Poarta Sărutului, batjocorită de ”justiția” din România. Documente incredibile
Poarta Sărutului, batjocorită de ”justiția” din România. Documente incredibile
exportInvestigatiiPovara Brâncuşi6 noiembrie 2017

Această anchetă de presă nu este despre Brâncuși, căci de Brâncuși se pare că nu mai e interesat nimeni, în ultimul timp, în România, ci despre modul absolut iresponsabil în care așa-zisa ”justiție” din această țară se învârte în jurul cozii, de ani de zile, mușamalizând dovezile evidente de încălcare a legii prin spălarea cu jet de apă sub presiune a Porții Sărutului, Aleii Scaunelor și Mesei Tăcerii. În dosarul penal în care ”justiția” orbecăie din 2013, străduindu-se să scoată basma curată clientela politică ce a ajuns ”să se ocupe” de administrarea Ansamblului Brâncuși, există documente oficiale care atestă că este interzisă orice intervenție de întreținere sau conservare a Porții Sărutului prin folosirea apei. Cu toate acestea, în 2013, conducerea Centrului Brâncuși de la Târgu Jiu a acceptat oferta tehnică a S.C. AQUA POLARO S.R.L., de desprăfuire a operelor din piatră prin … spălare cu jet de apă sub presiune.  Imediat după splălarea operelor, s-a reunit o comisie de recepție care a emis, cu încălcarea legii, un proces verbal de recepție în care s-a mințit că desprăfuirea s-a făcut legal, conform protocolului încheiat între Ministerul Culturii și Primăria Târgu Jiu, adică prin aspirare, suflare și folosirea de perii cu păr moale și mediu, și fără nicio picătură de apă. Câteva luni mai târziu, ministrul secretar de stat Radu Boroianu, implicat alături de Alexandru Muraru, pe atunci director al Institutului Național al Patrimoniului, în mușamalizarea spălării operelor, de teamă să nu fie demis de premierul în funcție, Victor Ponta, a redactat pe genunchi, în numele comisiei internaționale de experți numite de guvern, un raport pe care nu și l-au asumat nici măcar experții din România.

Publicăm, în continuare, o parte dintre documentele pe care Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu și Inspectoratul Județean de Poliție Gorj se încăpățânează să le treacă cu vederea.
În 2003, între Ministerul Culturii și Primăria Târgu Jiu, ca proprietar al Ansamblului Brâncuși, s-a încheiat un ”Protocol” prin care autorităților locale li s-au trasat sarcini clare de urmărire a comportării în timp a operelor și de realizare a unor lucrări de întreținere periodică. ”Protocolul” are la bază ”Proiectul de urmărire în timp a Ansamblului Sculptural”, realizat de S.C. ABRAL ART PRODUCT S.R.L., la comanda Ministerului Culturii. În Dosarul penal 6529/P/2013, începând cu fila 237, există documentele în baza cărora trebuia făcută întreținerea periodică a operelor din piatră, și detalierea caietelor de sarcini, pe categorii de lucrări. Acolo scrie că ”desprăfuirea se execută cu (…) aspirator, compresor și perii cu părul moale/mediu (…) prin aspirare – suflare – aspirare (…) se vor folosi perii cu părul moale sau cel mult mediu, care să nu agreseze roca (…)”. Nicio vorbă despre posibilitatea de a agresa operele prin spălare cu jet de apă sub presiune.



În același dosar penal, am găsit și ”Caietul de sarcini” elaborat de Centrul Brâncuși, de la Tg Jiu, în baza ”Caietului de sarcini” de mai sus, agreat de Ministerul Culturii. În documentele avizate de directoarea Centrului Brâncuși, Adina Andrițoiu, în 2013, și redactate de un nepot al senatorului Florin Cârciumaru (e doar una dintre zecile de rude ”culte-n cap” cu care fostul primar PSD a împânzit toate instituțiile publice din Gorj), scrie că Centrul Brâncuși urma să organizeze lucrări de întreținere a operelor din piatră, în strictă conformitate cu Protocolul încheiat de Ministerul Culturii și Primăria Târgu Jiu, și cu respectarea ”Proiectului de urmărire în timp a Ansamblului Sculptural”, realizat de S.C. ABRAL ART PRODUCT S.R.L. Adică prin aspirare, suflare și folosirea de perii cu părul moale sau mediu. În ”caietul de sarcini” reprodus mai jos nu se vorbește niciunde despre folosirea apei. Având în vedere că la doar câteva zile s-a intervenit doar cu jet de apă sub presiune, în baza acestui caiet de sarcini, care interzicea folosirea apei, înclinăm să credem că așa-zisul caiet de sarcini de mai jos a fost însăilat de camarila lui Cârciumaru post-factum, la acoperire, după izbucnirea scandalului în presa națională.


La doar câteva zile după emiterea caietului de sarcini prin care e interzisă folosirea apei, S.C. AQUA POLARO S.R.L. înaintează Centrului Brâncuși o ”ofertă tehnică” prin care se angajează să desprăfuiască capodoperele brâncușiene prin ”spălare cu apă sub presiune reglabilă”! Strigător la cer este că Andrițoiu acceptă oferta tehnică, și declară apoi, în dosarul penal, că n-a observat-o din cauza volumului mare de lucrări! Din păcate, procurorii și polițiștii o cred și trec cu vederea toate aceste inadvertențe.

Operele din piatră sunt spălate cu jet de apă sub presiune, cum spălau naziștii evreii în lagăre, sunt făcute ”boboc”, le sar toate chiturile și iese și sufletul din ele.

Apoi, Adina Andrițoiu emite o decizie prin care numește o comisie de recepție, în care se autoinclude.

Din păcate, comisia de recepție emite un proces verbal de recepție în care minte că desprăfuirea nu s-a făcut cu apă, ci conform protocolului încheiat cu Ministerul Culturii, și conform caietelor de sarcini reproduse mai sus, adică prin aspirare, suflare și folosirea de perii cu părul moale sau mediu. Membrii comisiei de recepție care ar fi trebuit deja trimiși în judecată de orice procuror cu respect față de ideea de justiție sunt: Noru Bălan, de la Consiliul Județean, Monica Vlădăianu, de la Direcția Județeană pentru Cultură, Ion Catană, de la Muzeul Județean, Ionuț Jilăveanu, de la Primăria Tg Jiu, Romeo Popoi, diriginte de șantier, și Adina Andrițoiu.
În 2013, de administrarea Ansamblului Brâncuși ”se ocupa„ viceprimarul Iulia Vână, una dintre iubitele din tinerețe ale lui Victor Ponta. Ca să o ajute să nu se ducă puțin la pușcărie, premierul de atunci a angajat o comisie internațională de experți, care să evalueze urmările spălării asupra operelor. În realitate, din convențiile civile încheiate cu acei experți, pe care le-am găsit în dosarul penal, rezultă clar că Ponta le-a trasat sarcini cu totul și cu totul generice, fără legătură cu evaluarea traumelor produse operelor prin spălarea cu jet de apă sub presiune. Fiecare dintre acei experți a primit câte 300 de milioane lei vechi, bani publici, ca să-și dea cu părerea la modul general.

Așa a cumpărat Ponta tăcerea experților, fie ei din afară, fie din România… Totul, de dragul Iuliei Vână.
De frică să nu fie demis din funcția de secretar de stat, Radu Boroianu îl mințise pe Ponta, la Târgu Jiu, chiar lângă Poarta Sărutului, că ”așa se spală monumentele”. Directorul INP, Alexandru Muraru, și-a permis și el să-l mintă pe premier atunci, de față cu presa și cu autoritățile locale, că spălarea s-a făcut cu avizul INP.

Pentru a mușamaliza până la capăt tragedia spălării operelor, Radu Boroianu a scris pe genunchi, ”în numele comisiei internaționale Brâncuși”, un raport în care opinează că, din moment ce Poarta Sărutului a rămas în picioare, spălarea ei poate fi trecută cu vederea. Așa cum dovedim mai jos, cu raportul însăilat de Boroianu n-au fost de acord nici măcar unii experți din România, care au reușit să-l vadă. Cu toate că și-a luat angajamentul că va face publice documentele emise de comisia internațională, ele au fost ținute la sertar. GORJNEWS publică, în premieră, un extras din însăilările lui Boroianu.


Toate documentele reproduse mai sus există în dosarul penal  6529/P/2013. Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu n-a găsit niciun vinovat. Ordonanța de clasare emisă de procurorul Ramona Elena Penciu, fosta soție a liderului PSD Gorj Tiberiu Tătaru, a fos contestată la Judecătoria Târgu Jiu de Asociația Grupul de Acțiune în Interes Public. Așa am ajuns să consultăm și să copiem dosarul penal. Judecătoria Târgu Jiu a amânat de două ori pronunțarea asupra contestației depuse de Asociație, deci se presupune că judecătorii au avut timp să vadă și documentele de mai sus. Reamintim că procuroarea Penciu a fost colegă rimp de 7 ani cu Adina Andrițoiu în Consiliul Județean. Când a preluat dosarul, Andrițoiu era urmărită penal. Totuși, Penciu a refuzat să se abțină de la a-și cerceta fosta colegă. Asociația Grupul de Acțiune în Interes Public a înaintat dovezi cu toate aceste abuzuri Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare, care urmează să se pronunțe.
Adina Andrițoiu lucrează în continuare la Centrul Brâncuși, și continuă ”să se ocupe” de Ansamblul Brâncuși. Protectorii ei politici nu au avut nici minima decență de a o ascunde în altă instituție publică.
Vom reveni.

Citește și ALTE ANCHETE GORJNEWS, pe același subiect:

    Adaugă un comentariu

    Adresa ta de email nu va fi publicată.