*VRABIA MĂLAI VISEAZĂ – Sâmbătă 23 iunie a.c., Liga Culturală „Fiii Gorjului” a fost prezentă cu o numeroasă delegaţie în Gorj. S-a vernisat mai întâi expoziţia cuprinzând lucrările sculptorilor participanţi la tabăra “GorjFest -2012”. A urmat în sala de spectacole a Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” o întâlnire cu conducerea aleasă a Gorjului, cu preşedintele Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu. Moderator – scriitorul Ion Cepoi, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale. S-au rostit fireşti cuvinte de către oficialităţi şi de către cei care au avut câte ceva de spus. Printre altele, preşedintele Consiliului Judeţean Gorj a informat că intenţionează înfiinţarea în localul Şcolii primare din Hobiţa a unei galerii  de artă modernă contemporană, chiar dacă starea clădirii nu este prea bună. S-a mai afirmat că alte două iniţiative private sunt în curs de realizare, la Peştişani şi la Bălăneşti.

De aceea am luat-o şi eu pe drumul mirării ce nu-mi dă pace de când cu tărăşenia. Parcă şi văd pe margini de şosele ce duc în localităţile rurale amintite indicatoare mari şi frumos colorate: Spre Galeria cutare de artă modernă…
*ŞI TOTUŞI MUNICIPIUL TÂRGU-JIU – …Are soluţii simple pentru expoziţii permanente de artă contemporană. Întâi, în cadrul spaţiilor Muzeului Judeţean „Alexandru Ştefulescu”, prin folosirea inteligentă a sălilor şi renunţarea la kitchuri, gen statuile de ceară ori viperele şi crocodilii. Apoi, la parterul Direcţiei de Cultură Gorj, unde – vezi şi intervenţia din interviul cu profesorul Ion Mocioi! – prin recuperarea întregului spaţiu arta şi-ar avea casa ei. În continuare, să aflăm ce fac alţii…
*UN MUZEU-SF „BRÂNCUŞI„ LA CRAIOVA – …A propus craiovenilor cu ceva vreme în urmă un arhitect român celebru – Dorin Ştefan, cel care a câştigat concursul organizat de autorităţile de la Taipei pentru construirea Turnului din Taiwan. „Mi-am închipuit că am putea face un cub de sticlă în formă pură şi perfect transparentă în interiorul căruia ar fi un ovoid – o formă specifică lui Brâncuşi. Aceste forme sunt destul de mari – cubul are o latură de 20 de metri, ovoidul va fi înalt de 20 de metri, iar în interiorul acestuia există o spirală” – a declarat acesta.
*BRÂNCUŞI LA TIMIŞOARA – Aflăm din presa ce se tipăreşte în oraşul de pe Bega că în 20 iunie a fost dezvelit bustul lui Constantin Brancuşi sub un platan în viitoarea Piaţă a Universităţii din Timişoara, printr-o donaţie facută Universităţii de Vest Timişoara de către Asociaţia „Fiii Gorjului” în Banat. Din aceleaşi publicaţii aflăm că sculptura a fost realizată de artistul timişorean Ştefan Călărăşanu. “Am tremurat şi când l-am făcut, dar şi când am primit comanda. Nu este oricine, este un Dumnezeu al sculpturii. Vreau să evit cuvântul de provocare, că prea se foloseşte peste tot şi oriunde. Nu este gata, în sensul că Brancuşi trăieşte încă, orice identitate avem, cât am fi de talentaţi în sculptură şi în artă, de Brancuşi nu se poate uita, nu se poate da la o parte. El face parte dintr-un alfabet moral al unui artist. Este imens. Timişoara are noroc cu acest bust”, a declarat Călărăşanu.

*IAR MĂLAIUL… – Revin la întâlnirea preşedintelui Consiliului Judeţean, Ion Călinoiu, cu “Fiii Gorjului”. Acesta i-a mai trimis pe cei prezenţi la o ţintă culturală – în anul 2020 – până când Târgu-Jiul ar putea concura la o nominalizare pentru titlul de capitală culturală europeană, dacă… Iată de ce rog cititorii să anticipeze, în context, şansele municipiului nostru reşedinţă de judeţ.
*MARCEL IUREŞ: IVAN TURBINCĂ –  Marele actor plecat din Gorj joacă într-o adaptare după „IvanTurbincă”, de Ion Creangă.  Iată-i o superbă mărturisire: „Pe când aveam 16-17 ani, mi-am pus pe nas nişte ochelari de vedere cu dioptrii. La vremea aceea, nu aveam nevoie de ei. Vedeam perfect. Şi m-am uitat în oglindă. Prin lentile nu vedeam nimic, aşa că m-am uitat pe deasupra lor. Am fost fascinat de faptul că îmi vedeam reflexia în oglindă, pe deasupra ochelarilor şi nu  prin ei. Mi s-a părut că e ceva:  să te vezi bine fără ochelari, deşi purtându-i. De aici a cam pornit totul. (…)Seva vieţii mele urcă din modelele pe care le-am avut, din faptul că trei sferturi din viaţă am băut apă din fântână, din pământ, iar nu din ţeavă, că am mâncat pâine şi mămăligă făcute de bunica şi de mama mea, că am băut lapte de la vaca din grajd şi că am mâncat mere abia culese din pom. Seva vine din faptul că am întâlnit oameni care au trăit meditând, încercând, nu spunând. Mai cădeau în genunchi, se mai rostogoleau, dar se ridicau. Erau oameni. şi mai vine din imensul noroc pe care mi l-a dat Dumnezeu: am primit o nevastă minunată, o adevărată forţă, şi un băiat absolut normal, un om. Şi mai vine seva şi din faptul că eu cred în poveşti cu îngeri şi cred în Dumnezeu. Nu-s multe. Le poţi strânge într-o batistă“. Doamnelor şi domnilor, Marcel Iureş!