JUDECĂTOAREA Berculescu PLEACĂ CU VACA. Exces de TICĂLOȘIE, la Tribunalul Gorj
JUDECĂTOAREA Berculescu PLEACĂ CU VACA. Exces de TICĂLOȘIE, la Tribunalul Gorj
Investigatii22 noiembrie 2021

Astăzi, în România, au rămas foarte puțini judecători cu adevărat proști. Ticăloși, însă, sunt o mulțime.

Judecătoarea Luminița Berculescu, de la Tribunalul Gorj, a încercat să facă pe proasta, în dosarul 275/95/2020*, dar nu i-a ieșit și, în cele din urmă, s-a deconspirat ca fiind doar o judecătoare ticăloasă, ca multe altele.

Mai jos, fapte și documente.

Pentru început, contextul infracțional…

Clădire ultracentrală, din patrimoniul S.C. DISTRIGAZ SUD, vândută cu 8000 de lei  

Șeful S.C. DISTRIGAZ SUD Târgu Jiu este, de foarte mulți ani, Alin Petre Băloi. Cel mai prosper om de afaceri din Târgu Jiu în domeniul instalațiilor de gaze naturale este chiar finul lui Băloi: Alin Cucăilă, patronul S.C. CUALISERV S.R.L.

În 2014, Băloi a vândut din patrimoniul S.C. DISTRIGAZ SUD Târgu Jiu, chiar finului său, o clădire de 30 de metri pătrați, situată în buricul Târgu Jiului, cu doar 8000 de lei!

Înainte ca finul Cucăilă să devină proprietar pe acea clădire, primarul Florin Cârciumaru i-a eliberat ilegal autorizație de extindere a imobilului, de la 30 la 61 de metri pătrați, pe principiul că e foarte legal să modifici o clădire care nu e a ta!

Când Cucăilă a ajuns proprietar în acte, lucrările de extindere erau deja finalizate.

Din 2015 până în 2019, Cucăilă a dezvoltat aici, între blocuri, un atelier în aer liber, în care depozita, suda, tăia, încărca și descărca țevile cu care realiza cifre de afaceri de zeci de miliarde de lei vechi anual.  Din profit se înfrupta nu numai nașul Băloi, șeful S.C. DISTRIGAZ SUD Târgu Jiu, ci și mulți șefi de instituții care ar fi trebuit să sancționeze desfășurarea de activități industriale într-o zonă rezidențială. Adăugați un parc auto de ”doar” 10 mașini, care mișunau și ziua și noaptea, ca să înțelegeți pe deplin calvarul locatarilor din blocurile învecinate.

Afacerile lui Cucăilă au crescut exponențial din 2017.

Odată cu înscăunarea ca primar a lui Marcel Romanescu, S.C. CUALISERV S.R.L. s-a abonat la încredințări directe de miliarde de lei vechi, de la Primăria Târgu Jiu.

În cadrul acestei colaborări reciproc avantajoase, Romanescu îi eliberează în 2018 încă o autorizație de extindere și de supraînălțare a clădirii care, ați văzut, mai fusese extinsă o dată în 2014. În acest fel, dintr-o clădire de 30 de metri pătrați, cât avea în 2014, Cucăilă intenționa să ridice un imobil cu două etaje plus mansardă, și să distrugă o parte însemnată din parcul din zonă.

Iată, de pildă, stâlpii din fier beton ai noii clădiri, străpungând coroana unui nuc…

Construcția autorizată de Romanescu încalcă și procentul maxim de ocupare permis în zonă, și mulți alți parametri, asupra cărora nu zăbovim acum. Cert este că ISC Gorj, în urma unui control efectuat la fața locului, a cerut Prefecturii Gorj să atace în justiție autorizația de construire emisă de Romanescu.

Așa s-a format, la Tribunalul Gorj, dosarul 275/95/2020, care a ajuns, întâmplător, chiar la șefa Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, judecătoarea Angela Staicu, o susținătoare feroce a primarului Romanescu. La schimb, acesta avea să-l susțină în funcția de inspector școlar general adjunct chiar pe Marian Staicu, soțul judecătoarei.
Timp de aproape un an, judecătoarea Staicu și părțile din dosar, adică Prefectura și Primăria s-au complăcut într-un dolce far niente cu deznodământ previzibil.

