Senatorul de Gorj Tudor Barbu a ajuns, pentru prima dată în acest an, în județul pe care are obligația de a-l reprezenta în Parlament, dar pe care-l ignoră încă de la debutul mandatului său, în 2012.
Mai mult, Barbu nici măcar n-a venit în aceste zile în Gorj ca senator, ci ca plombă politică în conducerea PNL, în locul suspendatului Dian Popescu.
În ultima săptămână, cam toată presa locală a avut doar cuvinte critice la adresa parlamentarului cu aere de cocalar infatuat. Pe bună dreptate, având în vedere modul golănesc în care a făcut până acum politică, schimbând ca pe șosete un număr record de partide și de grupuri parlamentare, și lipsindu-i cu desăvârșire orice demers senatorial consistent, legat de acest județ.
Acest nou început, ivit odată cu numirea sa în fruntea PNL Gorj, ar fi putut constitui pentru Tudor Barbu momentul cel mai potrivit pentru o despărțire asumată și sinceră de trecutul său superficial și miserupist, și pentru o ultra-necesară schimbare de atitudine și de abordare.
Din păcate, Barbu a ratat chiar prima condiție pe acest drum al normalității: nu i-a păsat. Nici de Gorj, nici de gorjeni și nici de liberali. Prin urmare, a continuat la fel.
În cele ce urmează, voi puncta câteva aspecte rezultate din vizita în Gorj a senatorului Barbu, și din conferința de presă la care a participat alături de Dan Vîlceanu, celălalt copreședinte al PNL Gorj, joi, 4 iunie 2015.
Așa cum era de așteptat, Tudor Barbu a găsit vechiul PNL făcut franjuri, ca urmare a conducerii ”luminate” de care a avut parte în ultima perioadă. Un lider dedicat, dornic să realizeze o construcție politică solidă și să utilizeze toate forțele liberale ce pot fi puse laolaltă împotriva PSD-ului ar fi trebuit să înceapă prin a se informa și prin a vorbi măcar cu liberalii de frunte din vechiul PNL.
Însă Barbu a început abrupt, luând de capul lui și influențat cel mult de Dan Vîlceanu, o decizie care dezechilibrează total raportul de forțe dintre vechiul PDL și vechiul PNL, în beneficiul portocaliilor. Barbu a anunțat înlocuirea din postul de secretar general a lui Constantin Aninoiu – susținător al lui Dian Popescu, neagreat de grupul din jurul lui Marcel Romanescu – cu Octavian Lupulescu, un vechi liberal foarte apropiat de liderul PDL Dan Vîlceanu, cu care a colaborat bine în campania electorală a lui Iohannis.
Trădător de carieră, era de așteptat ca Tudor Barbu să-și dorească să-i predea rapid vechiul PNL lui Dan Vîlceanu, pentru a fi obligat să vină cât mai rar în Gorj. Totuși, acest lucru se întâmplă chiar mai repede decât anticipam, și cu efecte dintre cele mai nocive asupra vechiului PNL !
Un conducător interesat de democrația internă și de echilibrul din PNL, dacă ținea musai să-l schimbe pe Aninoiu pentru a – și dovedi astfel autonomia față de Dian Popescu, ar fi trebuit să aleagă un om plasat cât se poate de echidistant față de grupulețele din vechiul PNL. Adică un om care să aibă autoritate și să poată comunica și cu Romanescu, și cu Filip și Iordache, și cu Orzan și Ciolocoi, și cu Vulpe, și cu Leuștean.  Sau măcar cu cât mai multe dintre aceste grupări. Dacă aș da un nume, probabil i-aș face un mare rău acelui om. Cert este că ar fi existat soluții, dacă Barbu n-ar gândi și n-ar acționa superficial și pe fugă, între două trenuri.
Impunându-l pe Lupulescu, confirmă că nu-l interesează nici să conducă el partidul, nici să existe echilibru în PNL, nici să folosească și să unească toate resursele politice, împotriva PSD.
Prin alegerea sa, Barbu îi lasă în offside și îi scoate în afara partidului pe Filip și pe Iordache, doi dintre puținii liberali de forță care, dacă și-ar dori, ar putea dezechilibra în Gorj, cel puțin în zona de sud, PSD-ul. Este puțin probabil ca Filip și Iordache să accepte să tragă la o căruță cu comandă unică, condusă de Dan Vîlceanu, cu care amândoi comunică destul de deficitar.
