Gorjul e județul cu cele mai multe televiziuni. Asta fără să le punem la socoteală pe cele în curs de lansare, mă refer la ACCENT TV și GORJEANUL TV. Toate aceste televiziuni sunt doar anexele unor mari afaceri. Ele nu au nicio treabă cu ceea ce ar trebui să fie presa, cu legile ei scrise și nescrise, cu interesul public, cu prioritățile reale ale județului sau cu nevoile telespectatorilor. Ce apare pe sticlă trebuie să se convertească neapărat în bani în conturile mogulilor, în contracte pe bani publici, de regulă, pentru afacerile lor de bază. Este singurul motor care învârte această penibilă semi-industrie media din plan local.
Ieri, după mult timp, s-a desfășurat la Târgu Jiu un protest de amploare al angajaților CEO. Felul în care l-au redat televiziunile locale trădează exact ce am scris mai sus.
Tele 3 și ACCES TV au vorbit de participarea a circa 4000 de mineri, care au cerut în forță demisia managerului Laurențiu Ciurel.

Părând că se zvârcolesc între deontologia jurnalistică și interesele patronului lor, cei de la TV SUD au titrat că, de fapt, n-a fost niciun protest („PROTESTUL FNME, TERMINAT ÎNAINTE DE A ÎNCEPE”), dar că, de fapt, a fost un protest, ce ar putea fi urmat chiar și de o grevă („DUPĂ MITING URMEAZĂ GREVA?”) !

După un început timid și nehotărât, același mogul a subliniat, de data aceasta pe stația locală a RTV, aflată tot în proprietatea lui, că minerii au fost manipulați și că din motive cel puțin curioase protestul, care în cele din urmă – iată – a existat, s-a întrerupt brusc.

Deci, a fost protest, dar s-a întrerupt și, prin urmare, se poate spune că a fost un eșec. Jurnaliștii uită să facă legătura firească dintre întreruperea protestului și furtuna ce a urmat imediat după.

Contextul fiind creat cu pricepere și răbdare, poate fi lansată și concluzia: deci, Condescu nu se mai bucură de sprijinul minerilor.

Cele demonstrate mai sus se încadrează în doza de penibil și grotesc cu care eu, unul, m-am super-obișnuit. Neașteptat și peste limitele de scârbă ce pot fi tolerate de ființa umană este ce s-a întâmplat după protest. Până ieri îl priveam pe Ciurel cu oarece rezerve, spunându-mi uneori că poate o fi, totuși, bun manager, o lua măsuri economice corecte și tocmai de aceea o fi devenit ținta atâtor atacuri, din partea celor cărora le-a tăiat macaroana. Ieri, însă, Ciurel a făcut un lucru care-l descalifică total, pe toate laturile ființei lui. A descins în sediul a două televiziuni locale – Tele 3 și Realitatea Tv Tg Jiu – ca la el acasă, însoțit de niște gealați plătiți din bani publici să-i asigure lui protecția, și de niște ziariști care de ieri nu mai pot fi numiți ziariști. Motivația lui Ciurel: acea locație este proprietatea CEO și, prin urmare, poate face cu ea orice și oricând are el chef.

[youtube]gtBXFK9KX3I[/youtube]

Admițând această afirmație, pe care n-am avut timp să o verific, rămân de discutat trei lucruri:

1. Cum e posibil ca un manager privat al unei companii aflate în pragul colapsului, pe punctul de a disponibiliza mii de oameni, să aibă timp să se ocupe personal de astfel de amănunte? Cum de poate să-i stea mintea la așa ceva, și cum poate să nu se focalizeze exclusiv pe salvarea CEO?

2. Se știe că răzbunarea e arma prostului, dar cât de prost trebuie să fie Ciurel dacă a ales să se răzbune pe Condescu, implicat în finanțarea celor două posturi „inspectate”, în cel mai prost moment posibil, chiar la câteva minute după protestul minerilor organizat de … Condescu?

3. Cât de lipsiți de respect de sine și de nemâncați sunt ziariștii care l-au gardat și filmat pe Ciurel pe parcursul acestei agresiuni împotriva colegilor lor de la Realitatea TV Târgu Jiu și de la Tele 3? Ce îi îndreptățește pe ei să ironizeze aceste televiziuni etichetându-le drept „PRESĂ”? Cu ce sunt ei mai PRESĂ decât această „PRESĂ”?