Palatul Copiilor din Târgu Jiu este o instituţie conexă Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj. Pentru că Palatul Copiilor a folosit până în 2009 două încăperi dintr-o clădire dărăpănată, proprietatea unei persoane fizice, Inspectoratul Şcolar Judeţean a plătit circa 900 milioane lei chirie, cam cât s-ar fi plătit pentru două săli de conferinţe la un hotel de patru stele!

După stingerea datoriei, în 2009, directorul Palatului Copiilor, Pompiliu Ciolacu, nu a mai folosit cele două spaţii, informând, în scris, în acest sens, Inspectoratul Şcolar Judeţean. Aici, însă, s-a tăiat firul, pentru că „somităţile” din Inspectorat nu au întrerupt relaţia contractuală cu proprietarul spaţiilor, ascunzând cine ştie pe unde şi neluând în calcul adresa trimisă de Ciolacu. Astfel, s-au asigurat toate condiţiile ca proprietarul să acţioneze în instanţă Inspectoratul, solicitând alte câteva sute de milioane de lei vechi (!), deşi Palatul Copiilor nu a mai folosit spaţiile. Mai mult decât atât, jurista Inspectoratului, Carmen Lambu, plătită din bani publici să reprezinte în instanţă interesele instituţiei, nu s-a obosit nici măcar să depună o simplă întâmpinare la dosarul cauzei, drept pentru care, în momentul de faţă, ori Inspectoratul achită de-a moaca alte 400 de milioane, ori se trece la executare silită. Pe scurt, o neglijenţă în serviciu, deci infracţiune, vizibilă de pe Lună.

Directorul Pompiliu Ciolacu, de la Palatul Copiilor, e destul de reţinut în declaraţii. De teamă să nu-i derapeze scaunul de sub fund, probabil… „Am trimis o adresă Inspectoratului Şcolar Judeţean, prin care anunţam retragerea claselor, considerând că trebuie sistată plata chiriei. Nu era clădirea noastră. Noi eram doar gazdă, aşa că am înştiinţat Inspectoratul pentru a şti că noi nu mai suntem acolo”.
Nicolae Neicuţescu, simplu angajat al Palatului Copiilor nu prea are ce pierde şi o spune pe româneşte: „jurista nu s-a prezentat la proces. Aici a fost şmecheria! După aia l-am tras de limbă pe unul care face pe proprietarul. Atenţie mărită, face pe proprietarul (…) Acia a fost lucrătură. A fost aranjată. Jurista nu s-a dus să facă recurs în termen. Nu faci recurs, la revedere, rămâne de bază hotărârea”.
La Inspectorat, adjunctul Gheorghe Mitescu, cu o amabilitate simulată, se delimitează de orice responsabilitate şi ne şi arată direcţia corectă: „domnul Paralescu ştie mult mai bine decât mine, deoarece dumnealui s-a implicat”.
Din discuţia cu Iustin Paralescu, însă, a rezultat clar că adjunctul său l-a supraestimat, „generalul” învârtindu-se în jurul unor cuvinte goale, deşi situaţia cu care l-am chestionat e de interes public: „avem o problemă, dar e la juristă problema. Am auzit discuţia şi am cerut să fie strânse toate datele. Evident că nu-mi convine situaţia, dar e vorba de o sentinţă. Nu ne putem opune noi. Nu ştiu ce s-a întâmplat, nu ştiu cum s-a câştigat” declara, mai mult bâlbâindu-se, inspectorul general al IŞJ Gorj. O declaraţie de portar la ISJ Gorj, nu de inspector şcolar general.
Din păcate, jurista Inspectoratului nu a fost de găsit pentru a-şi exprima un punct de vedere. Probabil că e foarte ocupată. Se antrenează să piardă cu certitudine şi alte procese, şi alte miliarde de lei vechi, bani publici.
Încă o dovadă că echipa domnului Paralescu rămâne paralelă cu interesele învăţământului şi, în cele din urmă, cu interesul public.