Romanescu, autorizație de construire în baza unor documente falsificate

Ca să avem acces la dosar a trebuit să formulăm o cerere de intervenție accesorie, din partea Asociației Grupul de Acțiune în Interes Public, în favoarea Prefecturii Gorj. Și am văzut, în câteva minute, ceea ce s-au prefăcut că nu văd, timp de un an de zile, și judecătoarea Staicu, și juriștii Prefecturii, și juriștii Primăriei. Falsuri cât casa! Romanescu emisese autorizația de construire, în 2018, în baza unor documente falsificate. Astfel, în studiul de rezistență se arăta că imobilul poate fi supraînălțat întrucât s-a construit de nou în 2014. Iar în studiul energetic se preciza că aceiași clădire s-a construit în 1970. Am depus imediat plângere penală.

Confruntată cu falsurile și cu tot contextul infracțional, judecătoarei Staicu i s-a ridicat ceața de pe ochi și a dispus anularea autorizației de construire emise în 2018 de Romanescu.

Primăria Târgu Jiu a formulat recurs. Curtea de Apel Craiova a dispus rejudecarea dosarului, imputând Tribunalului Gorj că nu s-a efectuat o expertiză în dosar.

În al doilea ciclu procesual, la Tribunalul Gorj, toți judecătorii la care a picat dosarul au formulat cereri de abținere. Este lesne de înțeles de ce, având în vedere presiunile uriașe făcute de magnatul Cucăilă prin acoliții și clienții lui. Gândiți-vă doar cam ce procent din judecătorii Tribunalului Gorj și-au făcut instalațiile de gaze, în palatele lor, cu cea mai mare firmă de profil din Gorj – S.C. CUALISERV S.R.L.

Dacă judecătorilor Staicu și Surdoiu li s-au admis cererile de abținere, nu la fel au stat lucrurile și cu judecătoarea Luminița Berculescu, care a invocat un motiv de râsul lumii: că participă la petreceri cu fostul prefect, Cristi Rujan, în mandatul căruia s-a depus cererea de chemare în judecată, din partea Prefecturii Gorj.

Incredibila ticăloșie a judecătoarei Luminița Berculescu

Și-acum, ajungem la fondul acestei anchete de presă: incredibila ticăloșie a judecătoarei Luminița Berculescu.

În virtutea dreptului nostru la apărare, ca intervenienți în favoarea Prefecturii, am adus la cunoștință, cu probe, judecătoarei Berculescu că Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu refuză să ne comunice care este stadiul cercetărilor derulate în baza plângerii penale formulate de asociația noastră, după descoperirea falsurilor din dosarul de la Tribunalul Gorj. De asemenea, am depus răspunsul în doi peri primit de la IPJ Gorj, în legătură cu același dosar penal.

În continuare, i-am cerut judecătoarei, și dânsa a reținut ca atare în Încheierea de ședință reprodusă mai jos, să emită o adresă către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, prin care să solicite date despre stadiul cercetărilor efectuate în dosarul penal, în perspectiva eventualei suspendări a judecării dosarului de la Tribunal.

Până aici, nimic ieșit din comun. Aveam răspunsuri absolut golănești, emise oficial de IPJ Gorj și de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu. O să le abordăm pe larg, într-un articol separat. Și am cerut Tribunalului Gorj ca, în virtutea rolului activ pe care are obligația să-l joace orice judecător în orice cauză, să întrebe Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu despre stadiul cercetărilor penale.

De aici, judecătoarea Berculescu a început să se străduiască să pară foarte proastă.

În primul rând, în Încheierea reprodusă mai jos, judecătoarea a precizat că ne-a admis cererea de emitere a unei adrese, dar către IPJ, care are un rol secundar în cercetările penale, și nu către Parchet, așa cum solicitasem. E important să vizualizați partea finală a Încheierii, în care judecătoarea Berculescu își trasează, ei înșiși, sarcină să întrebe IPJ-ul despre stadiul cercetărilor penale derulate în baza plângerii penale formulate de asociația noastră.

