Hoituri deghizate în consilieri judeţeni: Băloi şi Boldor
Hoituri deghizate în consilieri judeţeni: Băloi şi Boldor
Altele3 noiembrie 2011

Din groapă-n groapă, à la grecque, cu „vizionarii” din Consiliul Judeţean

La nivel instituţional, Gorjul functionează ca o democraţie care, deşi poate respira foarte energic, îşi foloseşte ambele mâini pentru a se sugruma, prin proprie voinţă.
Nu demult scriam că am avut onoarea, surprinzătoare şi nejustificată, să întâlnesc în spaţiul public două dintre angajatele Consiliului Judeţean, care m-au convins că oportunităţile nenumărate ale acestui judeţ sunt irosite jalnic şi, de data aceasta, complet nesurprinzător, dată fiind calitatea oamenilor care administrează Gorjul. Dacă cititorii îşi mai amintesc, una dintre aceste doamne, cu rol în managerierea banilor din fonduri europene accesate pentru judeţ, încerca să-mi argumenteze că e bine ce face, deoarece „nouă”, adică lor, le place muzica populară, cântată din groapa din centru, prin care proiectantul probabil a  vrut să imite, cu foarte multă tentă kitsch, teatrul grecesc.

Toate bune şi frumoase, ideea putând fi categorisită interesantă, conectând Oltenia la Grecia antică; mai rămâne de lămurit comparaţia dintre tragedia greacă jucată într-un astfel de amfiteatru şi folcloristele care încântă prostimea needucată, ce se extaziază la iniţiativele “luminate” ale autorităţilor, care consideră că banul public e menit să ne “simtem bine” cu muzică populară şi mici, în timp ce absolvenţii de facultate nu-şi găsesc de lucru, salariile sunt dintre cele mai proaste din România, şomajul semnificativ, iar…Grecia se roagă de U.E. să o lase să intre în faliment. De bun augur intenţia aleşilor noştri – să ne conectăm la ceva grecesc… Desigur, tot doar la nivel de imagine, pentru că, în fapt, groapa grecească din central oraşului nu e folosită în vreun fel care să contribuie la creşterea economică a judeţului, în timp ce principalele dezbateri publice se leagă de cine mai prinde câte o funcţie prin SNLO, CET-uri sau pe la vreo instituţie de control, cu numire de la partid…

Groapa grecească şi consilierii judeţeni

Dacă tot ni se pare nouă că spiritul de centru din Tg-Jiu ne aminteşte de tragedia greacă, poate ne ducem cu gândul şi la democraţia greacă; mai mult ca sigur aşa este, de aceea e interesant să ne uităm pe câteva rapoarte de activitate ale consilierilor judeţeni. Nu am niciun motiv să mă îndoiesc de faptul că membrii Consiliului judeţean nu sunt nişte gladiatori, ce luptă cu forţele naturii, cu şefii lor pe linie de partid ş.a.m.d. pentru a face ce e mai bine pentru judeţul Gorj.
Dacă aruncăm un ochi pe Legea Administraţiei Publice Locale (215/2001), descoperim în articolul 104 că, printre atribuţiile Consiliului judeţean, se află şi aceea de a adopta strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială a judeţului sau a unor zone din cuprinsul acestuia pe baza propunerilor primite de la consiliile locale, ca şi de a dispune, aproba şi urmări, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.
Deci consilierii judeţeni au dreptul, prin lege, să se implice în strategii, prognoze şi programe; Domniile – lor pot, folosindu-se de tribuna Consiliului Judeţean, pe care acum ne-o putem închipui ca o groapă grecească, cu rol de amfiteatru, să-şi ţipe  ideile, punând în practică o viguroasă democraţie participativă, de amfiteatru, totul în interesul cetăţeanului.

„În 2009 mi-au ignorat iniţiativele, aşa că în 2010 n-am mai făcut nimic…”

Animaţi de aceste gânduri, am citit şi noi câteva rapoarte de activitate şi am descoperit că mai toţi consilierii judeţeni sunt mai cuminţi decât fetele mari. Cel mai nostim a fost unul dintre consilieri care, întocmai ca un gladiator din arena antică, a specificat că în 2010 nu a mai avut iniţiative, deoarece în 2009 i-au fost ignorate toate, aşa că adio idei noi din partea Domniei-Sale, îşi ia jucăriile şi pleacă acasă. De fapt nu, nu pleacă acasă, deşi recunoaşte că e inutil, ci rămâne în continuare consilier, dar face ce fac băieţii cuminţi şi fără rost: participă la şedinţele ordinare şi extraordinare, convocate de conducerea CJ Gorj, şedinţe desfăşurate conform prevederilor legale.

Băloi, cam semianalfabet

Un alt mare vizionar din acest punct de vedere, şi Domnia – Sa plin de iniţiative subtile, este social-democratul Tudor Băloi; acesta a venit cu următoarele idei noi pentru comunitate, şi daţi-mi voie să citez din raportul pe 2010, ca să înţelegem că nu există pic de grecitate în groapa numită Consiliu Judeţean, desigur prin analogie cu teatrul gecesc din aranjamentul peisagistic al oraşului Tg-Jiu: “Am adus complectări şi am expus diferite probleme ridicate de cetăţenii din raza colegiului meu de activitate în şedinţele consililor de specialitate, cît şi susţinerea pentru toate prouiectele care au vizat acţiunile de tineret”.

