Agendă culturală
Agendă culturală
Altele20 ianuarie 2012

*EMINESCIANA LA TÂRGU-JIU – Duminică, 15 ianuarie a.c., în sala de lectură a Bibliotecii JudeţeneChristian Tell” din municipiu s-a desfăşurat o manifestare dedicată omagierii naşterii lui lui Mihai Eminescu. Cu această ocazie s-a prezentat filmul „Eminesciana 2012”; au fost lansate revistele „Portal Măiastra”, nr. 3 – 4/2011 şi „Caietele Columna”, nr.64/2, 3, 4/2011; scriitorii Zenovie Cârlugea şi Ion Popescu Brădiceni au prezentat eseurile „Contemporanul nostru, Eminescu” şi, respectiv, „Eminescu – scriitor european”; actorii Ion Alexandrescu şi George Drăghescu de la Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” Târgu-Jiu au recitat din creaţia Poetului; în final un grup de interpreţi ai Ansamblului artistic profesionistDoina Gorjului” a prezentat un recital de romanţe. Moderatori: Ion Cepoi şi Olimpia Bratu; director de program: Viorel Surdoiu. Au participat oameni de cultură şi scriitori gorjeni, puţini tineri. Poetul Spiridon Popescu şi alţii au recitat poeme dedicate lui Mihai Eminescu. A mai fost ceva, însă pentru ceea ce nu se petrece la timpul şi locul potrivit n-avem s(p)aţiu.
*PORTAL MĂIASTRA, anul VII, nr.4 (29)/2011 – Din trimestrialul de cultură editat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj (director de proiect: scriitorul Zenovie Cârlugea), reţinem: Cezar Braia Baraschi – „O interpretare platoniciană a Scrisorii pierdute”, Zenovie Cârlugea – „Eminescu – mitografii ale daco-românităţii”, George Popa – „Luceafărul – opera non finita”, Victor Botez – „Eliade – arta de a-şi cuceri faima mondială”, Grigore Smeu – „Delfinul metafizic”, Sorana Georgescu-Gorjan – „Timpul în opera lui Dominic Stanca”, Lucian Gruia – „Brâncuşi şi reveriile materiei”, Iulian Chivu – „Despre fiind-ul românesc”, Dan Radu Abrudan – cronică la cartea Luminiţei Cebotari „Fermentul expresionist în teatrul blagian”, Radu Petrescu, nepotul preotului Gh. Cotenescu – „Octavian Goga omagiat de muşceleni”, Adrian Voica – „Luceafărul într-o nouă viziune”, Romulus Iulian Olariu – „Jocul de smarald şi Numele trandafirului, două capodopere postmoderne” şi altele, tot aşa de interesante şi de atractive, iar o lectură atentă mi-o stabilesc, altfel cum!, într-un interval de timp cu capăt către viitoarea apariţie.
*CAIETELE COLUMNA, anul XIII, nr.64/2, 3, 4/2011 – Revistă trimestrială de literatură şi artă, editată de Fundaţia Culturală „Columna” şi Centrul de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu, pune în pagină critică şi cronică (Petru Birău, Zenovie Cârlugea, Ion Mocioi, Vasile Ponea, Vasile Spiridon, Ion Trancău), proză (Aurel Antonie, Alexandru Colţan, Dan Marius Drăgan, Adrian Alui Gheorghe, Ion Gociu, Marius Iorga, Silviu Doinaş Popescu), eseuri şi studii (Paul Aretzu, Andrei Fischof, Victor Constantin Măruţoiu, Alin Negomireanu, Daniel Popa, Lazăr Popescu, Ion Popescu Brădiceni, Elena Roată, Persida Rugu, I.D. Sicore, Marin Sorescu, Al. Florin Ţene), poezie (Delia Adam, Cristian George Brebenel, Gelu Birău, Radu Cârneci, Barbu Cioculescu, Ilie Constantin, Lia Câlniceanu, Ioana Dinulescu, Marian Drăghici, Anghel Dumbrăveanu, Nicolae Dragoş, Şerban Foarţă, Adrian Frăţilă, Petre Ghelmez, Ion Horea, Horia Muntenuş, Andrei Novac, Mariana Popeangă-Cornoiu, Florian Saioc, Alex Ştefănescu, George Ţărnea, Valerii Toderici, Lucian Vladimir, Claudia Voiculescu) interviu (Ion Predoşanu) şi evocări (Camil Baldazar, Sorana Georgescu-Gorjan). De la alfa la omega, scritorul Ion Popescu Brădiceni publică un amplu eseu intitulat „(A)postile la o filosofie a ostensiunii”, iar pe prima pagină, scriitorul Lazăr Popescu lansează „Manifestul metamodernist”.

*VÂRSTA EDENICĂ – În numărul 24/2011 al revistei „România literară” aflăm o întâmpinare – „Vârsta edenică” a scriitorului Gheorghe Grigurcu la cartea „O furnică pe Golgota”, avându-l ca autor pe poetul-actor George Drăghescu:”Poetica lui George Drăghescu are simplitatea şi transparenţa unui izvor ce ţâsneşte în miez de codru. Dacă litera versului se compune dintr-un mozaic percepţional, frecvent de inspiraţie silvatică, spiritul care îl animă e o transcendenţă. O obiectivitate angelică, incantantorie: Pe unde au trecut lupii, eu am scris poezie, pe unde au trecut greierii, eu am scris poezie, pe unde au trecut îngerii, era scrisă poezie.

    Adaugă un comentariu

    Adresa ta de email nu va fi publicată.