Agenda culturală
Agenda culturală
Altele24 mai 2012

*FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE LITERATURĂ „TUDOR ARGHEZI” – Ediţia a XXXII-a s-a desfăşurat în perioada 17 – 20 mai 2012 la Târgu-Jiu şi Târgu Cărbuneşti, organizatori fiind Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România. Am fost prezent şi pot afirma că, de departe, între competiţiile culturale, manifestarea poate lăsa în urmă orice alt eveniment cultural organizat în judeţul Gorj. Atâta lume bună-bună (vezi lista din numărul trecut), din mai multe ţări, de (prea)multă vreme nu s-a mai pomenit pe-aici! Cu satisfacţie, am observat chiar o lipsă (electorală!) a oficialilor gorjeni, ori, în condiţiile în care fondurile alocate au dat posibilitatea organizării manifestării, le putem transmite felicitări. Premiul „Opera Omnia” pentru critică a fost acordat clujeanului Ion Pop, născut în 1941, universitar, doctor în ştiinţe filologice; acelaşi premiu, pentru poezie, l-a primit Aurel Pantea, poet, născut în 1952, redactor-şef al revistei „Discobolul”  din Alba-Iulia; premiul pentru „promovarea operei argheziene” Mircea M. Pop, din Germania; premii „Opera Omnia” s-au atribuit şi unor scriitori de prestigiu internaţional, prezenţi la Festival: Beng Berg – Suedia,  Lidija Dimkovska – Macedonia/Slovenia, Adam Puslojic – Serbia. „Ce s-a citit, nu mai interesează, după ce a trecut: literatură. Elogiul integral trebuie însă adus Jienilor, care au umplut sala fără nici un bilet de favoare. Semnul bun, publicul din provincii, nu mai rămâne indiferent la acest cel mai primitiv şi mai simplu dintre spectacole: al urechii şi inteligenţei – şi după notarea aplauzelor din Tg.Jiu, s-a putut judeca hotărât ce se pricepe şi înţelege traiectoria ductilă a unei idei.”Tudor Arghezi, „O şezătoare la Târgul Jiilor”, Bilete de Papagal, 6 iunie 1929 (an II, nr. 405).
*VERNISAJJoi, 17 mai a.c., în sălile de expoziţii ale Muzeului Judeţean din Târgu-Jiu, s-a vernisat o expoziţie de pictură a timişoreanului Vasile Pintea. Născut în 1931, absolvent al Institutului de Arte „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din 1961, artistului plastic, de-a lungul „malului de vreme”, i-au fost organizate numeroase expoziţii în ţară şi străinătate – Europa, America de Nord, America de Sud şi Asia. S-a alăturat grupului de la Paris al atelierului Lacouriere-Frelaut, având colegi precum: Miro, Soulages, Dado, Bernard Buffet, Mchel Ciry, Zao Wou Ki, Brien, Prassinos, Lardera, Music şi alţii. Din catalogul oferit redăm: „…Artistul descoperă şi redescoperă lumea în fiecare clipă cu aceeaşi naivitate iniţială. Problema actualităţii sau a modernităţii concepţiei şi a viziunii sale nu intră în preocuparea explicită a conştiinţei. Perspectiva lirică a viziunii sale îşi păstrează puterea evocatoare ca orice nouă revelaţie. (…) Pictor, gravor şi desenator de înaltă clasă, Vasile Pintea excelează în toate cele trei direcţii fundamentale ale artei contemporane.”Octavian Barbosa. Cronicarul de aici (cu)prinde însă atâtea primăveri câte s-au apucat să sfârşească parcă în bătăile de aripi ale tuturor fluturilor. Se lasă mirat şi de neliniştea întrupării în zeiţe. De viforul peisagistic, de extraordinara limpezire a chipului feminin… Pictura lui Vasile Pintea e un leac scump pentru  toţi.