La fel, la rubrica alte aspecte relevante din activitatea Domniei – Sale de anul trecut, sunt câteva care trebuie menţionate şi nu pot fi trecute sub tăcere: “am participat la o serie de evenimente organizate cu ocazia Zilei Naţionale a Romîniei, Ziua Unirii Principatelor Ronane …”.

Acest domn, dincolo de patriotismul solid care-l îndeamnă să scrie numele ţării în care trăieşte întocmai ca pe alte timpuri, ce probabil îi sunt foarte dragi (şi în care intuiesc că trecea cu greu clasa), redă un exemplu clasic de individ care nu e  cazul să meargă, orice i-ar spune Cârciumaru şi Călinoiu, la comemorarea zilei de 22 Decembrie 1989 – nici nu are rost să argumentez de ce, doar îi spun că e ruşinos să să îşi ataşeze personalitatea agramată şi confuză unor eroi care s-au sacrificat să-i dea lui dreptul să aducă democraţia din RomÂnia în penibil şi derizoriu.
Să mă mai mir acum că şeful Consiliului Judeţean susţine decernarea titlului de Gorjeanul anului rectorului U.C.B., ca răsplată pentru că a dus Universitatea pe locul trei din coadă în RomÂnia, după ani buni de management înţeles numai de Domnia-Sa?! Probabil Călinoiu, fiind înconjurat de oameni ca Băloi, va ajunge în curând să propună candidatura lui A. Gorun şi la Academia RomÂnă… Acesta este managementul public de la noi, cum ar zice Doamna Andriţoiu, de la CJ Gorj.

Boldor: „am participat la şedinţe”

Din păcate nu pot trece de litera B la consilierii judeţeni, atât de inutili şi fascinanţi sunt; ajung la Domnul Boldor. Întâmplarea face că e tot de la PSD, astfel că Domnia-sa, întocmai ca şi cele două doamne manager ale proiectului Redescoperă Gorjul, susţine public că s-a facut consilier pentru a acumula experienţă, şi nu pentru a folosi o experienţă care să-l recomande pentru poziţia pe care o ocupă. Dumnealui se implică în activitatea de la CJ Gorj doar pentru a cunoaşte şi înţelege proiecte, nu pentru a le imagina sau implementa, ceea ce ar fi similar zborului pe Lună.

Finalul raportului acestui domn este apoteotic şi deloc-surprinzător.


Să demergem logic; deci omul recunoaşte că el se foloseşte de mandatul pe care i l-au dat Gorjenii în mod nejustificat, ca să buchisească ce spune legea 215. Acum, săracul, el ce să facă – să încerce mai mult decât o colaborare şi cooperare fructuoase şi multilaterale cu colegii din CJ?? Hai, că ar fi chiar culmea! Până să apuce să se concentreze, să-i pleznească pe colegi cu o idee, i se termină mandatul… iar judeţul intră în blocaj.

Îndrăznesc să pun o întrebare amicilor mei din TSD: chiar nu aveţi tineri în organizaţie care să candideze pentru poziţii de consilieri, încât ajunge partidul să impună indivizi complet anacronici cu timpurile şi care au toată convingerea că încă trăiesc în ROM -Î – NIA???

Instituţiile şi tătucii

Probabil că vom reveni asupra subiectului, dat fiind că am epuizat spaţiul alocat doar lecturând două rapoarte de consilieri ale căror nume începe cu litera B. Mai sunt câteva zeci de indivizi la fel de savuroşi, care pot să “complecteze” o galerie fascinantă de personaje perfect inutile pentru Gorj.
Acum, eu nu percep naiv faptul că astfel de oameni au ajuns să voteze decizii în legătură cu un judeţ ca şi al nostru; de asemenea, sunt de acord că un management instituţional are nevoie şi de legume, pentru a funcţiona (însăşi viaţa noastră digestivă este mai sănătoasă pe motiv de legume şi fructe).

Totuşi, aceste cazuri nu fac decât să exemplifice o situaţie foarte frecventă în instituţiile din Gorj: managementul instituţional şi politic este construit pe figura pseudo – charismatică a câte unui tătuc, care se înconjoară de un minim de oameni competenţi (dar cu personalitate îndeajuns de slabă pentru a nu-i ameninţa poziţia), în timp ce poporul de susţinători sunt oameni similari celor 2-3 prezentaţi mai sus şi care procesează ce se întâmplă în jurul lor cu o dificultate de o lentoare atât de pregnantă, încât deciziile sunt luate de masculul – alpha şi cei din jurul său, care au o şiretenie (pe fond de autoconservare) îndeajuns de rafinată, încât mimează inteligenţa minimă.
Încheind simetric, pe fond de peisagistică urbană, mă duc cu gândul la ceva contemporan Greciei antice şi mă întreb ce-ar fi fost dacă Cezar nu avea în jurul său un Brutus, ci ma degrabă un tip precum cel de sus, care şi-a înghiţit iniţiativele după ce Boldor şi ai lui i le-au ignorant cu un an înainte…?

    Adaugă un comentariu

    Adresa ta de email nu va fi publicată.