Strategia de dezvoltare a Gorjului știe obiectivele, dar ratează soluțiile
Strategia de dezvoltare a Gorjului știe obiectivele, dar ratează soluțiile
Opinii20 ianuarie 2012

Consiliul Județean a avut, în dezbatere publică, strategia de dezvoltare a Gorjului; informație necesară din acest punct de vedere: o strategie de dezvoltare de calitate este un atuu esențial pentru a accesa fonduri europene. Această strategie nu trece dincolo de constatări și nu are soluții concrete, ci se pierde doar în teorii generale, fiind nimic mai mult decât un demers truistic. Altfel, strategia CJ-ului e elegantă: e de acord cu noi că nu avem strategie. Banii europeni se dau dacă, strategic, dovedești că știi ce vrei să faci cu ei. Din strategie nu cred că rezultă că autoritățile din Gorj știu unde vor să ducă județul.

Dezvoltarea Gorjului, în direcția societății cunoașterii

Din start ne dăm seama că strategia e o glumă, dat fiind că lansează perspective aiuritoare, fără vreun rol în spațiul strategic, pragmatic al administrației publice locale…Nu putem să nu observăm o doză evidentă de naivitate, atunci când descoperim cum se face vorbire, într-un document ce trebuie să fie programatic pentru o abordare practică, precisă, științifică aproape, despre un concept de tipul beției de cuvinte, precum societatea cunoașterii; la pagina 68 a strategiei, specialistul în societatea cunoașterii ne redă, convingător, următoarele:
” Dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaștere este un obiectiv dificil de atins pe termen scurt și mediu, pentru că acesta este, la fel ca și dezvoltarea durabilă, un proces complex, care presupune schimbări importante de ordin structural. Din acest motiv, atingerea  unui astfel de deziderat nu se poate realiza decât printr-o ”politică a pașilor mărunți”, cu alte cuvinte, care să asigure o tranziție graduală, realizabilă și cuantificabilă, și nu doar un proces de transformare doar la nivel formal.”
Adică, de peste 20 de ani, județul Gorj tot așteaptă să iasă din dependența de industria extractivă, nu se întâmplă nimic, dar băieții care conduc mai vor un răgaz, ca să o ia rațional, pe pași mărunți… Iar una dintre măsurile pe care și le propun e să vadă cum e cu Gorjul la nivel de cognitivism… desigur e un astfel de curent inclusiv în psihologie, rămâne de văzut care dimensiune vrea să o abordeze impetuos Consiliul Județean, la nivel de management strategic. În plan practic, rezultatul va fi nul, dacă atunci când Consiliul Județean va vrea să scrie proiecte și să acceseze fonduri europene, vor menționa inutilități obscene ca și ”societatea cunoașterii”. Adevărul este că, atunci când nu știi ce vrei să faci cu un județ, ceri răgaz și o dai pe fraze frumoase și de nimeni înțelese, de tipul societății cunoașterii

Dimensiunea cercetării

Aici, strategul zice că ne bazăm pe Universitatea Constantin Brâncuși, una dintre cele mai slabe din țară și devenită celebră la nivel național prin baroni și abuzuri. Poate nu ne pricepem noi, așa că să reluăm ce urmărește strategul: ”Din punct de vedere al infrastructurii, în județ există un număr de 13 centre de studii și cercetare, aflate sub coordonarea Universității… ”. Poate eu, cum nu sunt atent la detalii irelevante, nu am observat lista celor 13 centre în strategie, însă, studiind puțin problema și aplicând o optică bazată pe coincidențe, am descoperit pe site-ul U.C.B. o listă cu 12 (deci nu 13) centre de cercetare – bănuiesc că la acestea se referă autorul strategiei. Absolut aleatoriu și euforic, am intrat pe link-ul care mă duce spre centrul de cercetare condus de D-na Prof. univ. dr. ing. Luminița Popescu – Centrul de Cercetări pentru Controlul Proceselor din Industria Energetică. Regret a-l dezamăgi pe autorul strategiei, însă acest centru (unul dintre cele 12-13 la care se gândea), nu a mai avut niciun fel de realizări de prin 2009, în timp ce unicul rezultat al activității Domniilor-lor este “un sistem de control al unei bile în echilibru pe o tijă”. Or mai fi și alte realizări, însă probabil U.C.B. este discretă și le ține la secret, la fel ca și hotărârile de senat. Oricum, cercetarea în domeniul bilelor, chiar inserate într-o tijă, nu văd cum ar produce progres la nivel de administrație locală, deci sper că nu s-au investit bani publici în această direcție.

Strategie pentru turism

Aici ar fi un nod care poate impacta la nivelul dezvoltării strategice. Strategul observă corect că județul este unul ce are peisaje, zone rurale extraordinare, identifică tipurile de turism (foarte bine, știe teorie!) și, când să zic și eu că vine cu o idee de a promova și mai mult turismul tradițional, recunoaște mioritic că, cel mai efervescent, turistic, rămâne Târgu-Jiul. Cu euforie ofer eu o explicație – in Gorj, turismul nu este nici tradițional nici modern, adică e kitsch, pentru că managerii nu au personalitate, nu au idei, nu sunt instruiți antreprenorial. Evident, neștiind să insiste pe tradiții, cum o fac maramureșenii, de exemplu, pensiunile agro-turistice nu sunt capabile să se marketeze, de aceea strategul era bine să intervină în acest punct cu soluții.
În aceste condiții, este clar că eventualii turiști sunt cei de tip corporatist, care vin la Tg-Jiu și stau la Hotelul Anna, unde găsesc un bun-gust ce-i mulțumește urban, și nu se duc la o pensiune la Tismana să petreacă noaptea, deși nu ar fi la o distanță imposibilă de Tg-Jiu, tocmai pentru că micile afaceri din domeniul turistic nu au personalitate locală. De altfel, într-o sondare prezentată de strategia de dezvoltare, se constată o lipsă de realism incredibilă a cetățeanului de rând; acesta trăiește cu senzația că în Gorj vin, nu doar mulți turiști din alte județe, ci și un număr semnificativ de străini. Este o impresie falsă, care arată mentalitatea cooperatistă, care încă există în concepțiile de viață ale concetățenilor noștri, ce au rămas cu impresia autistă de pe timpul lui Ceaușescu că pe noi ne place tot mapamondul și toți se bat la graniță să vină să vadă orașul lui Brâncuși. Nimic mai puțin adevărat! Pentru a atrage turiști, ai nevoie de strategii la nivelul politicii publice. Când cu ”Descoperă/Îngroapă Gorjul”, am întrebat-o pe una dintre doamnele de la C.J., dacă poate anticipa câți turiști a atras evenimentul, mi-a răspuns, plină de rafinament inteligent, că ea e bine-crescută, deci nu o să le ceară buletinul. Și cam așa a rămas!
Concluzionând, revenim pentru soluții la strategia de dezvoltare a Consiliului Județean, pagina 48: “În viitor, agenţii economici, diversele instituţii şi organizaţii din turismul gorjean vor trebui să se concentreze pe valorificarea în condiţii optime a potenţialului turistic a acestora prin diversificarea, modernizarea şi adaptarea permanentă a  ofertelor turistice la nivelul aşteptărilor turiştilor interni şi internaţionali. Este necesară astfel, creşterea atractivităţii turismului montan şi rural, precum şi a turismului din zonele cu impact cultural major precum Târgu Jiu”. Mai vreți alte soluții? Oamenii v-au spus cum să faceți, mai exact ce e ”necesar”, deci…la treabă! Știți obiectivele, așa că soluțiile imaginați-vi-le, sau, și mai bine, faceți o cerere către unul din centrele de cercetare, ce studiază despre bile în tije, din cadrul U.C.B. să vă ajute, Consiliul Județean le susține cercetările ce ne vor dezvolta … crunt!

Propunere: nu beție de cuvinte, ci luciditate practică!

Finalmente, strategic, instituțiile publice nu au argument pentru a-și propune beții de cuvinte, gen societatea…cunoașterii, ci trebuie să vină cu soluții pentru a responsabiliza și conștientiza cetățeanul de rând în legătură cu instrumentele pe care i le pune la dispoziție democrația în societatea… libertății. În același timp, constatând faptul că, în ciuda necesității de a-și îmbunătăți performanțele în domeniul politicilor publice, Consiliul Județean Gorj are o bună înțelegere a jocului democratic din cetate, îndrăznesc să le sugerez a aborda cu o luciditate matură și mult simț critic orice interacțiuni cu Universitatea Constantin Brâncuși, care are multiple deficiențe de democrație, la nivel de management în ultimii ani, de aceea și o serioasă precaritate academică, la nivel de cercetare, reglabilă în viitor, totuși.

3 COMENTARII
  • Teo 22.01.2012 la ora 14:19 pm
    Sunt cam in urma cu strategia caci din nefericire pentru europeni si pentru noi printre ei, “Tratatul de la Lisabona” care promova dezvoltarea unei societăţi bazate pe cunoaștere a sucombat. Dupa insuccesul lamentabil al strategiei de la Lisabona, inclus in tratatul cu acelasi nume, Brusselul a lansat o noua strategie pentru a iesi din criza. Noua strategie se ocupa cu reluarea cresterii economice si transformarea in actor global. Daca strategia Lisabona vorbea de eforturi comune, noua strategie, numita “Strategia UE 2020”, vorbeste despre eforturi individuale cu ajutorul Uniunii Europene. Pe scurt, fiecare stat membru ia startul individual si in acest caz Romania nu se afla intr-o pozitie confortabila. România, ca membru al UE și-a asumat totusi țintele generale ale acestei noi strategii, Strategia 2020, precum și ținte naționale de dezvoltare subsumate documentului european. Avem deci o nouă strategie, un nou document pe care să ne bazăm politicile publice. Îl vom aplica? Cum și cu cine? Are România capacitatea de a programa si implementa efectiv si nu doar pe hartie, agenda de politici in actualul context intern conform Strategiei 2020, sau am mai bifat o strategie de sertar? Ptr. cei de la Consiliul Judetean Gorj, evidentiez ca Strategia UE 2020 afost lansata la inceputul lunii martie 2010, cand Consiliul European a aprobat in lucrarile lui din 25-26 martie obiectivele generale ale proiectului, iar Presedintele Basescu a anuntat la momentul respectiv ca aceasta noua strategie este foarte buna pentru Romania si ca ni se potriveste ca o manusa. Nu stiu cum a inteles domnia sa acest lucru. Sau poate asta i-a explicat dl Orban (fratele mai destept), fost consilier prezidential “pe probleme Europene” si actual ministru. De fapt, Strategia UE 2020 este o palma adusa ideii Europei unite. Ea “imparte” UE-27 in cateva categorii, lasandu-i pe cei mai slabi sa se dezvolte asa cum pot, sau mai precis cum doresc ei, intre niste parametrii minimali, stabiliti de aceasta noua strategie. Oare la Consiliul Judetean nu se cunosc aceste lucruri?
  • Adina 24.01.2012 la ora 10:38 am
    Strategia lui Calinoiu se aseamana cu cea a lui Boc, divide si conduce. In "strategiile" lui, Calinoiu nu tine cont decat de sugestiile celor doua directoare economica si cu dezvoltarea...Anul trecut cand de discuta organigrama institutiei, aceasta se discuta in trei, nici chiar vicepresedintii consiliului judetean sau secretarul judetului nu erau invitati la alcatuirea organigramei. Culmea e ca una din directoare venea de acasa din concediu de risc maternal in fiecare zi, sa nu cumva sa-i fuga scaunul... Stategia e de doi bani. Ea ar trebui facuta cu specialisti, nu cu politruci sau cu acolitii lor. Se stie cum se atribuie contractele, cum se organizeaza achizitiile. E o mizerie morala de nedescris. Traim cea mai crunta perioada de promiscuitate si decadere a institutiilor publice. Prea multi s-au invatat la boabe si nu mai vor sa plece de la troc. Ceea ce se intampla la nicel macroeconomic si social se intampla si la nivel microeconomic. Jocul guvernului si al parlamentarilor- alesii nostri-se regaseste si in teritoriu. La Bucuresti avem un mare dictator, aici unul mai "mic" dar la fel de periculos pentru democratie. Vivat strategia!
  • tamirs 26.01.2012 la ora 1:58 am
    ce strategie de dezuvoltare este asta, domnilor, facuta la secret intre Calinoiu si arondatele directoare Stricescu si Giurgiulescu poate pun de o deplasare la Calimanesti sau la Rinca, ca au mai fost si s au simtit minunat de ce dorm in picioare ceilalti vicepresedinti si Zoica a lasat o moarta de loc cu toata strategia asta de GRUP INFRACTIONAL, lunile lui Calinoiu sint numarate la Consiliul Judetea. Sa vedem atunci la ce spate se vor atasha numitele atit de lucrare de stie un judet intreg....
Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *