De ce minte Radu Boroianu? Brâncuși, batjocorit la infinit

Context: joi, 16 martie 2017, mai multe oficialități guvernamentale, autorități locale, reprezentanți ai Centrului Brâncuși, critici de artă, sculptori, artiști, cadre didactice, iubitori de cultură, reprezentanți ai societății civile s-au reunit la Târgu Jiu pentru a comemora 60 de ani de la moartea părintelui sculpturii moderne.

Faptele, pe scurt: Ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, a venit ultimul și a plecat primul, nu înainte de a citi un discurs de pe o foaie, în care a incriminat politizarea lui Brâncuși. A anunțat că în câteva zile va face publică viitoarea locație a Muzeului Brâncuși, fără a preciza cu ce bani și cu ce opere va popula un astfel de muzeu. A declarat că neincluderea pe lista UNESCO a Ansamblului Brâncuși nu reprezintă un eșec, deși documentele oficiale demonstrează contariul.  N-a scos nicio vorbă despre faptul că operele lui Brâncuși de la Târgu Jiu arată cât se poate de horror și nu beneficiază de o minimă punere în valoare.

Doi reprezentanți ai INP-ului au anunțat că în septembrie a.c. se va depune a doua candidatură a Ansamblului Brâncuși  pentru accederea pe Lista UNESCO, și au precizat că ar fi ideal ca până atunci să se finalizeze modernizarea Căii Eroilor, care nici n-a început. Coordonatoarea noului dosar a părut destul de devotată și aplicată, dar ruptă de realitate, în condițiile în care ignoră total recomandările făcute de ICOMOS în 2015, potrivit cărora Ansamblul Brâncuși nu e un tot unitar, și la momentul actual în cel mai bun caz pe lista UNESCO poate accede doar Coloana, separat. Celălalt reprezentant al INP a anunțat oficial necesitatea înființării unui al treilea Centru Brâncuși la Târgu Jiu, care să se ocupe strict de … interpretarea lui Brâncuși.

Deși autoritățile locale au promis că reprezentanți ai Institutului Național pentru Cercetare și Dezvoltare în Optoelectronică vor prezenta un raport de monitorizare a operelor brâncușiene, nici urmă de raport. De altfel, încă de anul trecut, prin acest comunicat, Centrul Brâncuși a anunțat că rezultase deja necesitatea unei restaurări urgente, care avea să se întâmple cel târziu în 2017.

Din păcate, acum, conducerea Centrului, capabilă doar să organizeze chiolhanuri pentru Consiliul Științific al instituției și să facă plăți de miliarde, la limita legii ,către unii dintre ”voluntarii” din Consiliul Științific, a pus aceeași placă toxică pentru Ansamblul Brâncuși: vom face, vom drege, urmează să… Cel mai ciudat e că fie Institutul, fie Centrul Brâncuși insistă ca raportul, fie el și preliminar, de monitorizare a operelor să rămână secret.

Pavel Șușară și Vlad Ciobanu au făcut praf proiectul de modernizare a Căii Eroilor, realizat de arh. Dorin Ștefan și de arh. Mihai Maikovski. În condițiile în care proiectul a fost deja avizat de Ministerul Culturii, e ciudat că abia acum Șușară și Ciobanu au ținut să își exprime primele critici. Prezent la dezbateri, Dorin Ștefan a răspuns cu o modestie neașteptată și s-a declarat deschis pentru optimizarea proiectului. Din cele spuse de Dorin Ștefan a rezultat că proiectul tehnic încă nu este finalizat, fapt ce demonstrează că edilii Târgu Jiului mint când pretind că în acest an vor demara modernizarea Căii Eroilor. Mai mult, Ansamblul Brâncuși va fi supus evaluării UNESCO în stadiul actual, deci vom avea încă un raport oficial de declasare la nivel mondial a capodoperei brâncușiene. Totul, probabil, pentru a se cheltui alte câteva zeci de miliarde de lei vechi, bani publici, sub pretextul introducerii Ansamblului pe lista UNESCO.

Cea mai mare parte din timp s-a discutat despre înființarea noului Muzeu Brâncuși, un subiect fals, menit să acopere faptul că autoritățile locale, Centrul Brâncuși, Consiliul Științific, Ministerul Culturii și INP-ul  continuă să ignore nevoile reale ale Ansamblului Brâncuși: monitorizare, întreținere, conservare, punere în valoare, plus modernizarea Căii Eroilor.

În pauza dezbaterilor am avut un dialog cu președintele Institutului Cultural Român, Radu Boroianu, despre care cred că ar putea conduce un grup de veritabili experți, constituit la nivel central, departe de autosuficienții locali emanați de masonerie pentru batjocorirea lui Brâncuși. Un astfel de grup de experți ar putea ajuta la deblocarea situației Ansamblului Brâncuși, concomitent cu reformarea Centrului Brâncuși și desființarea Consiliului Științific, care și-a dovedit din plin ineficiența. Din păcate, în dialogul nostru, Radu Boroianu a spus mai multe neadevăruri, contrazise de documente oficiale. Aceste neadevăruri sunt de natură a perpetua batjocorirea lui Brâncuși la Târgu Jiu, dar și la nivel internațional, prin elaborarea de dosare UNESCO cu o naivitate vecină cu prostia.

Iată doar câteva din neadevărurile spuse de Boroianu:

1. Consiliul Științific al Centrului Brâncuși e util Ansamblului Brâncuși
2. E normal ca operele din piatră să fie pline de formațiuni vegetale și ca autoritățile să nu intervină în niciun fel
3. Protocolul de întreținere a Ansamblului Brâncuși, emis de Ministerul Culturii în 2003, nu trebuie aplicat, deși e în vigoare
4. Raportul ICOMOS de respingere a includerii Ansamblului Brâncuși pe Lista UNESCO nu a declasat capodopera brâncușiană la nivel mondial
5. E nevoie să cheltuim bani acum pentru un Muzeu Brâncuși la Târgu Jiu
6. Centrul Brâncuși nu s-a angajat în 2016 că în 2017 vor fi restaurate operele din piatră.