Agenția Națională de Integritate denunță într-un document oficial remis, recent, Prefecturii Gorj, falsurile făcute de C.N. Poșta Română S.A. și abuzurile săvârșite de Curtea de Apel Craiova în beneficiul lui Ion Călinoiu, președintele Consiliului Județean Gorj, care ar fi trebuit revocat din funcție din data de 17 septembrie 2015, întrucât raportul prin care ANI a constatat că s-a aflat în stare de incompatibilitate a rămas definitiv, așa cum am dovedit în anchetele de presă publicate aici și aici.  
În cuprinsul aceluiași document, conducerea ANI se contrazice flagrant. Inițial admite că punerea în executare a raportului de constatare a incompatibilității, adică revocarea din funcție și interzicerea ocupării unei funcții publice în următorii trei ani, se suspendă doar dacă este contestat în cel mult 15 zile. Apoi, președintele Bogdan Stan eludează termenul imperativ de contestare de cel mult 15 zile, prevăzut de lege, și susține că prin contestarea raportului, indiferent când este făcută, se suspendă aplicarea sancțiunilor. Practic, președintele ANI formulează un răspuns oficial ilegal, cu încălcarea prevederilor legale.
 
Iată documentul…

Abuzurile Curții de Apel Craiova i-au dat timp lui Călinoiu să confecționeze un fals inutil

Tergiversarea de către judecătorul Gabriel Viziru, de la Curtea de Apel Craiova, a judecării celei de-a doua contestații, depuse în afara termenului legal de 15 zile, i-a asigurat lui Călinoiu timpul necesar pentru a confecționa ”probe”, în apărarea sa, în ideea de a dovedi că a doua contestație, formulată împotriva raportului ANI, este depusă în termenul legal de 15 zile. În aceste demersuri a beneficiat, în mod cert, de complicitatea unor reprezentanți ai Companiei Naționale Poșta Română S.A.
Pe scurt, Călinoiu a fost sfătuit să se prevaleze de faptul că ANI  a trimis raportul de constatare a incompatibilității în două exemplare, în același timp. Primul, la Prefectura Gorj, de unde a ajuns oficial la Consiliul Județean și, implicit, la președintele Ion Călinoiu, care a și formulat prima contestație în data de 25 iunie 2015. Prin urmare, Călinoiu a luat la cunoștință de conținutul raportului cel târziu în data de 25 iunie 2015, când a înregistrat prima contestație la Curtea de Apel Craiova.
Al doilea exemplar a fost trimis de ANI la domiciliul lui Călinoiu. Acesta a mizat, greșit, că dacă produce o ”dovadă” că a primit cel de-al doilea exemplar mai târziu, va curge un nou termen de alte 15 zile, de la data la care ar fi primit al doilea raport. După cum veți vedea mai jos, la nivelul Companiei Naționale Poșta Română S.A. s-a confecționat, cu totul și cu totul inutil, o astfel de dovadă, conform căreia Călinoiu ar fi ridicat al doilea exemplar al aceluiași raport în data de 1 iulie 2015.

De ce este inutil falsul confecționat de Compania Națională Poșta Română S.A., în beneficiul lui Ion Călinoiu

 
Întrucât cele două exemplare ale raportului ANI sunt identice și au fost expediate în aceeași zi, există un singur termen procedural, de 15 zile, care curge din momentul în care Ion Călinoiu a luat la cunoștință prima dată, nu a doua oară, de conținutul raportului.
Potrivit Noului Cod de Procedură Civilă, termenul procedural se întrerupe și un nou termen începe să curgă de la data noii comunicări doar în situația când a intervenit moartea uneia dintre părți.

Or nici ANI, nici Călinoiu n-au murit. Mai mult, este vorba de o singură comunicare, fiind vorba de un singur raport. Dacă ANI ar fi modificat ceva în raportul inițial și l-ar fi retrimis, atunci, da, ar fi curs un nou termen procedural de alte 15 zile.
Prin urmare, falsul a fost confecționat inutil.

ANI a ținut ascunse falsurile, timp de două luni!