Ce a urmat pot explica fie neurologii, fie psihiatrii, fie organele judiciare. În niciun caz, ziariștii.

Judecătoarea Berculescu a avut, brusc, o decuplare neuronală, și-a pierdut uzul rațiunii și a emis către IPJ, din partea Tribunalului Gorj, o adresă cu totul și cu totul neașteptată, întrebând nu ceea ce își dictase prin Încheiere, adică despre stadiul cercetărilor penale derulate în baza plângerii penale depuse de asociație,  ci despre ”stadiul cercetărilor la plângerea formulată (…) în baza Legii 544/2001”.

În acest punct, judecătoarea Berculescu mai are o singură opțiune: să plece cu vaca, sau să arate niște acte medicale care s-o exonereze de răspundere penală și disciplinară, făcând-o, în același timp, incompatibilă cu statutul de judecător. Căci IPJ nu avea ce cercetări să deruleze în legătură cu o solicitare de acces la informatii de interes public!

Astfel de petitii nu se cercetează, doamna judecător!

Iar dacă v-ați fi uitat în dosarul în care sunteți plătită cu peste 2 miliarde de lei vechi pe an, ca judecător, să înfăptuiți justiția, ați fi văzut că ”acoloșa” exista, deja, răspunsul emis de IPJ, în doi peri, repet, față de solicitarea noastră formulată în baza legii 544/2001.

Ce judecător, în toate facultățile mintale, iese din dispozitivul Încheierii de ședință dictate chiar de el și cere un document pe care-l are, deja, în dosar, inventând cercetări ale unor înscrisuri care nu pot fi cercetate? Ați ghicit, există cel puțin o astfel de judecătoare: Luminița Berculescu, de la Tribunalul Gorj.

Firește că IPJ-ul i-a dat peste nas și i-a răspuns că nu există nicio cercetare, și că deja fusese emis răspunsul care exista, de altfel, în dosarul în care judecătoarea Berculescu n-a reușit, încă, să se uite, deși înfăptuiește justiția în el.

 

Pentru deplina edificare a distinșilor cititori, publicăm mai jos corespondența asociației cu IPJ-ul. Ce și cum am întrebat, despre dosarul penal, și cu câtă golănie ieftină ne-au răspuns șefii IPJ Gorj, în condițiile în care suntem denunțători în cauza penală, prin Asociația Grupul de Acțiune în Interes Public!!! Repet, documentele de mai jos existau, deja, în dosarul de la Tribunal, în care judecătoarea Berculescu n-a reușit să se uite, cel mai probabil pentru că i se comunicase, deja, pe un bilețel sau prin viu grai, hotărârea pe care, ca orice judecătoare aptă să plece cu vaca, era obligată să o pronunțe.

Iată ce am întrebat…

… și iată și răspunsul de interlopi nespălați al șefilor IPJ Gorj, adresat asociației care formulase denunțul în baza căruia se constituise dosarul penal …

Așadar, judecătoarea Luminița Berculescu a încercat să pară o judecătoare proastă, deosebită, în curs de dispariție în justiția din România, dar tot ce a reușit în dosarul 275/95/2020* al Tribunalului Gorj a fost să fie o judecătoare ticăloasă, ca multe altele.

P.S. În curând, despre melanjul dintre prostie și ticăloșie preparat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, în beneficiul aceluiași magnat Cucăilă, de prim-procuroarea Camelia Caragea, despre care o televiziune centrală a susținut, recent, că face parte din Mafia Imobiliară din Târgu Jiu.  Și doamna prim-procuror nu a negat.

2 COMENTARII
  • Teodor Gâtan 23.11.2021 la ora 1:23 am
    Notați și numele 'casei de avocatură' (tată și fiu) I. CALESCU...: ... Implicare și 'Rezolvare' de tip Mafiot în condiții similare de asociere cu 'instituțiile abilitate...', în 2856/P/2017, 14934/318/2017, 145/P/2018... JUSTIȚIE DE HAITE...
  • filimon cosor 26.11.2021 la ora 12:03 pm
    Felicitari.Mergi inainte cu curaj,fara menajamente.Succes
Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *