Slugoiul Ovidiu Popescu fuge în concediu de odihnă ca să nu îşi supere Stăpânii

Invitat la negocierile purtate la Primăria Târgu Jiu, i-am demonstrat arhitectului american de origine română, în baza textului Memorandumului ce fusese încheiat între părţi, reaua credinţă a părţii americane, care introdusese o mulţime de pasaje ilegale, aberante şi/sau strict defavorabile oraşului şi Ansamblului, prin care urmăreau să preia controlul cercetării brâncuşiologice şi drepturile de imagine asupra a ceea ce înseamnă Brâncuşi la Târgu Jiu. Totodată, am explicat de ce nu e binevenit un parteneriat cu Fondul Mondial al Monumentelor, ONG care l-a sprijinit inclusiv financiar pe Radu Varia în ciopârţirea Coloanei Infinite, în anii ’90.

Din păcate, directorul Centrului Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi”, Ovidiu Popescu, cel care l-a susţinut tot timpul pe Radu Varia şi a sprijinit tacit noul proiect american, aflând de descinderea arh. Mihai Radu la Târgu Jiu, a fugit intempestiv într-un subit concediu de odihnă. Altfel, ar fi trebuit să participe la întâlnirea cu Mihai Radu şi să aibă puncte de vedere! Ori, slugoiul nu se putea opune public construirii Centrului American, pentru că s-ar fi supărat fraţii din Masonerie pe el. Repet: cel plătit din bani publici să-l apere pe Brâncuşi de diverşi investitori binevoitori e Ovidiu Popescu, dar dânsul fuge în concediu ca să nu fie nevoit să îşi dea jos masca.

Când am dezvăluit, recent, că Popescu încurcă managementul de la Centrul Brâncuşi cu obligaţiile sale de mason şi de promovare a unor fraţi-masoni în manifestări publice de prestigiul şi tradiţia “Brâncuşianei”, nu am greşit cu nimic. Aşa cum am anunţat, în weekend-ul ce a urmat “Brâncuşianei”, în Gorj a avut loc deschiderea Anului Masonic, Popescu făcând diligenţe la Postul de Televiziune Tele 3 pentru aranjarea unui interviu cu Tudorel Niţulescu, Mare Maestru al Marii Loji Naţionale a României. Zis şi făcut, interviul a fot realizat chiar în weekend-ul cu pricina, şi a fost deja difuzat de câteva ori de Tele 3.

Ai şi tu un gram de onoare, Slugoiule?

Proiectele manageriale depuse pentru adjudecarea unor funcţii de manageri ai unor instituţii publice ar trebui să fie … publice. Popescu a luat nota 3 (trei) pe primul proiect şi nota 8 (opt) pe un al doilea proiect, devenind, brusc, foarte competent şi deştept. Am cerut Primăriei Târgu Jiu, instituţie în cadrul căreia funcţionează Centrul Brâncuşi, cele două proiecte manageriale. Ni s-a răspuns că primul proiect nu îl putem vedea, deoarece ar fi fost distrus, neexistând obligaţia păstrării lui. De aceea, întrebăm aici: Slugoiule, ai şi tu un gram de onoare să îţi faci public proiectul managerial notat cu nota 3 (trei)? Desigur, ţi se pare irelevant, în contextul managementului de excepţie pe care îl practici la Centrul Brâncuşi…

Concursul ilegal de la Centrul Brâncuşi, repus pe orbită de Cârciumaru

Important este că, printr-o declaraţie publică recentă, Florin Cârciumaru a pus cruce parteneriatului româno-american: “vreau să pun stop speculaţiilor din jurul construcţiei pe care voiam să o realizăm cu sprijinul unei fundaţii din SUA pentru că, din câte am înţeles, pe lângă fundaţia respectivă ar fi şi domnul Varia, o persoană declarată non-grata la nivel de municipiu. Le mulţumim pentru intenţie, dar trebuie tăiate lucrurile rele din faşă”. Pe de altă parte, în urma dezvăluirilor noastre legate de trucarea concursului pentru ocuparea unor posturi la Centrul Brâncuşi, primarul a cerut comisiei de evaluare exigenţă maximă. În consecinţă, consilierii Nichifor şi Ciongaru au insistat ca subiectele pentru proba scrisă să fie elaborate chiar în dimineaţa susţinerii acesteia, în prezenţa candidaţilor. Firesc, s-a ajuns ca pilele să fie eliminate şi ca numai două din cele şase posturi disponibile să fie completate. Deşi tineri gorjeni ultralicenţiaţi şomează pe la casele lor, neofertaţi de nimeni, ei nu s-au prezentat la acest concurs pentru că el s-a desfăşurat … cam în secret.