 
În data de 25 noiembrie 2015, la ora 12.10 (veți vedea de ce e important detaliul referitor la oră), consilierul juridic Georgiana Habără depune, din partea ANI, la registratura Curții de Apel Craiova, înscrisuri doveditoare prin care invocă suspiciuni în legătură cu posibile falsuri confecționate, în beneficiul lui Ion Călinoiu, de Compania Națională Poșta Română S.A.
În primul rând, este bizar faptul că reprezentanta ANI, deși avusese înfățișare în instanță chiar în acea zi, de 25 noiembrie 2015, nu a depus acele documente direct la dosarul cauzei. Se pare că decizia de a depune acele înscrisuri a fost adoptată după ieșirea din sala de judecată și se circumscrie aceleiași strategii, la două capete. Pe de o parte, ANI încerca să tragă de timp, în beneficiul lui Călinoiu, depunând, iată, dovezi după ședința de judecată, și nu în timpul ei. Pe de altă parte, ANI încerca să scape de o posibilă acuzație ulterioară de tăinuire a unor falsuri, în posesia cărora intrase pe cale oficială.
Concret, în data de 25 noiembrie 2015, ANI depune la Curtea de Apel Craiova documente aflate în strictă legătură cu dosarul aflat în curs de judecare, în posesia cărora intrase cu două luni în urmă, pe care le suspicionează în mod oficial ca fiind false și pe care, totuși, le ținuse ascunse, în sertar, probabil pentru a-l proteja pe Ion Călinoiu.
De altfel, așa cum am probat aici, la termenul din 28 octombrie 2015, consilierul juridic Georgiana Habără a spus, în instanță, că ANI nu mai are alte înscrisuri de depus la dosar, deși se afla în posesia acelor falsuri!
Revenind, abia în 25 noiembrie 2015, ANI depune ”Precizări” în care suspicionează Compania Națională Poșta Română S.A. că ar fi falsificat confirmarea de predare – primire a raportului ANI către reclamant, solicită instanței să oblige Poșta să depună confirmarea în original, și anunță că ANI își rezervă dreptul de a cere, ulterior, demararea procedurii de înscriere în fals.

Iată și răspunsul C.N. Poșta Română S.A., și așa-zisa confirmare de predare – primire anexată.

Întrebări de bun simț, pentru organele de cercetare penală

Analizând documentele de mai sus, consider că pentru organele de cercetare penală ar trebui să se nască următoarele întrebări:
1.De ce a ascuns conducerea ANI aceste falsuri timp de două luni?
2.De ce C.N. Poșta Română S.A. nu a comunicat la ANI dovada de predare – primire în original, așa cum era obligatoriu și legal?
3.Dacă Ion Călinoiu a ridicat raportul ANI de la Poștă, în data de 1 iulie 2015, de ce nu a fost trimisă apoi, imediat, la ANI, confirmarea de predare – primire, cu semnătura destinatarului, așa cum era obligatoriu și legal?
4.Dacă Ion Călinoiu nu a ridicat raportul ANI de la Poștă, de ce nu a fost returnat la ANI, după expirarea termenului de păstrare? (Practic, era obligatoriu ca la ANI să ajungă înapoi fie raportul neridicat de Călinoiu, fie confirmarea de predare – primire a raportului ridicat de Călinoiu, dar nu a ajuns nici una, nici alta.)
5.După ce ANI a întrebat în scris C.N. Poșta Română S.A., în data de 21 septembrie 2015, dacă Ion Călinoiu a ridicat sau nu acel raport, arătând că nu a primit înapoi nici raportul neridicat, nici confirmarea de predare – primire a raportului ridicat, a fost sau nu vreo anchetă internă la nivelul C.N. Poșta Română S.A.? Dacă da, ce a rezultat, ce măsuri s-au luat? Cine a confecționat ”duplicatul” confirmării de predare – primire și din dispoziția cui?  A sesizat conducerea  C.N. Poșta Română S.A. organele de urmărire penală?