*MARC CHAGALL LA TÂRGU-JIU– În aceeaşi expoziţie, a timişoreanului Vasile Pintea, au fost expuse şi cinci lucrări semnate Marc Chagall (n.  HYPERLINK „http://ro.wikipedia.org wiki/7_iulie” \o „7 iulie” 7 iulie  HYPERLINK „http://ro.wikipedia.org/wiki/1887” \o „1887” 1887,  HYPERLINK „http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vitebsk&action=edit&redlink=1” \o „Vitebsk — pagină inexistentă” Vitebsk/ HYPERLINK „http://ro.wikipedia.org/wiki/Belarus” \o „Belarus” Belarus – d.  HYPERLINK „http://ro.wikipedia.org/wiki/28_martie” \o „28 martie” 28 martie  HYPERLINK „http://ro.wikipedia.org/wiki/1985” \o „1985” 1985,  HYPERLINK „http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Saint-Paul-de-Vence&action=edit&redlink=1” \o „Saint-Paul-de-Vence — pagină inexistentă” Saint-Paul-de-Vence/ HYPERLINK „http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Ba” \o „Franța” Franţa). Sunt desene aflate în colecţia artistului român, a căror istorie am aflat-o la vernisaj –  recuperate la Paris, în atelierul Lacouriere-Frelaut. Pe de-a întregul, Chagall a existat într-un fel al său original, să redea întâmplări ale vieţii sale zbuciumate şi miresme de poezie. Un album rar de crochiuri al pictorului ruso-francez a fost vândut pentru 602.000 de dolari, în cadrul licitaţiei „Cărţi şi manuscrise” a casei Sotheby’s.
*”EROTIC ART”, sau de la Ion Creangă (Povestea poveştilor) la Mihai Ţopescu (Salata de..). – De fapt, aceste rânduri eu doresc să fie citite doar de cei care au măcar vârsta majoratului. Iată, expoziţia venisată joi, 17 mai a.c., la Galeriile de Artă din Târgu-Jiu, sub semnului erotismului, s-a bucurat de o bună participare, dar şi de o intensă vorbărie la colţ de bulevard. Au participat cu lucrări numeroşi artişti, mai tineri ori mai… cu experienţă, unii doar şi-au îmbujorat lucrările, alţii au (s)pus-o de-a dreptul. Într-un fel aş putea să mă număr doar în grupul celor ce n-au riscat, tot aşa mă pot alătura, pentru spectacol, după perdea. În această parte, fiind norocos, găsesc o posibilă cheie a lucrărilor expuse de Mihai Ţopescu în mirarea aceea de poveste a lui Creangă, poate în pasajul: Amu cica era într-un sat un ţăran. Şi ţăranul acela a eşit odată în ţarină să samene nişte papuşoi. Şi cum semăna el, tocmai atunci s-a nimerit să treacă pe-acolo Hristos şi cu Sfântul Petrea. Hristos să nu tacă molcum şi să-şi caute de drum? – Da ce semeni acolo, om bun, întrebă el. – Ia, nişte (…) semăn, răspunse ţăranul cu obraznicie. (…)” Iar încălecând pe-o şa, hop!, s-a deschis povestea aşa… Precizare: expoziţia trebuie văzută!
*MIHAI MĂCEŞ, ROMANTIC ÎNTR-UN VEAC BARBAR”, 2011, EDITURA RAMURI Pe autor l-am cunoscut cu multă vreme în urmă în cadrul Cenaclului craiovean „Traian Demetrescu”. Era discret şi recita minunat. Şi tot aşa scrie poezie: „…şi veniră apele că acoperiră biserica/ veche cu turle cu tot/ negură adâncă-n văzduh/ între pământ şi cer nimic de cules/ nimic de trăit/ ce să mai stai când de stat nu mai e/ îşi luară inima-n dinţi puţina agoniseală/ şi trecură dealul dincolo unde liniştea/ se-ntinde cât vezi cu ochii…” L-am reîntâlnit la Târgu-Cărbuneşti la Festivalul „Arghezi”. Cu dreptate că numele şi-l merită (a fi!) totdeauna înflorit. Numai aşa:  „…dacă respiri odată în câmpie/ şi-o vreme pleci când vii în bătătură/ te pierzi în ierburi răsărite/ din rădăcinile sufletului tău/ rămas/ la locul lui sufletele nu pleacă prea des/ nu ne-nsoţesc în călătoriile noastre/ rămân pustiite plecăm pustiiţi/  întâlnindu-ne/ la marginea vieţii la marginea morţii.”

    Adaugă un comentariu

    Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *