. Să ne înţelegem: Mihuţescu e, la rându-i, un nemernic avar. Dacă mi-aş face timp de el, finalitatea ar fi una singură: DNA-ul. El s-a trezit vorbind împotrivă doar pentru că se urăşte visceral cu alt nemernic avar, Pantelimon Todea, primarul Novaciului.

Panouri cu nemernicii avari, din trei în trei kilometri

Pe lista celor care fac lobby la modul foarte silos pentru această carieră de granit se află şi un om pe care l-am admirat (necunoscându-l aproape deloc, din câte înţeleg acum), l-am respectat şi l-am susţinut public în mai multe rânduri. Nu-i spun numele pentru că l-aş onora. Propun, însă, altceva: numele tuturor nemernicilor avari care susţin înfiinţarea acestei tumori în inima staţiunii Rânca să fie trecute pe nişte panouri imense, din trei în trei kilometri, de la Novaci la Rânca, în amintirea staţiunii de odinioară.

Patronii de hoteluri şi pensiuni din Rânca, membrii de onoare ai Clubului Retardaţilor Întârziaţi

Întrucât niciunul dintre proprietarii de hoteluri şi pensiuni de la Rânca, primii afectaţi de înfiinţarea  carierei de granit, nu s-a opus până acum acestui proiect, propun să fondeze şi să se înscrie toţi în Clubul Retardaţilor Întârziaţi. Doar retardaţii întârziaţi sunt lipsiţi şi de orice urmă de spirit civic, şi de banalul instinct de apărare care ar fi trebuit să-i împingă să-şi apere afacerile.

Ce se întâmplă acum la Rânca depăşeşte limitele absurdului şi ale imposibilului, dacă ţinem cont de faptul că cele 45 de hectare pe care va fi amplasată cariera de granit fac parte dintr-o zonă naturală protejată de Uniunea Europeană prin Reţeaua Natura 2000!!!

Vom reveni.

Staţiunea gorjeană Rânca rămâne pe mai departe oaza sau, mai bine zis, cloaca de evaziune fiscală din acest judeţ din ce în ce mai sărăcit. Asta uimeşte cu atât mai mult cu cât, recent, şeful poliţiştilor gorjeni, Viorel Salvador Caragea, ţinea lecţii de moralitate şi legalitate, acuzând evaziunea din staţiune. Dar, Caragea a vorbit, Caragea a auzit, dovadă că evaziunea continuă, şi chiar sub nasu’ poliţiştilor. Mărturie în acest sens stă punctul de închiriere a ATV-urilor, aflat la câţiva zeci de centimetri de postul de poliţie improvizat în Rânca.

Ziua şi bonul fiscal

Aşadar, urmează un pont gratuit oferit cititorilor care vor să facă bani şi să-i dea un şut în fund statului atunci când acesta vine să-şi ceară dreptul. Reţeta este una foarte simplă. Se cumpără cât mai multe ATV-uri, eventual 12, ca în cazul de faţă, se poziţionează punctul de închiriere lângă un post de poliţie, tot ca în  cazul de faţă. Totul se „garniseşte” cu un bon fiscal pe zi, şi acela la cerere. Dacă nu cere nimeni, cu atât mai bine! Funcţionalitatea metodei a fost demonstrată de angajaţii unei firme de ATV-uri din Rânca şi este probată de facsimile inserate alăturat, realizate după bonurile fiscale cu nr. 1 (!!!) primite şi sâmbătă, şi duminică, mult după ora prânzului.

Altfel spus, salariaţii societăţii închiriază la foc continuu ATV-urile şi îţi dau bon fiscal numai dacă-l soliciţi. În rest, banii se încasează la negru. Nota bene: o plimbare de 30 de minute cu ATV-ul costă 70 de lei, adică 700 mii de lei vechi. În consecinţă, imaginaţi-vă câţi bani se obţin într-o zi întreagă, fără să-i dai statului aproape nimic. Aşadar, o afacere cu profit maxim….

Să trăiţi, şefu’!

Staţiunea Rânca este în această perioadă doldora de turişti, mulţi dintre ei înghesuindu-se să-şi închirieze un ATV. Deşi este chiar lângă vagonul postului de poliţie, firma de ATV-uri ce închiriază la negru nu este deranjată de nimeni. Dimpotrivă, oamenii legii trec pe lângă aceasta ca şi cum ar fi invizibilă. Ba mai mult, chiar un poliţist de la Serviciul de Investigarea Fraudelor s-a plimbat, sâmbătă, cu ATV-ul aceleiaşi firme. Fireşte, omul legii era prea preocupat cu distracţia ca să mai observe cine încalcă legea şi cine nu.

Un alt aspect paradoxal este acela că dacă îi întrebi pe cei care frecventează zona, îţi spun că firma ce închiriază ATV-uri se află nu doar lângă postul de poliţie, ci chiar într-o anexă a cabanei unui poliţist. Este vorba de Cristi Stroe, ginerele lui Constantin Lungu, patronul S.C. PRES SANITAS S.R.L., firma care a făcut batjocura de alimentare cu apă de la Turcineşti. Ce face conducerea IPJ Gorj în acest timp?! Declarativ: luptă împotriva evaziunii fiscale. În realitate: poliţiştii se plimbă cu ATV-urile închiriate la negru, iar oamenii în uniformă se fac că ninge, pentru că la Rânca în această perioadă nici măcar nu plouă…

Evazioniştii sunt angajaţii lui Schneider, de la KEY CENTER

Şirul surprizelor e departe de final. Firma care închiriază ATV-uri la negru din garajul poliţistului Cristi Stroe este S.C. ROBAN IMPEX S.R.L., administrată de SORIN GABRIEL SCHNEIDER, deţinătorul lanţului de magazine KEY CENTER!  Lucru surprinzător, având în vedere că afacerile din Târgu Jiu ale lui SCHNEIDER păreau să emane profesionalism şi trăinicie, lanţul de magazine amintit impunând standarde de calitate ridicate.

În comisia pentru învățământ din Consiliul Județean Gorj nu intră cine se potrivește. Dovada, în Gorj Domino.

În satul de strămutați din Albeni a fost construită o școală nouă, după norme europene, dar pare-se că nu se va deschide niciodată. Amănunte, în Pandurul.

“Lumină nu avem, apă nu, mâncare nu, ce să facem, încotro să o luăm? Nu mai rezistăm în felul ăsta. Ne munceşte toată ziua şi bani nu ne dă.” De trei luni, beneficiarii din Prigoria ai Legii 416 nu si-au mai primit ajutorul social de 220 lei și se adâncesc în mizerie. Detalii, în Pandurul.

Impact în Gorj l-a găsit pe Tiberiu Trotea, noul director al Complexului Energetic Rovinari, incompatibil cu statutul de consilier județean.

După ce autoritățile s-au grăbit să anunțe  că incendiul de la Rânca a fost generat de o defecțiune la o centrală termică, proprietarul scrumului rezultat din cele șase cabane a declarat, ieri, pentru Radio Omega că “vinovate de producerea incendiului sunt autorităţile din Baia de Fier, CEZ Electrica, dar şi ISU Gorj, care a ajuns cu întârziere în staţiune, în noaptea incendiului”.

Începând cu viitorul an școlar, numărul elevilor se va reflecta direct în remunerațiile cadrelor didactice. Detalii, în Pandurul și pe Tele 3.

În România, nici meteorologii nu mai sunt ce au fost odată, motiv pentru o anchetă parlamentară. Mai multe, în Adevărul.

Despre noncombatul uzinelor româneşti din industria de apărare în fața companiilor din străinătate și a firmelor private care câștigă contracte de milioane de euro pentru diferite produse militare necesare armatei române, citiți în Jurnalul Național.

Despre cum a întărit trișorul Adrian Mutu renumele de hoţi şi escroci al românilor, în editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gândul.