GORJNEWS demarează curăţenia de toamnă la Poliţia Locală!

De peste un an, GORJNEWS dovedeşte infracţiunile în legătură cu serviciul săvârşite de conducerea Poliţiei Locale Târgu Jiu. Întrucât suntem pe deplin edificaţi că primarul Florin Cârciumaru nu are nici cea mai mică intenţie de a cerceta pe fond, la modul real, abuzurile şi ilegalităţile incredibile de la Poliţia Locală, GORJNEWS demarează o campanie de presă şi depunerea mai multor plângeri penale, la capătul căreia dorim ca cei vinovaţi să răspundă conform faptelor lor şi ca Poliţia Locală să fie condusă de persoane competente, responsabile, capabile să creeze o instituţie modernă, aflată în slujba cetăţeanului, a comunităţii şi a legii.

Cârciumaru şi Tudor, colegi de clasă în copilărie, tovarăşi de ilegalităţi acum

În legătură cu actualul director executiv al Poliţiei Locale Târgu Jiu, Ion Tudor, am demonstrat în Ziarul de Investigaţii GORJNEWS şi în emisiunea „Panoul de Onoare”, pe care o realizez la Gorj TV, că încalcă legea mai des decât respiră, că nu mai are ce să caute în fruntea acestei instituţii care ar trebui să slujească cetăţeanul. Se pare că fostul coleg de clasă din copilărie al lui Tudor, primarul Florin Cârciumaru, nu are capacitatea de a înţelege că un ins dovedit că încalcă frecvent legea trebuie deferit procurorilor şi, bineînţeles, demis urgent de la conducerea Poliţiei Locale. Această instituţie ar trebui să vegheze la respectarea legalităţii, nu să adăpostească posibili infractori în posturi de conducere. Din păcate, Cârciumaru s-a limitat la a numi o comisie de cercetare căreia i s-a ordonat să-l scoată basma curată pe Tudor. Toţi membrii acestei comisii de cercetare, muşamalizând ilegalităţile de la Poliţia Locală, devin complici, comit ei înşişi infracţiuni în legătură cu serviciul, care în cele din urmă vor fi dovedite şi sancţionate.

Urdea e cercetat ilegal de subordonaţii săi

De competenţa procurorilor este şi “performanţa” directorului adjunct Florin Urdea, fiul secretarei lui Cârciumaru, dovedită de noi, de a transforma comisia de disciplină a Poliţiei Locale într-o structură de tip securisto-comunist, prin care are loc epurarea instituţiei de angajaţii înscrişi în sindicate neagreate, hăituirea celor care nu sunt nici rude, nici pile ale lui Tudor şi Urdea şi care nu consimt la a duce la îndeplinire ordine ilegale. De râsul curcilor: în urma dezvăluirilor noastre, o comisie alcătuită doar din subordonaţi ai lui Urdea îl cercetează în prezent pe acest pretins manager, care în mediul privat ar putea conduce cel mult nişte cârciumi slinoase, ca acelea din Parcul Central, primite pe doi lei de la Cârciumaru. Dacă primarul nu ştie sau nu vrea să ştie legile pe care ar trebui să le respecte, juriştii Primăriei, plătiţi din bani publici, ar fi trebuit să-i spună lui Cârciumaru că e ilegal ca Urdea să fie cercetat disciplinar de subordonaţii lui şi că fiul secretarei primarului trebuia deferit comisiei de disciplină din Primăria Târgu Jiu.

Poliţiştii locali, condamnaţi la înfometare şi boală

Ziarul de Investigaţii GORJNEWS va merge până în pânzele albe pentru ca la Poliţia Locală Târgu Jiu să se stabilească vinovaţii şi vinovăţiile, pentru ca angajaţii acestei instituţii, condamnaţi la înfometare şi boală prin nişte salarii de mizerie, plătite şi acelea cu întârziere, să nu mai fie, pe deasupra, batjocoriţi, umiliţi, hăituiţi şi agresaţi.

