Ne-a fost dată de Dumnezeu această lume însemnată cu mulţi, prea mulţi pistrui, încât se trezeşte câte unul să scrie altfel despre o zi – 16 februarie a.c. Nu pentru că a fost ziua cea mai lungă, nu pentru că s-a debarcat pe vreun ţărm, însă o sanie totuşi s-a răsturnat pe undeva. Timpul va stabili cu siguranţă cu cine.
Semnalam în numărul trecut al GORJNEWS că, în joia cu pricina, în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, se va desfăşura sesiunea omagială „Constantin Brâncuşi. Noi repere documentare” organizată de Secţia de Arhitectură, Arte şi Audiovizual. Cu aceeaşi ocazie, în prelungirea unor comunicări academice, prezentate, printre alţii, de academician Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române (Cuvânt omagial); academician Răzvan Theodorescu – Brâncuşi şi Academia Română; s-a proiectat filmul “Un arbore la mijloc de lumi: Constantin Brâncuşi” realizat de poetul şi prietenul nostru de peste munţi Horia Muntenuş. Şi tot acolo scriam despre faptul că, în aceeaşi zi, la Târgu-Jiu, Muzeul Judeţean Gorj, organizează, expoziţia intitulată „Meşteşuguri ancestrale: povestea lânii”, cu piese de etnografie aflate în patrimoniul muzeului.
Pentru că mi-a fost mai aproape să particip, despre evenimentul din municipiu pot spune câte ceva: unu, evenimentul era înscris în agenda culturală a judeţului Gorj pe 12 februarie şi, probabil din cauza vremii, s-a amânat câteva zile, aproape de aniversarea zilei de naştere a lui Constantin Brâncuşi; doi,  am putut vedea câteva exponate – un război de ţesut, furci de tors, manechine în costume tradiţionale, vârtelniţe, ţucale, foarfeci, lână netoarsă şi lână toarsă. S-a reconstituit chiar şi o strungă cu o oaie vie. Celor prezenţi li s-a oferit lapte fiert, brânză de oaie, turtă şi mămăliguţă. Din cuvântările rostite am aflat că oieritul face parte din tradiţia şi identitatea gorjenilor, care şi-au crescut mioarele, le-au tuns şi le-au tors lâna, şi-au făcut haine şi covoare viu colorate. Paranghelia a şi fost lăudată de preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, inginer agronom Ion Călinoiu, de doctorul în brâncuşiologie Ion Mocioi şi de alţii. Apropo, domnul doctor a vorbit mult, prea mult, transmiţând un laudatio animalului cu lână multă şi încurcată, care, nu-i aşa? din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor, şi mai de dinainte, ne-a asigurat nouă, gorjenilor, continuitatea pe aceste meleaguri… Povestea lânii însă a lipsit. Manechinelor de plastic, echipate în costume tradiţionale, nu le-a dat viaţă nici bunul Dumnezeu. Un pliant explicativ a lipsit, presa locală a fost, bineînţeles, pentru ea totul fiind OK, lup furişat simţindu-se subsemnatul care, sătul, am tras în barbă un «halal!», văzându-mi de-ale mele. Desigur, în urmă, până spre seară, cei prezenţi au vorbit, au cântat şi au mâncat. Nu am luat la cunoştinţă ce a făcut oaia!
*PICTURA – Expoziţie de artă plastică vernisată în aceeaşi zi la Galeriile Municipale de Artă Târgu-Jiu, din strada Traian, nr. 27, autor Iliana Gheorghiu. Organizatori: U.A.P.R. – Asociaţia Gorj a Artiştilor Profesionişti din Domeniul Artelor Vizuale, Primăria municipiului, Centrul municipial de Cultură „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu. Am salutat pe cine am ştiut: Valer Neag, Gheorghe Plăveţi, Cristian George Brebenel, Viorel Gârbaciu şi, cu voia dumneavoastră, alţii pe care sper să-i cunosc în curând. Am cuprins în priviri 40 de lucrări de pictură, pe pânză şi lemn, ale artistei. Câteva repere de la Florin Gheorghiu, vicepreşedintele U.A.P. Gorj şi soţul artistei: “Lucrările au fost realizate plecând de la ideea de transpunere a privitorului în raport cu lumea copilăriei, de aceea oglinda te face să crezi că faci parte din aceste lucrări. Pătrunzi prin intermediul oglinzii în copilărie. Aceste lucrări dozează noţiuni de pictură bizantină, artă naivă, versuri din creaţia Anei Blandiana şi din universul propriu copilăriei autoarei, lumea de vis a copilăriei.”
Iliana Gheorghiu  a participat la numeroase expoziţii în Iaşi, Bucureşti, Constanţa, Mangalia, Cluj, dar şi în străinătate: în Franţa, Olanda, Belgia. S-a născut la Târgu-Cărbuneşti, a absolvit Academia de Artă „George Enescu” Iaşi, clasa profesorului Dimitrie Gavrilean şi este profesor de arte plastice la Şcoala Generală „Alexandru Ştefulescu” din Târgu-Jiu. Cunoscutul artist plastic Gheorghe Plăveţi explică: “Expoziţia se desfăşoară pe două direcţii, unitare prin tematică. O direcţie este o îmbinare a utilului cu plăcutul, iar a doua direcţie este pictură pe şevalet pe pânză cu aceleaşi structuri compoziţionale în formate mai mari. Pictura creează o atmosferă de mister, prin personajele, uşor naive, prin aluzia la pictura naturală, prin cromatică şi mod de tratare. Cromatica se apropie şi de pictura pe sticlă din zona icoanei, prin tratarea decorativă prin culori pure, clare.”
Cu siguranţă Iliana Gheorghiu ştie ce face, iar (im)prudenţa cu care visează duce aproape de fiecare dată la parfumuri picturale de basm. Mi-am putut închipui o colină tibetană aflată în sărbătoare. Atât de multă culoare pură, ca la începutul lumii, şi cu prisosinţă vers de cântec mănăstiresc. De fiecare dată, însă, ţi se dă posibilitatea să-ţi mai vezi chipul. Ai curaj?
M-am bucurat că nu a fost prezent la vernisaj măcar un… oficial, deşi, pe afiş, co-organizator(i) se dau Primăria şi Centrul municipal de Cultură “Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu. Iar preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, inginer agronom Ion Călinoiu, a rămas la povestea lânii şi păstoritul oilor de la Muzeul Judeţean. Cu asemenea profunzime în manifestarea civică, trag nădejde că în curând se va întoarce la ele. Definitiv!
*SEMNAL – ”Aş vrea să fiu” – versuri, autor Carmen Ileana Enculescu, carte apărută, în 2012, la Editura Măiastra din Târgu-Jiu. Găsim aici atâtea semne ale primăverii: “Fluture Alb, învaţă-mă să zbor! Te-oi învăţa să zâmbeşti  şi eu privind Pescăruşul cu Dor… Învaţă-mă să uit! Te-oi învăţa să ierţi şi eu ascunzând la spate mâinile… Tristeţea să nu le-o vezi…” – Vis de primăvară; “Doamne, îmi place să mă plimb prin ploaie… Nimeni nu ştie dacă pe chipul meu sunt lacrimile mele sau ale Tale” – Cu gândul la tine.