Referatul făcut de Moța pentru arestarea lui Condescu, desființat de judecătorul Boncu
Referatul făcut de Moța pentru arestarea lui Condescu, desființat de judecătorul Boncu
Ultra - Scurte20 noiembrie 2013

Referatul întocmit de procurorul Emil Moța pentru arestarea preventivă a lui Marin Condescu și Viorel Temelescu a fost pur și simplu desființat de judecătorul Teofil Boncu. Judecătorul spune că Emil Moţa a confundat documente scanate cu falsuri, a înţeles greşit infracţiunea de spălare de bani şi a pus pe tapet intervenţii pentru care nu există probe.
Astfel, încă de la de la începutul încheierii de şedinţă, judecătorul Boncu subliniază că, în cazul Condescu-Temelescu, „din probele administrate în cauză de către organul de urmărire penală nu rezultă cu certitudine, neexistând indicii temeinice, că inculpaţii au săvârşit fapte de natură penală, de gravitatea celor reţinute în sarcina lor”.
Judecătorul continuă prin a-i da procurorului Moța o mică lecție de drept penal, demolând total versiunea prezentată de procuror în referatul pentru arestarea preventivă a celor doi.
„Prezentarea celor trei contracte ca fiind false este făcută în mod lapidar, fără a se indica, măcar succint, în ce constă falsul şi cine ar fi semnat în fals din partea Pandurii”. În plus, conform raportului de expertiză făcut de Serviciul de Criminalistică de la IJP Gorj „actele cu privire la care se susţine că sunt false, sunt în realitate scanate, dar nu se menţionează în acelaşi raport dacă sunt false şi cu atât mai puţin dacă au fost falsificate de către unul dintre cei doi inculpaţi”.
De asemenea, judecătorul Boncu a subliniat și faptul că nu există probe care să susțină că Marin Condescu se face vinovat de delapidare, iar în privința acuzației de spălare de bani, o altă infracţiune extrem de gravă de care este acuzat Condescu, judecătorul de şedinţă a fost extrem de categoric: „instanţa reţine fără putinţă de dubiu, că nu există niciun indiciu temeinic care să creeze presupunerea comiterii acestei infracţiuni”.
Mai mult, magistratul a dat şi definiţia infracţiunii de spălare de banii, teoria nepliindu-se deloc pe ce ceea ce crede Moţa că înseamnă această faptă penală.
„Pentru a subzista indicii temeinice şi probe certe cu privire la spălarea de bani, organul de urmărire penală trebuia să adune probe care să ateste că inculpatul a reinvestit sau a împrumutat clubul Pandurii cu sume de bani ce provin din comiterea unor infracţiuni”.  Banii pe care preşedintele Pandurii i-a împrumutat clubului au provenit din împrumuturi bancare personale, deci nu din surse ilicite.
Detalii, aici.

    Adaugă un comentariu

    Adresa ta de email nu va fi publicată.