*HOTELUL CELOR DOUA LUMI – A zecea ediţie a Festivalului de Teatru pentru elevi “Constantin Stanciovici Brănişteanu” s-a desfăşurat, timp de o săptămână, la Târgu-Jiu, în sala Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu”. În numărul anterior am prezentat trupele participante, acum sunt în posesia listei premianţilor: premiul pentru interpretare actoricească feminină şi masculină – Oana Paraschiv şi Mircea Iordache, din cadrul Colegiului Comercial “Virgil Madgearu” Târgu-Jiu, pentru rolurile din piesa “Dawn – way” de Oleg Bogaev; marele premiu al festivalului pentru spectacol s-a acordat Colegiului Comercial “Virgil Madgearu” Târgu-Jiu, pentru piesa amintită, iar locul I – Colegiului Naţional “Spiru Haret” Târgu-Jiu pentru piesa “Un bărbat şi mai multe femei” de Leonid Zorin; de asemenea, au fost acordate şi menţiuni.
În continuare, mă refer la spectacolul “Hotelul celor două lumi”, de Eric Emmanuel Schmitt, prezentat de elevii-actori ai Liceului de Artă “Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu, în afară de concurs. O altă piesă a lui E.M.S. – “Noaptea de la Valognes” – a avut premiera pe aceeaşi scenă în primăvară – într-o cronică din GORJ NEWS scriam atunci că spectatorii prezenţi s-au aflat în faţa unui mare succes. Pe mai adolescenţii actori ai Târgu-Jiului îi duc de la început în aceeaşi zonă. Fericiţi cei ce nu trebuie să spună de ce le-a plăcut un spectacol! Cronicarul este însă obligat să consemneze desfăşurarea pe Sfânta Scândură a unei adevărate echipe. Rolul Laurei a fost jucat de Alexandra Jurcă – prezenţă îngerească (oare, închipuirea actriţei Mariana Mihuţ în “Ciuta”?); Julien – Ionuţ Alexandru Manea, presupus purtător de spaime, bun, domnule, bun!; Astrologul – Vlad Fiu, talentat, duios şi cerebral şi am cam spus tot; Preşedintele – Robert Ungureanu, prezenţă şi voce pregătite să fie ţinute minte; au mai jucat corect în roluri fără întindere, Bianca Baraboi, Luiza Guţu, Mirabela Chirculescu, Georgiana Frunză, Elena Bianca Socol, Iulian Marinescu. În regia profesorului coordonator Cristian Naum, spectacolul a înfiorat. Alegerea modului în care personajele se pierd la cer ori se întorc pre-lume a fost de asemenea reuşită. O regândire a Doctorului S în economia piesei ar fi necesară?
În cadrul festivalului s-a prezentat, tot în afară de concurs, spectacolul “Femeia ca un câmp de luptă”, de Matei Vişniec – one woman show cu Oana Marin, elevă a Colegiului Naţional “George Coşbuc” din Motru. Despre tânăra actriţă avem credinţa că se va scrie şi în viitor. Aici doar confirmăm un talent deosebit descoperit de Ion Alexandrescu, actor-prieten şi profesor excelent.
*EMINESCU ÎN GORJ ÎN 1866? – Regăsesc o ipoteză, poate uitată, a scriitorului Ion Filipoiu publicată în revista “Portal Măiastra”, anul II, nr.2 (6)/2006. De aceea, din amplu-i articol “Drumul lui Eminescu de la Răşinari la Giurgiu, în toamna anului 1866” redăm finalul: “Iată despre ce e vorba: bătrânul şi venerabilul cărturar Gheorghe Ciorogaru din Novaci – Gorj, doctor în ştiinţe economice la Universitatea din Heidelberg, mi-a povestit de multe ori, în întâlnirile noastre la Bucureşti, o ”legendă” a prezenţei lui Mihai Eminescu în Zona Novacilor. Sigur, cunoscând capacitatea oamenilor de pretutindeni de a crea legende de tot felul şi. Mai ales, în legătură cu oamenii mari, am primit sceptic această informaţie. Bătrânul cărturar susţinea că o ştia de la socrul său, fostul învățător Giugiulan, care, la rândul său, o aflase la “Cercul învăţătorimii novăcene”. Un cerc altminteri serios şi ambiţios, dacă e să luăm în seamă că, prin anii 1926, a scos şi o revistă proprie intitulată “Prietenul săteanului”, cu sediul la Novaci. Evident, obiecţiile mele mergeau, în primul rând, nu la imposibilitatea ori improbabilitatea prezenţei poetului pe aceste meleaguri, ci la faptul mărunt şi banal că nu cred să fi existat persoanele sau persoana care să fi fost în măsură să poată remarca prezenţa “ciobănaşului”, viitor mare poet, în aşa fel încât să rămână pururi în amintire. Era obiecţia pe care septuagenarul cărturar nu putea să mi-o înlăture, cu toate presupunerile sale logice. El vorbea despre o amintire rămasă în familia unui astfel de învăţător din cerc, bătrânul dascăl Flitan, în casa căruia poetul fusese găzduit, spălat şi primenit cu ţoale curate, şi care, după atingerea notorietăţii  de către poet, evoca mândru întâmplarea de atunci. Fără îndoială că ar fi fost minunat dacă acel dascăl ar fi lăsat o însemnare despre acest episod, iar acea însemnare s-ar fi păstrat şi ar fi ajuns până la noi. Dar, vorba Sf. Ioan Gură de Aur: şi cele scrise şi cele nescrise sunt deopotrivă vrednice de crezare.”
*LUNGA VARĂ FIERBINTE A CULTURII GORJENE – Am ales să intitulez în acest mod manifestările organizate de instituţiile culturale ale judeţului în perioada următoare. Iată-le:
–Festivalul Internaţional al Artelor Vizuale – Secţiunea Film Documentar – Târgu-Jiu, 22-24 iunie 2012. Se desfăşoară sub egida GORJFEST şi este deschisă tuturor creatorilor de film, fie ei profesionişti sau amatori. Organizatori: Consiliul Judeţean, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Ansamblul artistic profesionist “Doina Gorjului”, Uniunea Sindicatelor Miniere “Oltenia”, Sindicatul liber “Cariera Roșiuţa”.
-Festivalul Internaţional al Artelor Vizuale – Secţiunea Sculptură – Târgu-Jiu, 17-24 iunie 2012. Organizat de C.J.C.P.C.T. Gorj, din necesitatea realizării, în timp, a băncii de date şi valori culturale a judeţului Gorj, adresându-se invitaţii directe pentru 8 artişti din Republica Moldova şi România. Având în vedere tematica religioasă impusă participanţilor la această ediţie, toate lucrările realizate vor intra în patrimoniul Liceului Teologic Târgu-Jiu. Prezenţa în festival constituie şi act de donaţie a lucrărilor realizate.
–Festivalul  Judeţean de Romanţe ”Sara pe deal”, ediţia a IV-a, 15 iunie 2012 Ţînţăreni-Gorj. Organizatori: Consiliul Judeţean, Consiliul Local şi Primăria Ţînţăreni, Centrul Judeţean Pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, Ansamblul Artistic Profesionist ”Doina Gorjului”.