Ca inculpat în Dosarul Ponta – Șova, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurențiu Ciurel, face absolut orice este necesar ca să evite o pedeapsă cu închisoarea.
Conform fișei postului de director general al CEO, Laurențiu Ciurel trebuia să dispună, deja, ca această companie să se constituie parte civilă, chiar împotriva sa, pentru recuperarea prejudiciului de circa 5,6 milioane euro, identificat de procurorii DNA.
Acest lucru se mai poate întâmpla doar până la citirea de către instanța de judecată a actului de sesizare.
Dacă Laurențiu Ciurel, ca director general al CEO, prezintă probe și motive edificatoare în favoarea companiei, va fi recuperat prejudiciul. Concomitent, Înalta Curte de Casație și Justiție va dispune condamnarea sa.
Ciurel are de ales între a se salva pe sine și a îngropa CEO. De fapt, Ciurel a ales deja.
Cea mai mare companie de stat din România, Complexul Energetic Oltenia, care numără 16.000 de angajați, continuă să fie condusă de Laurențiu Ciurel, din poziția de director general, chiar și după ce Direcția Națională Anticorupție l-a trimis în judecată, alături de prim-ministrul Victor Ponta, de senatorul Dan Șova și de fostul director general al Complexului Energetic Turceni, Dumitru Cristea.
Din rechizitoriul comunicat Înaltei Curți de Casație și Justiție de către DNA, rezultă că lui Laurențiu Ciurel și lui Dumitru Cristea li se impută prejudicierea CEO cu peste 196 miliarde lei vechi, adică aproximativ 5,6 milioane euro, bani care au ajuns la Victor Ponta și Dan Șova.
Încă din timpul urmăririi penale, în calitate de director general al CEO, Laurențiu Ciurel avea obligația de a decide ca această companie să se constituie parte civilă, în vederea recuperării prejudiciului generat, în parte, chiar de el însuși! Mai mult, Consiliul de Supraveghere al CEO și Ministerul Energiei aveau obligația de a constata că Ciurel se află atât în incompatibilitate, cât și în conflict de interese. Ciurel a rezistat, însă, la conducerea CEO, fiind susținut nu doar de Victor Ponta, ci și de patronii societăților abonate la bugetul de mii de milioane de euro al companiei.
Odată cu finalizarea de către DNA a rechizitoriului și începerea judecării Dosarului Ponta – Șova, la Înalta Curte de Casație și Justiție, incompatibilitatea și conflictul de interese în care se află Laurențiu Ciurel se adâncesc și afectează grav modul de înfăptuire a justiției.
Sfidând procurorii DNA care au instrumentat Dosarul Ponta – Șova, Laurențiu Ciurel a rămas la conducerea CEO și după trimiterea sa în judecată, poziție din care el însuși decide dacă această companie se constituie sau nu parte civilă împotriva sa, a lui Victor Ponta, a lui Dan Șova și a lui Dumitru Cristea, pentru recuperarea prejudiciului de 5,6 milioane euro invocat în rechizitoriu. Pe tot parcursul urmăririi penale, Ciurel a decis că CEO nu are nevoie de acei bani, chiar dacă, sub conducerea sa, compania a înregistrat anul trecut pierderi de 150 milioane euro.
La termenul din 21 septembrie a.c., CEO a fost citată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în Dosarul Ponta – Șova, pentru a preciza dacă se constituie sau nu parte civilă, pentru recuperarea prejudiciului generat chiar de actualul director general, Laurențiu Ciurel, împreună cu Ponta, Șova și Cristea. Potrivit Codului de Procedură Penală, CEO se mai poate constitui parte civilă, în acest dosar penal, doar până la citirea actului de sesizare.

Chiar dacă, pentru a nu-și atrage și alte critici, Ciurel ar decide ca CEO să se constituie parte civilă împotriva sa, este clar că va face tot posibilul ca motivele și probele care ar fi prezentate la Înalta Curte de Casație și Justiție să fie dintre cele mai ”subțiri”, pentru a nu determina condamnarea sa. Potrivit Codului de Procedură Penală, dacă se constituie parte civilă, CEO trebuie să indice natura și întinderea pretențiilor, precum și toate motivele și probele existente. Dacă Ciurel apără la modul real, în Dosarul Ponta – Șova, interesele financiare ale CEO, așa cum îl obligă fișa postului de director general, va contribui la condamnarea sa penală. Fie și numai din perspectiva instinctului natural de autoconservare, Ciurel se va apăra numai și numai pe el însuși.
Este clar că Ciurel se agață de scaunul de director general al CEO. Ponta evită să-i ceară demisia, deoarece riscă să-l facă pe Ciurel să detalieze despre implicarea protectorului său și în alte spețe penale, ”lubrefiate” cu bani de la CEO. Ministrul Energiei, Andrei Gerea, știe că poziția lui Ciurel este securizată de Ponta, și nu se bagă. Consiliul de Supraveghere al CEO, deși teoretic ar trebui să-l controleze pe Ciurel, este doar un for decorativ. În aceste condiții, este vitală intervenția Agenției Naționale pentru Integritate și a comisiilor parlamentare de resort.
Este inadmisibil ca, într-o țară europeană, șeful unei companii de stat să decidă dacă și cum acționează aceasta pentru recuperarea unui prejudiciu material generat de el însuși. Practic, în actualul context, Ciurel decide dacă face sau nu pușcărie.