Gorjul putea să fie ce-a fost și mai mult decât atât, dacă nu se afla în România. Probabil că, în altă țară, soarta acestui tărâm plin de minunății ar fi fost cu mult mai fericită decât este aici, în jungla în care se vorbește neaoș oltenește. Dar, ce să-i facem, trăim așa cum ne construim, după cum ne poftește inima, nu-i așa? Căci nimeni altcineva decât însuși poporul gorjean este responsabil pentru starea de azi a județului.
Să nu spună cineva că, știm scuza, ”alții sunt de vină”, ”ei ne-au vrut răul”, ”nu ne vor binele”, ”politicienii ne-au copt-o” etc. Nu, nici politicienii, nici baronii, nici nimeni altcineva nu poartă răspunderea pentru cum arată azi județul nostru de suflet, ci noi, voi, ei, gorjenii înșiși. Doar ei pot/puteau să oprească dezastrul. Acum însă suntem unde suntem. Întrebarea e: ne mai mulțumim cu puțin, cu ”merge și-așa”, cu primarul care spală bine orașul, cu prefectul care ”le zice bine”, cu baronul care taie bine bugetele cu pixu-i personal sau cu șeful de Poliție care se pune bine cu toți? Păi, noi decidem.
Dacă e bine cum e, atunci, dă-i înainte gorjene! Să nu spui că moare mineritul, că se duc banii pe apa sâmbetei ca prin Ciur(el) sau că nu vin turiștii străini să viziteze capodoperele lui Brâncuși. Nu. Mai bine să taci, dacă îți place ce vezi în jur. Apropo de Brâncuși, nici azi nu realizăm ce aur artistic ne-a lăsat moștenire Titanul. Și habar n-avem să-l ”vindem” bine la export. Sau, mă rog, la import…de turiști vizitatori ai Ansamblului. Nu. Pașii mici făcuți până acum sunt doar afaceri de fațadă, fără niciun impact planetar. Brâncuși are nevoie de ceva grandios. De un proiect național chiar. Dar măcar de mai multă grijă locală, în lipsa vorbelor mari de mai înainte.
Nu numai că șefii județului și ai orașului nu au avut prea mare grijă de ”punerea în valoare” a operelor, ca să folosesc și eu o expresie de mult tocită, ci au dat verde unor monstruozități greu de imaginat chiar și în cele mai negre scenarii de prostie umană. Bunăoară, celebrele sensuri giratorii de la Liceul ”Tudor Vladimirescu”, ”Parângul” sau ”Piața Mare”. Nu veți întâlni așa ceva nicăieri în lume, vă garantez! De rău, zic, nu de bine. Cum să pui tu sens giratoriu imediat după semaforul care funcționează normal? Doamne, se sparie mintea! Vă spun ce mi-au descris cei care au venit în vizită în Târgu-Jiu (citez din memorie): ”Am văzut verde, am demarat ca la orice semafor de oriunde în lumea asta, după care m-am trezit imediat cu o mașină venind din stânga! Nu înțelegeam ce caută în fața mea de vreme ce eu primise verde să merg lansat. Apoi am realizat că niște imbecili au putut aproba această grozăvie: sens giratoriu imediat după verde. De ce mai e nevoie de semafor? Sau dacă tot l-ai pus la intrarea în sens, de ce nu-l lași pe intermitent? Poate șoferii din Gorj s-au obișnuit cu această aberație care întrece chiar minunile din poantele cu Caracal, dar să știți că un străin o poate păți lesne cu un accident”.
Vedeți! Cui i-a trecut prin cap să complice în loc să simplifice? Nu mai contează. Oameni buni, dacă vă pasă de turiști, măcar nu-i alungați pe cei ce nimeresc din greșeală în județ! Tăiați Dumnezeului verdele semaforului și lăsați doar culoarea intermitentă! Așa știi clar cine are prioritate – cei din sensul giratoriu. Acum e haos pro-accidente. Rușinos! Îmi vine în minte un titlu de presă scrisă: ”Prostia infinitului în orașul lui Brâncuși”. O analogie nefericită cu titulatura Coloanei Infinitului…Dar reală, având în vedere catastrofa cu sensurile giratorii!
În fine, sunt multe de spus. Mai ales despre cum arată ”ambalajul” orașului, blocurile, fațadele, clădirile. Cum să-i placă un loc precum un bazar unui turist cu pretenții de vizitator de artă modernă? Nu se pupă de niciun fel Brâncuși cu imaginea Târgu-Jiului actual. E un hău imens între cele două entități. Unul de valoare. Care se reflectă clar în ochii celor care vin în vizită. Cu cât vor veni mai puțini turiști, cu atât gorjenii vor suferi mai mult pe termen lung.
Vedeți atunci vreun viitor pentru Gorjul lui Brâncuși? Eu, unul, nu. Și o spun cu durere de gorjean căruia îi pasă, căci de aia scrisei cele de mai sus…