Dacă primarul nu ia măsuri, 96 din alegătorii din Târgu Jiu sunt cel puţin cretini

Domnule Florin Cârciumaru, dacă aţi găsi timp şi răbdare pentru a citi Legea Poliţiei Locale, aţi înţelege că instituţia creată de Tudor nu are nimic în comun cu ce ar trebui să fie o Poliţie Locală în slujba cetăţeanului, a comunităţii şi a legii. Am înţeles, din anumite sondaje de opinie, că 96 la sută din alegători doresc să continuaţi ca primar al Târgu Jiului. Domnule primar, faptul că dumneavoastră îi susţineţi necondiţionat şi independent de faptele lor penale pe Tudor şi Urdea la conducerea Poliţiei Locale Târgu Jiu dăunează grav acestui oraş şi îmi întăreşte convingerea că 96 la sută din alegători sunt cel puţin cretini

Comisia de disciplină, instrument de reeducare a elementelor ostile

Principalul instrument utilizat de Tudor şi Urdea pentru “reeducarea” şi “recuperarea” oilor rătăcite este comisia de disciplină din cadrul Poliţiei Locale.
Poliţistul local Burlan Amalia, membru PROLEX, din cauza unor probleme de sănătate nu s-a putut prezenta într-una din zilele sale libere pentru o instruire organizată la sediul Poliţiei Locale. Vânători de greşeli ai salariaţilor consideraţi de ei incomozi, Tudor şi Urdea au deferit-o imediat comisiei interne de disciplină, deşi nu săvârşise o abatere de competenţa acestui for. Din înregistrarea discuţiilor purtate la comisia de disciplină în data de 1 aprilie a.c., reiese clar tratamentul inuman de care a beneficiat Burlan Amalia din partea superiorului ei ierarhic, Florin Urdea.

Burlan Amalia izbucneşte în plâns şi îşi exprimă uimirea pentru că a fost aruncată direct în comisia de disciplină, în condiţiile în care adevăratele abateri din Poliţia Locală sunt trecute cu vederea.

“Poliţia Locală, instituţie de căcat”

În continuare, Florin Urdea devine din ce în ce mai abrupt şi îşi intră în rolul de comisar sovietic ce pare să i se potrivească perfect : “cât să mai suportăm, doamnă, sindicatul dumneavoastră să ne mai tot reclame? dumneavoastră le daţi girul să ne măscărească instituţia. Ăia care vă reprezintă se duc la televizor şi spun: instituţie de căcat. Deci, dacă instituţia e de căcat, şi noi suntem de căcat. Ăia pe care dumneavoastră le daţi bani lunar ca să vă reprezinte”.

Delirul lui Urdea, manifestat pe bani publici într-o instituţie publică, capătă cote nebănuite: “Grupa Sindicală PROLEX s-a constituit expres pentru a defăima această instituţie. Astea sunt chestiuni dictate politic.” Apoi, Urdea se calmează şi îi cere, mieros, prietenia:  “De ce nu vă băgaţi în Sindicatul lui Marius Mirea?”.

“Să fie interzise toate sindicatele!”

De-a dreptul halucinant, Urdea se pronunţă răspicat asupra necesităţii interzicerii oricăror structuri sindicale în administraţia publică şi centrală!!! “Convingerea mea, în 13 ani de administraţie, e că nu are ce căuta sindicat în administraţie, nici centrală, nici locală.”

“Să înţelegeţi că nu trebuie să vă reprezinte interesele vreun sindicat!”

După ce lasă să se înţeleagă că colega lui, poliţist local Burlan Amalia ar merita arsă pe rug de vie, fără să supună votului comisiei de disciplină, Urdea decide cu de la sine putere graţierea criminalei. Totodată, el deconspiră şi motivul iertării: condamnata trebuie să priceapă că sindicatele sunt inutile. “În mod normal, trebuie sancţionată, dar în cazul de faţă eu vă spun deja că cred că o să trecem – comisia, dacă sunteţi de acord – cred că o să vă iertăm, ca să înţelegeţi că nu trebuie să vă reprezinte interesele vreun sindicat, între noi, aicea, pentru că noi suntem între noi, între colegi”.

În mintea din capul lui, acest ins se crede foarte deştept, capabil şi manager de succes. Îi numără zilele până la pensie lui Ion Tudor şi se visează cât mai grabnic pe scaunul de director executiv al Poliţiei Locale, de care jură că nu se va despărţi până când îi va suna şi lui ceasul pensionării. În realitate, Urdea nu ştie nimic corect despre el însuşi şi aproape nimic despre lumea înconjurătoare. Ceea ce a făcut Urdea la comisia de disciplină pe 1 aprilie a.c. este de competenţa procurorilor. Şi nu numai a lor. Specialiştii de la institutele de cercetare şi investigare a crimelor comunismului, cărora le vom expedia înregistrarea audio, vor fi, cu siguranţă, cel puţin la fel de uluiţi ca noi.

Urdea, înschisoare de la şase luni la doi ani

Conform Legii Sindicatelor nr. 54/2003, art. 53, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la doi ani, împiedicarea exerciţiului dreptului la liberă organizare sau asociere sindicală.

Pentru ilegalităţile evidente dovedite mai sus, Ion Tudor l-a deferit pe Florin Urdea, cu acceptul lui Florin Cârciumaru, unei aşa-zise comisii de disciplină interne, alcătuită doar din subordonaţi direcţi ai acestui domn care datorează traseul în viaţă aproape exclusiv statutului de fiu al secretarei primarului municipiului Târgu Jiu. Deşi Urdea ar trebui să dea cu subsemnatul înaintea procurorilor, întrucât în Gorj nu avem procurori, nu i se va întâmpla absolut nimic.

Drame ca aceea a poliţistului local Burlan Amalia se consumă în toate instituţiile de stat din Gorj. Primii vinovaţi sunt chiar victimele, salariaţii batjocoriţi, pentru că gândesc şi se poartă ca nişte sclavi pe plantaţii în raporturile cu şefii lor ierarhici, în loc să-şi afle şi să-şi caute drepturile şi libertatea.

“O dimineaţă care s-a vrut liniştită, într-un cartier cu oameni gospodari. Este a doua zi de după Sfântul Ilie. Ploile de ieri au răcorit pământul şi au curăţat străzile pline de praf. Dar liniştea a fost tulburată de mirosul insuportabil care venea din toate părţile, parcă eram într-o toaletă publică. Era ora 8,30 am. Mă gândeam că în gospodăria mea s-au revărsat mizeriile din latrinele vecinilor. Dar nu a fost să fie aşa. Când văd pe stradă maşinile care revărsau în canalele de canalizare mizeriile din alte canale. Că aşa este la noi, desfundăm într-o parte şi înfundăm în altă parte. Dacă furtuna de ieri a înfundat canalizarea în unele părţi, de ce să o înfundăm în altele. Există şi o explicaţie de la Aparegio Târgu-Jiu. Maşina a rămas în pană exact în dreptul gurii de canal şi nu au putut s-o tracteze din cauza greutăţii. Întrebare: dacă rămânea în pană, neavând nicio gură de canal în preajmă, unde deversau dejecţiile din maşină?”

GORJNEWS întreabă: de câte ori pe zi este reparată doar scriptic acea maşină şi de câte ori pe zi se decontează pe bani publici reparaţii imaginare în service-uri “agreate”, în care maşina nu a călcat niciodată?

Politicienii se îmbuibă, oamenii simpli fac foamea

Dacă la Târgu Jiu s-a ajuns ca orice articol dintr-un magazin second – hand să coste un leu şi ca potenţialii cumpărători să nu se îngrămădească şi să epuizeze tot stocul de marfă în câteva ore nu înseamnă că a crescut nivelul de trai, că gorjenii s-au emancipat şi că nu mai poartă decât haine de firmă. În realitate, sărăcia a atins cote alarmante şi nu sunt semne că se va schimba ceva în perioada următoare.

Dacă orice haină second-hand a ajuns să coste un leu la Târgu Jiu, politicienii şi toţi cei care decid astăzi în Gorj pentru cei mulţi ar trebui să se trezească atât cât mai au timp.