Nu știu cine este Maxim Tănase și nici nu cred că este relevant. Posibil, un prosper om de afaceri care a intuit potențialul de dezvoltare al zonei și a investit aici. Înțeleg încă o dată că în Gorj nu ajunge să te ducă mintea și să ai bani. Maxim Tănase și-a făcut la Rânca partea lui de treabă: niște cabane ultramoderne. Statul, însă, doar i-a concasat impozitele și nu a făcut nimic la schimb, ca un cretin care, oricât ar citi, oricâte muzee și documentare ar vedea, tot cretin rămâne. Ce trebuia să facă Maxim Tănase, în plus? Detașament personal de pompieri? Primar personal? Prefect personal? Spital personal? Școală personală? Drumuri personale? Țară – ’mnezeii mamii ei de țară! – personală?

Cum o fi, după ce pierzi un million de euro, să asiști la această grotescă pasare a (in)competenței, de la primarii din Novaci și Baia de Fier la comandantul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență? Primarii de azi și dintotdeauna n-au făcut decât să stoarcă atât cât s-a putut de mult de pe urma fiecărei parcele concesionate: bani, favoruri, influență, personaje suspuse îndatorate lor și, mai ales, imunitate în fața legii. Liviu Dumitrașcu, comandantul IJSU, a fost foarte mult timp “în cărți” la DNA, pentru că sutele de angajări făcute la pompieri în ultimii ani erau prevăzute cu paraîndărăt, de care se bucurau mai mulți, până sus. Motiv pentru care a și fost scos în cele din urmă “din cărțile” DNA-ului și uitat în funcție. Cam cât de solide îi sunt proptelele și cât de mare e deficitul de competență printre angajații IJSU, din moment ce pe Liviu Dumitrașcu nu îl deranjează nimeni cu nimic?

Apoi, pentru ce există și de ce se întrunește de zeci de ori Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, a cărui structură o puteți lectura aici, dacă nu pentru vorbit discuții? Sunt circa 100 de persoane în și pe lângă acest comitet, toți șefi de instituții. Aveți idee la cât se ridică remunerațiile lor, cumulate, pentru orele în care vorbesc discuții?

Câtă vreme un om aflat la Pitești anunță pompierii că arde la Rânca și ajunge la fața locului înaintea lor, e clar că nu ne-am născut în locul potrivit.

Verdictul INML, pronunţat din concediul de odihnă

“Jurnalul Naţional” continuă investigaţia referitoare la cazul minorului Constantin Velcev, dispărut la 23 iulie a.c. din Rânca şi găsit mort de un localnic la 16 august a.c., lângă albia unui pârâu, la circa 8 km de vila unde fusese cazat.
Conform materialului publicat în ediţia de astăzi, INML a finalizat expertizarea cadavrului minorului, concluzionând că acesta a decedat încă din prima noapte de după dispariţie, din cauza “şocului hipotermic”.
“Jurnalul Naţional” îşi exprimă scepticismul faţă de justeţea concluziei INML şi susţine că verdictul a fost emis în pripă, de un specialist – prof. Viorel Panaitescu – ce s-a aflat mai mult în concediu în această perioadă. “Şocul hipotermic”, ca şi cauză a decesului, era singura care îl exonera pe coordonatorul acţiunilor de căutare, Viorel Salvador Caragea, şeful IPJ Gorj, pentru  nerespectarea procedurilor interne specifice a căror aplicare ar fi crescut şansele de a avea un alt deznodământ. Deşi exista un elicopter diponibil, l-a solicitat abia a treia zi. Plus că minorul a fost găsit într-un loc în care, conform documentelor raportate ierarhic, se scotocise de către oamenii legii. Haos şi bulibăşeală.
Concluzia INML este contestată nu numai de specialişti în domeniu, de talia prof. dr Vladimir Beliş, şi a prof. dr Gheorghe Alexandrescu, ci şi de Administraţia Naţională de Meteorologie, care a emis un comunicat oficial conform căruia în noaptea în care copilaşul, potrivit şefului IPJ şi autorului expertizei, a murit de frig, în zona Rânca s-a înregistrat o temperatură minimă de 13,9 grade Celsius. Cu alte cuvinte, persoane responsabile din instituţii publice fundamentale plătite de la bugetul de stat susţin fără să clipească faptul că se poate muri de frig la 13,9 grade Celsius. Am înţeles, să trăiţi, domn comandant, permiteţi să raportez: dacă ordonaţi dumneavoastră, la 13,9 grade Celsius îngheaţă şi apa, să trăiţi.

