"Unde este un petic de pământ, mai trântim un beton. La Braşov, ai pădurea până în balcon"
"Unde este un petic de pământ, mai trântim un beton. La Braşov, ai pădurea până în balcon"
Interviuri3 noiembrie 2009

Fost prefect de Gorj şi actual inspector guvernamental, Victor Banţa şi-a obţinut, zilele trecute, întoarcerea acasă, şi a acceptat un dialog fără partipriu despre ce ne apropie şi ce ne desparte pe noi, gorjenii, de Braşov, judeţul în care a activat în ultimele luni.

Care este ştirea?

Ştirea e că m-am întors…

Aşa…

BRB, ştii, cum se spune pe messenger… Banţa right back!

Da, tare!… Şi ce-ar putea însemna asta, Banţa right back?

Că acum pot să îmi reiau şi să îmi consolidez legăturile pe care le-am avut. Şi relaţii cu prietenii, şi în administraţie, şi – de ce nu – proiectul meu la care nu renunţ şi pe care vreau să îl duc până la capăt. Deci, eu nu mi-am spus ultimul cuvânt. Eu am un proiect vechi, legat de o candidatură. Adică, îmi făcusem un plan, o strategie: planificarea, distribuţia resurselor umane, misiune, viziune, sistem de valori, tot ce ţine de o candidatură pentru Primăria Târgu Jiu. Nu am renunţat la acest lucru.

Plângere la Comisia Europeană

Cum aţi reuşit să vă întoarceţi, care a fost procedura?

A fost greu. După ce am fost înlăturat din funcţia de prefect, am fost deportat în judeţul Braşov. Am mai multe procese cu guvernul…

Câte?

Păi am, o dată, pentru suspendarea deciziei şi a hotărârii de guvern de înlăturare din postul de prefect, şi, apoi, pentru anularea concursurilor fraudate, pentru posturile de prefect şi subpefect, la care am participat recent. Deja am depus o plângere la Comisia Europeană, pentru concursuri. Problema mea şi a celorlalţi înalţi funcţionari publici din România se cunoaşte acum. Era cunoscută, de altfel, la Bruxelles. Am cerut suspendarea actelor administrative pentru că nu erau corect organizate: toate în acelaşi timp, apoi se încălca dreptul la liberă concurenţă, nu se respecta procedura din Legea funcţionarului public, şi anume delegare – detaşare – transfer, şi apoi recrutare prin concurs. Din mai multe puncte de vedere s-au încălcat nişte drepturi, care trebuie reabilitate. Modelul francez de mobilitate care s-a adoptat la noi este bun. Dar acolo, ce se întâmplă: când se schimbă guvernul, toată lumea înţelege, face pasul înapoi, vin ceilalţi nominalizaţi, trec în rândul întâi, cei care au fost, trec în rândul doi, comunică frumos, colaborează cu noii veniţi, duc proiectele până la capăt. Chiar dacă funcţiile acestea au o încărcătură politică, lucrurile sunt depolitizate la maxim, şi se face treabă. La noi nu este aşa. La noi schimbăm, dintr-o dată, peste noapte, totul. Şi nu mi se pare că este corect aşa ceva. În primul rând, din punctul de vedere personal, al fiecăruia, dar şi pentru societate. Eu am foarte mulţi colegi nemulţumiţi, care sunt cu copii mici, care sunt duşi prin ţară, peste tot.

Guvernul ne-a forţat să plecăm din sistem

V-aţi învăţat minte, după excursia asta la Braşov?

Minte? M-am învăţat minte de când m-am născut…

Altfel, aţi putea fi iar deportat…

Dacă se mai întâmplă aşa ceva în România, eu cred că nu mai avem ce căuta să stăm în ţară. Pentru că nu văd logica. Până la urmă, se cheltuie mai mult cu tine, nu obţii eficienţă, nu cunoşti specificul judeţului. A fost vădit interesul guvernului de a ne forţa să plecăm din sistem.

Câţi v-aţi aflat în situaţia asta?

137 de prefecţi şi subprefecţi, din care vreo 55 au plecat, au părăsit sistemul, au mai rămas vreo 83…

Care au fost aruncaţi care-ncotro…

Care au fost aruncaţi care-ncotro şi au rămas vreo 50 de locuri libere, şi uite că numai bine, sau să zicem numai rău, nu ştiu cum să o luăm, că le-au făcut loc acestora, care au plecat de curând. Adică nu este corect nici pentru ei, nici pentru noi.

Cât timp aţi activat în judeţul Braşov, ca inspector guvernamental?

Vreo şase luni.

Aţi fost eficient acolo, ca inspector guvernamental?

Eu am fost eficient, pentru că am stabilit legături în primul rând cu toată administraţia, cu deconcentratele, cu prefectul, cu Consiliul Judeţean, cu Secţia de Drumuri Naţionale, dar şi cu Direcţia Regională de Drumuri, iar în domeniul în care mi-au fost date atribuţiuni de serviciu am propus modificări legislative, de exemplu în legătură cu rovinieta. Am propus ca fondurile încasate să intre la bugetul drumurilor, nu la Ministerul de Finanţe, pentru a fi folosiţi în mod cert pentru reablitarea infrastructurii rutiere. Am cerut îmbunătăţirea ierarhizării şi prioritizării drumurilor naţionale, după criterii europene.

La Braşov, altfel se ceartă oamenii

Ca dezvoltare, cam la ce distanţă este Başovul de Gorj?