Patronii unui magazin de haine second-hand din municipiul Târgu-Jiu, situat în clădirea Casei Tineretului, s-au decis să reducă preţurile drastic. Treningurile de la 23 de lei, bermudele de la 13 lei, pantalonii de la 12 lei şi rochiţele de la 15 lei au ajuns, toate, la preţul simbolic de un singur leu. Amărât şi leul acesta, pentru că nici aşa cumpărătorii nu s-au înghesuit. „Nici aşa nu prea merge. Multă sărăcie, prea  multă!”, spune vânzătoarea acestui magazin. Cât priveşte motivaţia scăderii fenomenale a preţurilor, femeia zice că reducerile vin pe fondul sărăciei. Aşa se face că acum a fost pentru prima dată când toate hainele la mâna a doua au fost scoase la vânzare la doar un leu, mai zice vânzătoarea…

După ce a făcut lumea în şase zile, în a şaptea Dumnezeu s-a odihnit.

La sfârşitul unui concert excepţional, de peste două ore, susţinut miercuri, 18 mai a.c., la Târgu Jiu, de Tudor Gheorghe, acompaniat de orchestra şi corul Filarmonicii Oltenia din Craiova, sub bagheta dirijorului Marius Hristescu, Maestrul îşi trăia momentele de apogeu ale stării sale de graţie, într-o comunicare totală cu publicul din sala arhiplină. Spectatorii exultau şi îl chemaseră, deja, de trei ori înapoi din culise, să le culeagă aplauzele. Pe orice artist, astfel de clipe îl validează, îl legitimează şi îl împing înainte. A-l tulbura pe Tudor Gheorghe într-un astfel de moment este incalificabil, urât şi grotesc.

Dacă aş scrie că în toiul aplauzelor, printre trepiede, instrumente şi artişti a apărut pe scenă, lângă Tudor Gheorghe, sub ropotele de ovaţii, un porc neinvitat de nimeni, aş greşi. Cel care s-a urcat nechemat pe scenă pentru a împărţi cu Maestrul aplauzele publicului este Ion Călinoiu, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj. Surprins, mirat şi cu o dumnezeiască îngăduinţă, Tudor Gheorghe l-a ignorat, şi pe scenă, şi, imediat, în culise, de unde Călinoiu a plecat cu coada între picioare, neînţelegând de ce Maestrul nu-i face plecăciuni, ca Gheorghe Porumbel, Ion Cepoi, Viorel Gârbaciu şi alţi menestreli locali de partid, care nu-şi mai doresc de la vieţile lor decât să apuce pensiile în fotoliile de directori. Călinoiu n-a înţeles de ce Tudor Gheorghe nu-i  cere permisiunea de a-i cânta, până-n zorii zilei următoare, ca artiştii de la Doina Gorjului, într-un decor intim, asortat eventual cu ceva bagaboante.

Mie, unul, şi multora dintre cei cu care am vorbit după concert ne este foarte ruşine faţă de Tudor Gheorghe după întâmplarea de miercuri seara. Maestrul a plecat puţin abătut, din singurul oraş în care i s-a întâmplat ca un porc să urce pe scenă lângă el, neinvitat. Iartă-ne, Tudor Gheorghe.

Duminică, 1 mai a.c., Realitatea TV a realizat, în direct de la Târgu Jiu, o emisiune de aproape două ore prin care toată ţara a aflat cât de cocoşate sunt autorităţile locale sub “povara” Brâncuşi. Acest demers jurnalistic confirmă justeţea campaniei duse de GORJNEWS şi va determina, probabil, anularea înţelegerii cu americanii.

Reprezentanţii Fundaţiei EURO-CIVICA au aflat tot din GORJNEWS despre centrul american de reinterpretare a creaţiei brâncuşiene şi au demarat, deja, demersurile legale pentru blocarea acestuia.

Morala e una singură: adevărul se spune în singurătate şi însingurează. Tăcerea şi complicitatea restului presei locale şi a tuturor corespondenţilor presei centrale faţă de această crimă culturală, cu implicaţii grave în planul identităţii naţionale, nu au fost de-ajuns.

Un diamant înconjurat de bibelouri de bâlci

În emisiunea realizată duminică, 1 mai a.c., de Mihai Tatulici şi Oana Dobre pentru Realitatea TV s-a încercat condensarea traumelor de care are parte Ansamblul Brâncuşi în zilele noastre. S-a demonstrat că avem o administraţie publică defazată, moştenitoare a unui diamant care mai mult o încurcă şi cu care nu are habar ce să facă, dar nici nu întreabă pe nimeni, mărginindu-se la a-l aşeza într-o vitrină cu geamuri afumate, în care operele brâncuşiene sunt flancate de bibelouri de bâlci. Un Ovidiu Popescu, director la Centrul Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi” al cărui proiect managerial a fost notat cu 3 (trei) şi care nu se diferenţiază cu nimic în poza de grup a suficienţelor locale. Nişte parlamentari de Gorj excesiv de demagogi şi găunoşi în limbaj, faţă de care nu merită să simţi nici silă. Victor Ponta, preşedintele PSD ajuns în Parlament la limită, cu voturile romilor din Obreja, după ce că nu face absolut nimic pentru Gorj, a plecat din emisiune, pozând în omul de stat presat de probleme intergalactice. Prestaţia sa catastrofală şi inexistentă de parlamentar de Gorj poate fi pusă, în cazul fericit, pe faptul că, în unele situaţii, trupul se dezvoltă mai repede decât intelectul. Un “Memorandum” semnat cu două fundaţii americane prin care Brâncuşi e mai lezat în sufletul lui mai rău decât prin găurile făcute de Radu Varia, într-o deşănţată barbarie, în modulele Coloanei Infinite. Pierderea în instanţă a drepturilor de imagine asupra Ansamblului, pe care, însă, oraşul Târgu Jiu este proprietar(!), de către nişte jurişti ai Primăriei cărora le-aş tatua pe frunte cuvântul “BLAT”, să-i recunoască lumea şi să-i scuipe. Dispariţia prin distrugere a casei părinteşti a lui Constantin Brâncuşi, de la Hobiţa, fără vreo împotrivire din partea autorităţilor.

Cârciumaru, obişnuit cu presa pupincuristă

Obişnuit cu atitudinea pupincuristă a presei locale, primarul Florin Cârciumaru a reacţionat total nepotrivit, ca un sfânt părinte acuzat de apartenenţă la un curent satanist. Probabil că dacă majoritatea corespondenţilor presei centrale nu i-ar mânca grăunţe din palmă, primarul nu ar crede că toţi ziariştii ce prestează la centru sunt la fel. Deşi în timpul emisiunii a declarat tranşant că nu se mai realizează clădirea americană, a doua zi şi-a schimbat poziţia, afirmând că se va construi după obţinerea aprobărilor de la Ministerul Culturii. Aceeaşi presă pupincuristă a lansat imediat gogoriţa că din cauza lui Mihai Tatulici americanii nu mai fac “muzeu Brâncuşi” la Târgu Jiu. În realitate, niciodată cele două fundaţii americane nu şi-au propus realizarea unui muzeu Brâncuşi. Ele doresc doar ridicarea unui centru de reinterpretare a creaţiei brâncuşiene, în care exegeza brâncuşiană să fie rescrisă în spiritul tâmpeniilor lansate sub semnătură de Radu Varia, profanatorul Coloanei Infinite: Brâncuşi a plecat semianalfabet din România şi a început să creeze abia la Paris, influenţat de loji masonice, arta neagră şi misticul tibetan Milarepa.

Directorul Centrului Brâncuşi, escroc sadea

Paranteză: cine e foarte bun prieten cu Radu Varia? Cine a lucrat o viaţă în media şi nu l-a atacat niciodată? Cine ţine trena la fustele masonilor la fiecare reuniune din Gorj? Cine nu a inclus niciun rând despre traumele provocate Coloanei Infinite de Radu Varia, în textele postate pe site-ul Centrului Municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi”? Cine nu are nimic de comentat de câte ori e întrebat de ziarişti despre edificarea centrului american de lângă Coloană? Escroc sadea, de foarte joasă speţă, Ovidiu Popescu, răspunde de fiecare dată cu aerul nevinovat al unei veterane de bordel ce tocmai a fost admisă la şcoala de maici. Directore, conduci Centrul Brâncuşi, nu S.C. EDILITARA S.A., nu Întreprinderea de Drumuri şi Poduri!!!

Acum câteva luni, Ovidiu Popescu mi-a promis şi mie şi scriitorului Marius Marian Şolea că, imediat ce va fi instalat director la Centrul Brâncuşi, va denunţa public “Memorandumul” şi, mai mult, îl va convinge şi pe primar să facă acelaşi lucru. (Am acceptul lui Marius Marian Şolea să dezvălui acest lucru.) Nu mai departe de februarie a.c., Ovidiu Popescu îmi spunea că, imediat ce termină de zugrăvit sediul Centrului Brâncuşi, denunţă “Memorandumul”. Nu a făcut-o nici până azi. Lesa dânsului e foarte scurtă şi priponită de WC.

“Un înger apără acest oraş”

“Un înger apără acest oraş şi el va face ca astfel de emisiuni, de lansări de CD-uri ca <<Nu-l mai goniţi pe Brâncuşi>>, de spectacole şi mitinguri să se tot întâmple, până la întreruperea relaţiilor murdare în materie de Brâncuşi dintre edili şi anumite persoane”. Marius Marian Şolea, scriitor

“Pinalty” e minciună pe lângă al nostru!

Revenind, reacţia din emisiune a primarului Florin Cârciumaru l-a devoalat drept un lider totalitar, neobişnuit să participe la dialoguri din al căror preludiu lipsesc contractele publicitare. Dacă primarul de astăzi al Târgu Jiului are un astfel de discurs, “meritul” este în primul rând al presei locale, care n-a avut niciodată nimic împotrivă. După emisiune, mai mulţi amici din ţară m-au sunat să îmi spună că au fost fascinaţi de un asemenea personaj şi că, pe lângă Cârciumaru, Gheorghe Ştefan, zis “Pinalty”, de la Piatra Neamţ, e minciună.

Încă o dezvăluire: absolut toţi parlamentarii prezenţi în emisiune primiseră de la mine în februarie a.c. textul “Memorandumului”, cu rugămintea de a-l citi şi de a reacţiona după cum îi duce capul şi conştiinţa. Niciunul nu a mişcat niciun deget. Mai mult, un deputat PDL mi-a făcut “confidenţa” că nu se implică pentru că: 1. se supără Cârciumaru pe el; 2. are soarta lui Ionel Manţog, singurul care a măcănit împotriva PSD şi a fost executat de liderii de la centru ai PDL.

În mod cu totul nefericit, Mihai Tatulici a invitat în emisiune doar parlamentari de la PSD, lăsând calea deschisă ecourilor locale care au vorbit în ultimele zile de “o execuţie” dictată de adversari politici.

“Elitele” de la Universitatea “Constantin Brâncuşi” sunt multe, dar mute

Cel puţin bizară desăvârşita absenţă din spaţiul public, în problema Brâncuşi, a “elitelor” din Universitatea “Constantin Brâncuşi”, care şi-l arogă pe sculptor ca patron spiritual dar suferă de un acut dezinteres faţă de aceste crime culturale în derulare.

Vom reveni.

Am scris, recent, despre ţigăncuşa din Obreja pe care mă-sa o plimbă de mică, la cerşit, peste tot prin Târgu Jiu. Fata a ajuns, între timp, bună de măritat, dar Ion Tudor, şeful Poliţiei Locale, şi comisarul Petre Filip, şeful Serviciului de Ordine Publică, nu ştiu, nu cunosc, nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase. Dacă dânşii patronează reţelele de cerşetori, sunt de înţeles. Dacă nu, e limpede că sunt foarte incompetenţi.

De acum, în Ziarul de Investigaţii GORJNEWS veţi găsi, săptămânal, fotografiile celor doi, lângă cerşetorii pe care mai au puţin şi îi declară monumente ale naturii, ocrotite prin lege.

„Asigurarea de răspundere civilă auto (RCA) este o asigurare prin care terţii prejudiciaţi în urma unui accident auto, produs din vina conducătorului auto asigurat, primesc despăgubiri pentru daunele materiale şi/sau vătămările corporale suferite”. Vrăjeală! Vorbe de adormit copiii şi credulii! Asta a simţit pe propria piele un gorjean care aşteaptă, de anul trecut, să fie despăgubit de SC Groupama Asigurări SA, sucursala Târgu-Jiu.

Noiembrie, ziua 16, anul 2010, în jurul orei 21.00. Un autoturism, condus de Cosmin Zaharia, intră într-un chioşc metalic aflat pe Bulevardul Nicolae Titulescu, vis-a-vis de staţia CFR din Târgu-Jiu. Maşina, marca VW Golf, distruge în totalitate chioşcul, iar poliţiştii din cadrul Poliţiei Rutiere, ajunşi la faţa locului, concluzionează că vinovat de producerea accidentului este conducătorul auto. Într-o astfel de situaţie, daunele sunt suportate de societatea de asigurări, în cazul de faţă – SC Groupama Asigurări SA.

Şi cu magazinu’ distrus, şi fără bani

Şoferul Cosmin Zaharia nu a contestat procesul verbal de sancţiune şi a declarat că este de acord cu despăgubirea, refuzând să facă obiecţiuni. Teoria societăţilor de asigurări zice că păgubitul, în cazul de faţă Ion Şerbu, ar fi trebuit să fie despăgubit în baza asigurării RCA. Ce glumă bună, ar spune cei de la SC Groupama Asigurări SA! Totuşi, în speranţa că îşi va recupera banii pierduţi prin distrugerea chioşcului, în ziua următoare, adică pe 17 noiembrie, Şerbu a luat legătura cu şoferul şi a primit de la acesta o copie după asigurarea RCA încheiată cu SC Groupama Asigurări SA. Păgubitul şi autorul pagubei au mers împreună la societatea de asigurări pentru a depune cererea prin care se solicita despăgubirea cuvenită, în virtutea poliţei de asigurare.

Atenţie, vine inspectoru’!

În după-amiaza aceleiaşi zile, la faţa locului au ajuns doi inspectori de daune care au făcut măsurători şi „un număr mare de poze din poziţii diferite”, după cum spune Şerbu. Ba mai mult, ca să scape de birocraţie, gorjeanul le-a dus celor de la asigurări toate documentele solicitate, pentru ca cei de la SC Groupama Asigurări SA să nu mai aibă nimic de comentat. A trecut timpul, iar cei de la asigurări n-au mai dat nici un semn.

„Din data de 17 noiembrie 2010 şi până în prezent nu am cunoştinţă de existenţa vreunui proces-verbal de constatare încheiat de reprezentanţii SC Groupama Asigurări SA, Târgu-Jiu pentru că nu mi s-a cerut să semnez un asemenea document şi nici nu am fost informat cu privire la valoarea cu care urma să fiu despăgubit”, afirma păgubitul Ion Şerbu.

Trageri de timp, marca GROUPAMA

Considerând că, prin atitudinea afişată, cei de la SC Groupama Asigurări SA trag de timp, gorjeanul s-a adresat instanţei de judecată, iniţiind o acţiune în pretenţii. Numai că reprezentanţii societăţii de asigurări nu sunt proşti şi ştiu că pentru a continua acţiunea la Judecătoria Târgu-Jiu, păgubitul trebuie să achite o taxă judiciară de peste 1000 de lei şi onorariul de avocat care ajunge la 2000 de lei. Pe lângă sumele de bani, păgubitul mai are de aşteptat luni şi ani buni până când instanţa de judecată va da o decizie definitivă şi irevocabilă care să nu mai poată fi atacată de juriştii de la SC Groupama Asigurări SA. Din acest considerent, Ion Şerbu atrage atenţia tuturor celor care ar păţi ca el „să se ferească de ţepari” şi să nu se bazeze pe o hârtie pe care scrie „poliţă de asigurare de răspundere auto RCA-SC Groupama Asigurări SA, sucursala Târgu-Jiu, Victoria-Parâng; agent Pătrulescu Victor Cosmin”, ce are o limită de despăgubire pentru pagube materiale de 500.000 euro, pe hârtie.

GROUPAMA pretinde că magazinul distrus a răsărit din pământ

Inspectorul de daune Gabriel Bărăscu, din cadrul SC Groupama Târgu-Jiu, susţine că „avem toată deschiderea pentru a-i face plata, dar există probleme legate de proprietatea bunului respectiv”. Cu alte cuvinte, reprezentantul societăţii de asigurări susţine că „din documentele existente la dosar, nu se specifică în mod clar cine este proprietarul, aspect pe care ni l-au semnalat juriştii noştri”.

Autorul accidentului e foarte mulţumit (!)

Cel mai câştigat în urma accidentului e chiar cel care l-a provocat – conducătorul auto Cosmin Zaharia. Deşi autoturismul VW Golf pe care îl conducea a fost avariat doar parţial, Zaharia a primit circa 600 milioane lei vechi din partea companiei de asigurări.