Jurnalul Naţional cere anchetă internă

Ca urmare, Jurnalul Naţional cere oficial Ministerului de Interne declanşarea unei anchete interne pentru a stabili:
“1) dacă au fost respectate, în cazul de la Rânca, procedurile interne privind modul de acţiune al poliţiei în cazurile copiilor dispăruţi;
2) dacă s-au făcut căutări în zona pârâului Dâlbanu, zonă în care a fost găsit ulterior copilul. Cine a făcut aceste căutări şi de ce copilul nu a fost găsit acolo, având în vedere rezultatul expertizei, care arată că băieţelul ar fi murit de frig, în prima noapte?
3) care sunt motivele pentru care coordonatorul căutărilor, comisarul-şef Salvador Caragea, nu a solicitat de la minister elicopter cu termoviziune în primele 24 de ore de la dispariţie?
4) cum au fost organizate operaţiunile de căutare în noaptea de 23/24 iulie, cine a coordonat în acea noapte Centrul de Monitorizare şi cine – Punctul de Comandă?
5) la ce interval de timp de la primirea sesizării dispariţiei prin 112 s-a deplasat inspectorul-şef Salvador Caragea la faţa locului, în Rânca?
6) cum a realizat şeful Centrului de Monitorizare, “Evaluarea acţiunilor pentru rezolvarea cazului”, raport care trebuie efectuat, conform procedurilor interne, în timpul operaţiunilor de căutare a minorului dispărut.”

Cum se fac controalele la Gorj

Ce va urma? Este simplu. Doi – trei specialişti din corpul de control al ministrului de interne, de preferinţă gorjeni la origine sau cu rude şi/sau afaceri în Gorj, vor veni în control, într-o zi de vineri, spre sfârşitul programului, să mai schimbe aerul de Bucureşti şi să deguste un păstrăv afumat pregătit la Tismana, în crenguţe de brad. Totul împănat cu ceva folclor local, din secţiunea tinere speranţe, cu liceul abia teminat. Duminică, înainte să plece spre Bucureşti cu telescoapele lăsate, vor stabili, de comun acord cu inspectorul şef, că, oricum, băieţelul suferea de o boală incurabilă şi că, prin modul profesionist, nu-i aşa, de conducere a căutărilor a fost scutit de chinuri groaznice.

De ce este posibil să nu-l prindă paltonul

Mai dificil va fi de explicat şi de acoperit cum, din pornirea de a-şi demonstra loialitatea faţă de oamenii politici care l-au uns în funcţie, a inventat un furt astronomic de 2,5 milioane de tone de cărbune, fără să se gândească în cât timp putea fi produsă această cantitate, cine putea finanţa costurile de producţie, dacă existau capacităţi de stocare a 2,5 milioane de tone de cărbune, dacă CFR-ul se încumeta să transporte, la negru, câte 4 navete de cărbune pe zi, timp de un an, fără documente de însoţire şi toate cele, cine şi de ce a fost interesat să cumpere 2,5 milioane de tone de cărbune neînregistrat în documente, cine şi de ce a cumpărat, mai departe, energia electrică produsă din 2,5 milioane de tone de cărbune neînregistrat. Ca să îşi disimuleze partizanatul politic, a chemat pe firul scurt nişte băieţi din IGPR, care au descins la Gorj cu unica misiune de a fi de acord cu specialiştii locali. Apoi, destul de abil, i-a pus pe omologii de la Garda Financiară să facă nişte calcule matematice după grila pe care le-a băgat-o sub nas şi, cum a primit raportul, l-a şi făcut scăpat în presă. Destul de dificil de dibuit filiera, foarte complicat pentru Liviu Chiţiba, noul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă. Deşi lucrurile sunt evidente, nu are pe cine informa, într-un sistem în care totul este putred şi în care a-ţi face datoria echivalează cu a-ţi bătea cuie în talpă.