În ipoteza că acea confirmare de predare – primire este o copie a celei originale, întreb:
-pe față, cum a putut pleca scrisoarea din București fără elemente absolut obligatorii, precum semnătura funcționarului care a primit scrisoarea,  numărul și ștampila oficiului poștal? este arhicunoscut că, fără acele elemente, o scrisoare nu poate ieși dintr-un Oficiu Poștal.
-pe verso, de ce nu poartă ștampila cu data de 1 iulie 2015, când se pretinde că a fost ridicată scrisoarea de către Ion Călinoiu, ci ștampila cu data de 24 septembrie 2015, care corespunde cu data în care C.N. Poșta Română S.A. a răspuns solicitării ANI?
În ipoteza că acea confirmare de predare – primire este refăcută după cea originală, întreb:
-cum a apărut, pe verso, semnătura olografă a lui Ion Călinoiu, pe un document refăcut în 24 septembrie 2015? S-a deplasat un funcționar de la C.N. Poșta Română S.A. la Consiliul Județean, pentru ca Ion Călinoiu să semneze acel carton?  S-a mizat că falsurile în cascadă ar fi estompate prin prezența semnăturii olografe a lui Călinoiu?
Dincolo de aceste ipoteze, este limpede că avem de-a face cu mai multe falsuri și trebuie văzut ce s-a întâmplat cu confirmarea de predare – primire originală, care, în orice variantă, trebuia să fie returnată la ANI, lucru care nu s-a întâmplat, potrivit ”Precizărilor” depuse la Curtea de Apel Craiova în data de 25 noiembrie 2015. Ar fi foarte grav să se dovedească faptul că Ion Călinoiu nu a ridicat corespondența și că ea s-a întors, conform procedurilor legale, la ANI, care a mimat că nu a primit-o pentru a – l ajuta pe Călinoiu să intre în legalitate cu a doua contestație.

Motivele pentru care nu cred că Ion Călinoiu a fost pe 1 iulie 2015 la O.P. 1 din Târgu Jiu

Personal, intuiesc că Ion Călinoiu nu s-a prezentat la 1 iulie 2015, la Oficiul Poștal nr. 1 din Târgu Jiu pentru a ridica acel plic, așa cum se susține, în fals, în răspunsul formulat de C.N. Poșta Română S.A.   Iată argumentele:
1.Pe tot parcursul cercetării, nu a ridicat niciunul dintre plicurile trimise de ANI la domiciliul său, după cum se arată chiar în raportul final de constatare a incompatibilității.
2.Nu avea niciun motiv să ridice un plic identic cu cel pe care-l primise deja la locul de muncă.
3.Nu avea niciun interes să genereze un al doilea termen procedural, întrucât nu știa că prima contestație era netimbrată și că avea să fie respinsă pe acest motiv.
4.Dacă se prezenta la Oficiul Poștal nr. 1, în mod cert i se înmâna și un al doilea plic care-l aștepta acolo. Curtea de Apel Craiova, după ce a constatat că prima contestație e netimbrată, l-a somat pe Călinoiu să remedieze acest lucru în termen de 10 zile. Întrucât Călinoiu nu a ridicat somația respectivă, termenul de 1o zile a expirat fără ca acțiunea sa să fie timbrată. Deci, Călinoiu nu a ajuns la Oficiul Poștal nr. 1 pe 1 iulie 2015.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu și IPJ Gorj bat pasul pe loc, în dosarul deschis în baza sesizării penale formulate de ANI

În data de 17 iunie 2015, ANI a sesizat și Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu, în legătură cu posibila săvârșire de către Călinoiu a infracțiunii de fals în declarații în formă continuată. Mai mult, în cursul lunii ianuarie a.c., specialiști ai IPJ Gorj au studiat și au efectuat copii, exact ca și mine, din al doilea dosar aflat la Curtea de Apel Craiova, ocazie cu care aveau obligația legală să ia act de falsurile confecționate în beneficiul lui Călinoiu.

Juriștii Prefecturii Gorj se autoincriminează penal

Deși aveau obligația legală să – i înainteze prefectului de Gorj propunerea de revocare din funcția de președinte al Consiliului Județean încă din septembrie 2015, juriștii Prefecturii amână să-și fcaă datoria, favorizându-l pe Călinoiu. Abuzul juriștilor are circumstanțe agravante, în condițiile în care i-am petiționat oficial că după 17 martie a.c. se prescriu sancțiunile dictate de ANI împotriva lui Călinoiu. Chestionată oficial de Prefectura Gorj, în privința prescrierii sancțiunilor, ANI a refuzat să răspundă!
Indiferent dacă prefectul de Gorj și juriștii săi își vor exercita obligația legală de revocare a lui Călinoiu, vor merge înainte cauzele penale care s-au format pentru cercetarea evidentelor infracțiuni săvârșite de Călinoiu și complicii săi, din șapte instituții ale statului, pentru a scăpa de demitere.