Să ne amintim de mitingul electoral organizat impecabil de Filip la Rovinari, anul trecut, cu liberalii de la centru. Un astfel de primar ar trebui consultat în momentul în care se iau decizii la vârful partidului.
A doua greșeală: Tudor Barbu a vorbit cel puțin necolegial despre Dian Popescu. Argumentele lui au fost dintre cele mai hilare. De pildă, a cerut presei insistent să contemple steagurile, vai ` mama lor, care atârnă la sediul vechiului PNL. Ca senator căruia îi trec sute de milioane de lei vechi – bani publici – prin mână lunar, Barbu ar fi putut trimite măcar prin poștă o pereche de steaguri  la sediul noului său partid. Dar în acea situație n-ar mai fi avut pretexte să facă circ.
Comportamentul său de țață bârfitoare, în raport de colegul său de birou de la Senat, l-a expus pe Dian Popescu ridicolului absolut. Cu o săptămână în urmă, Dian spunea public că el l-a ales pe Barbu ca succesor, și că vor conduce în tandem. Dar Barbu tocmai și-a șters mucii pe cămașa de firmă a baronului de la Țicleni, delimitându-se total de el, și manifestându-se pro – Vîlceanu. Printr-o astfel de atitudine,  Barbu și-a pus în cap felia destul de mare din vechiul PNL care încă ascultă de Dian Popescu. Oficial, Barbu trebuia să unească, dar constat că este foarte priceput să dezbine.
Dezechilibrând și dezbinând și mai tare marele PNL, Barbu nu se gândește nicio clipă că pune în inferioritate vechii liberali, în competiția lor cu pedeliștii pentru un loc cât mai în față pe liste. Încă un motiv pentru care Barbu va fi din ce în ce mai ”respectat” și mai ”iubit”.
Umilindu-l pe Dian, Barbu îi face viață ușoară. În momentul de față, Dian nici nu trebuie să mai caute justificări publice pentru trecerea sa la UNPR sau PSD. Mai mult, intuiesc că Filip și/sau Iordache îl vor urma. Și nu numai ei.
A treia greșeală: fără să-și dea seama, Barbu s-a înfățișat în fața presei ca un pui rahitic de Avicola, rătăcit de cloșcă. Niciun lider central n-a venit să-l instaleze, și nici fostul lider al PNL Gorj nu i-a predat ștafeta în fața presei. Mai mult, a recunoscut și a perorat mult pe aspecte de tot râsul: că s-a tăiat curentul la sediu, că n-are nici ștampilă, că n-are nici chei și nici nu știe de unde să le ia. Situația cu care se afișează Barbu în fața presei nu e cu mult diferită de aceea a unui boschetar din Gara de Nord. Problema e că ăia sunt pe cont propriu, în timp ce Barbu este imaginea PNL Gorj, este senatorul trimis de Iohannis să răscoale din morți opoziția din județul lui Ponta. Este fabulos acest peisaj cu inapți.
A patra greșeală: a continuat să fie malițios și chiar agresiv cu presa, într-o situație de inferioritate clară a sa, dat fiind trecutul său nul de senator de Gorj. I-a acuzat pe jurnaliștii gorjeni că nu cunosc mărețele sale realizări senatoriale, în condițiile în care abia atunci le-a făcut cunoștiință cu o fătucă pe care o are purtător de cuvânt din 2012!!! Are rost să ne întrebăm câți bani publici au consumat cabinetele sale parlamentare, absolut inutil, din 2012 până azi? Nu.
În schimb, am găsit și o parte bună: după ce în urmă cu o săptămână a mințit că în 2015 a venit o singură dată în Gorj, de data aceasta a fost sincer și a recunoscut că n-a venit deloc, și că n-a ținut nicio audiență.
Rămâne de văzut dacă liberalii îl vor tampona și-l vor pune la punct pe noul lor lider sau, pur și simplu, nu-l vor lua în calcul și vor pleca spre alte zări politice, ori, pur și simplu, fiecare pe la casele lor.