Update: După publicarea acestei anchete de presă, primarul Florin Cârciumaru a renunțat la ideea construirii muzeului de artă contemporană pe strada Minerilor din Târgu Jiu.
Luni, 15 decembrie a.c., Consiliul Local Târgu Jiu se va pronunța asupra propunerii primarului Florin Cârciumaru de construire a unui muzeu de artă contemporană pe ruinele fostei centrale termice din strada Minerilor, una dintre cele mai sărace și subdezvoltate zone ale orașului, lipsită de orice rezonanță culturală și plasată în afara oricărui circuit turistic. În realitate, această inițiativă dementă constituie doar un pretext de cheltuire a zeci de miliarde de lei vechi, prin firmele de casă ale Primăriei Târgu Jiu. Localnicii au primit ideea muzeului cu o vădită ostilitate, invocând sărăcia în care se zbat și inutilitatea unui muzeu în zona respectivă. Din cauza proastei plasări și a stadiului terminal de degradare, centrala termică respectivă nu a fost cumpărată de nimeni, în ciuda numeroaselor licitații organizate în acest scop.
La fel ca în majoritatea celorlalte județe ale țării, și în Gorj s-au desființat în ultimii ani aproape toate întreprinderile care asigurau locuri de muncă pentru toți amărăștenii. Nenorocirea face că la Târgu Jiu n-a apărut, în loc, absolut nicio întreprindere, cu toate că acest oraș este reprezentat, de 10 ani, în Parlamentul României, de unul dintre cei mai puternici și influenți oameni din această țară: Victor Ponta.
Zona Minerilor din Târgu Jiu este printre cele mai sărace din Târgu Jiu. Atmosfera generală este una de ghetou, cu oameni foarte săraci, blocuri mai vechi de o jumătate de veac, fără vreo speranță de reabilitare, străzi și trotuare pline de cratere. În acest decor pauper și mizer, în virtutea înțelepciunii sale de primar cu 14 ani vechime, Florin Cârciumaru a decis să cheltuie zeci de miliarde de lei vechi pentru a înființa exact ce lipsea: un muzeu de artă contemporană. Ideea este de belea, și sunt sigur că i-ar face invidioși pe majoritatea scenariștilor de filme realizate după 1989 despre România de dinainte de 1989. În mijlocul unor blocuri de ghetou, pentru copiii subnutriți care doar în vis mănâncă pe săturate, pentru părinții care și-au pierdut speranța într-un loc de muncă, Cârciumaru va construi … muzeu.
Deși primarul este și Doctor, și Inginer, ideea muzeului nu-i aparține, dacă este să ne luăm după proiectul de hotărâre aprobat, deja, în comisiile Consiliului Local Târgu Jiu. Faptul că aceste structuri nu filtrează nici măcar asemenea idioțenii demonstrează cât sunt de inutile. Din documentul alăturat rezultă clar că ideea construirii unui muzeu acolo aparține, scriptic, Centrului Brâncuși, instituție publică aflată în subordinea Consiliului Local Târgu Jiu. (N-am mai scris nimic despre păduchii care își ia salariul degeaba de la Centrul Brâncuși deoarece sunt cât se poate de mulțumit de faptul că, mai nou, ei nu mai fac chiar nimic. E ca și cum ei n-ar exista. Ce fericire! Poarta Sărutului, de pildă, are ocazia să îmbătrânească natural, fără s-o mai nenorocească nimeni cu jetul de apă sub presiune…) Ideea pare a păduchilor dar, în realitate, păduchii au executat doar un ordin venit de la Cârciumaru. Adică primarul pune mâna pe telefon și zice:
”Băi, Strâmbulescule, ce-ar fi băi să-ți vină ție ideea, așea, adică să simți tu nevoia cum ar veni, să construim buei noi cu firmele mele un muzeu pe Minerilor, buei, că acum vine 2016, buei, și ne trebuie bani de campanie, buei…”.
Director inutil peste o instituție inexistentă, Strâmbulescu se execută, ce să facă și el… Deci, acesta ar fi primul lucru greu de înțeles: cum de oamenii de cultură de la Centrul Brâncuși au putut vreodată, în viața lor, să găsească oportună construirea unui muzeu în mijlocul unui ghetou?
Din documentul alăturat mai rezultă încă două lucruri tragice:
1. Fosta centrală termică a fost scoasă de mai multe ori la licitație și n-a cumpărat-o nimeni. De ce? Din cauza contextului ”cultural” excepțional în care este plasată și pentru că riscă să se prăbușească dacă vreun localnic trântește portiera la Oltcit mai tare decât prevede legea…
2. Este a nu știu câta oară când to’arășu’ director Fârță, de la Direcția Publică de Patrimoniu, gafează cretin în documente oficiale. De data aceasta, Fârță scrie în documentele ajunse deja în mapele consilierilor locali, după ce le-au corectat zeci de genii din Primărie, că centrala termică de pe strada Minerilor se află, de fapt, pe strada I.L. Caragiale…
Celor care nu cunosc Târgu Jiul trebuie să le spunem că locația se află la periferia Târgu Jiului, în afara oricărui context cultural. Probabilitatea ca orice om responsabil și sănătos la cap să anticipeze existența unui muzeu acolo este de sub zero la sută. Ca să vă introducem în decor, trebuie să priviți strada super peticită care duce înspre centrala termică ce va să devină muzeu.
Imaginile sunt ușor confundabile cu unele similare din Mătăsari, o comună gorjeană care fără nicio modificare poate constitui decorul perfect pentru tot felul de filme horror. În mijlocul acestui decor de ghetou, va răsări el, muzeul…
Privind cum arată acum fosta centrală termică, nu se mai miră nimeni de ce nu și-a dorit-o niciun om de afaceri … Singura întrebare este când se va prăbuși: azi, mâine sau poimâine?
Interiorul deja prevestește operele zămislite de talentul apocaliptic al șefului artiștilor plastici din Gorj, Vasilică Fuiorea, ușor recognoscibil din cauza fizionomiei generale de lăcătuș mecanic refuzat la export.
Auzind că primarul le face … muzeu (!!!) în mijlocul sărăciei lor, localnicii care așteptau vremuri mai bune la scara unui bloc l-au și botezat: ”La noi, aicișea, poate Muzeul Foamei… Muzeu ne trebuie nouă?” Sunt sigur că toți localnicii îl așteaptă cât se poate de mulțumiți pe primar, în zonă, să-i dea încă de pe acum voturile lor…
După 14 ani ca primar, Cârciumaru știe ”joaca”: porcăriile le supune aprobării Consiliului Local în decembrie, înainte să destupe emoționat șampania, când nimeni nu mai e atent la nimic, nici măcar la copiii subnutriți de pe Minerilor, care doar în vis mănâncă pe săturate, și la părinții lor, fără speranță într-un loc de muncă.