Este ca de la cer la pământ. Trebuie să ţinem cont că pe acolo au trecut saşii vreo o sută şi ceva de ani…

Cu ce sunt mai buni decât românii?

Au mentalitatea lucrului bine făcut, românii din Braşov au învăţat asta de la ei. N-am văzut fum, bere, mici şi parfum în centrul niciunuia dintre municipiile Braşovului, există o zonă metropolitană foarte bine dezvoltată şi definită, în jurul municipiilor Braşov, Codlea, Ghimbav, Săcele, al oraşului Râşnov, adevărate zone metropolitane, cu industrie, în care se fac încă rulmenţi, autocamioane, tractoare ş.a. Apoi, din alt punct de vedere, al mentalităţii oamenilor, acolo altfel se ceartă. Pur şi simplu, şi când se ceartă, se ceartă constructiv, nu îşi dau unii altora la picioare. Bineînţeles că există dispute, dar nu ca aici. Acolo se construieşte un aeroport internaţional, investiţie a Consiliului Judeţean, se face cu fonduri europene. Eu am încercat să demarez aici un proiect similar, în ianuarie – februarie a.c., am luat legătura cu toate autorităţile ce trebuiau implicate, dar a murit în faşe. Când le-am spus-o, s-au uitat unii la alţii şi au făcut să treacă acest proiect cât mai repede, ca nu cumva Banţa să îşi asume meritele cumva. Trebuia să luptăm toţi pentru un aeroport, la Stăneşti.

victor banta1

Acolo presa nu denaturează, nu demonizează, nu batjocoreşte

Cum se înţeleg acolo liderii partidelor politice?

Şi la ei există dispute şi certuri, dar acolo vreau să vă spun că presa, care îşi face datoria – bineînţeles, este o prezenţă a presei naţionale mult mai pregnantă decât la noi – prezintă altfel situaţia, real, nu denaturează, bineînţeles că pune oarecum în lumină pozitivă pe unul şi pe altul, dar nu demonizează, nu batjocoreşte. Este o diferenţă foarte mare. Pe de altă parte, la o conferinţă de presă, board-urile partidelor altfel pun problema…

Sunt mai puţine atacuri la persoană?…

Sunt mai puţine atacuri la persoană, mai puţine jocuri murdare, sau chiar deloc. Îşi respectă adversarul. În primul rând trebuie să ne respectăm ca oameni, numai aşa vom reuşi să ajungem undeva, dacă vrem să şi intrăm în Europa, fizic, nu numai pe hârtie. Toate partidele conlucrează pentru binele braşovenilor. Nu aşa cum se întâmplă aici: dacă lansează unul un proiect, ceilalţi sar să îl distrugă sau să îi pună beţe în roate. La noi, în Gorj, am constatat ca o meteahnă veche: domne, dacă e primarul de la un partid şi guvernul de la alt partid, atunci hai să nu-i dăm, să-l omorâm, să-l forţăm să schimbe partidul, şi să dăm numai alor noştri…

Care este peisajul instituţional acolo?

În primul rând, oamenii sunt foarte interesaţi să acceseze fonduri europene şi au dovedit-o, se axează foarte mult pe turism, conlucrează forte bine instituţiile statului, angajările se fac preponderent prin concursuri reale, nu formale. Ori e concurs, ori e numire politică! Trebuie să se hotărască o dată, să nu mai facem mascarada asta. Părerea mea e că ar trebui să se meargă pe concursuri, să nu mai depinzi, ca şef de instituţie publică, de factorul politic, să nu mai poţi fi schimbat peste noapte dacă nu ai executat un ordin politic.

Cunoaşteţi un astfel de caz, întâmplat în Gorj?…

Cunosc mai multe, dar nu vreu să le nominalizez. Eu, cât am fost prefect, m-am luptat şi am barat astfel de cazuri, nu am lăsat să se întâmple, cât am putut de mult, pentru că, în acest fel, toţi au de câştigat.

Concursul din septembrie, pentru posturile de prefect şi subprefecţi a fost secretizat şi la Braşov?

Nu, a fost foarte mediatizat.

E altă ţară, acolo?

Da, e altă ţară, Ţara Bârsei, chiar aşa îi spune… Oricum, cu instituţiile stau foarte bine, cu investiţiile stau foarte bine, cu drumurile, la fel, foarte bine… Revenind la concursul din septembrie, trebuie subliniat că a fost o mascaradă totală. De exemplu, în comisia numită de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru recrutarea prefecţilor, subprefecţilor şi înalţilor funcţionari publici, şefa serviciul legalitate din Prefectura Braşov a fost nominalizată ca membru, şi şi-a evalut şefii! Este evident interesul patrimonial, pentru că atât salariul cât şi posibilitatea retrogradării sau promovării în funcţie sunt interese patrimoniale. Sunt evidente incompatibilitatea şi conflictul de interese.

O ureche surdă, care se face că ascultă

În Braşov, cum se raportează angajaţii instiuţiilor publice la oamenii simpli?

Acolo, când merg în audienţe sunt trataţi ca oameni. De multe ori, aici, oamenii când merg în audienţe sunt trataţi tot ca oameni, dar cu indifrenţă, ca şi cum nu ar exista. Este acea ureche surdă, care se face că ascultă şi, de fapt, nu ascultă nimic. Acolo, astă-vară, în urma unor inundaţii, au fost luate câteva case de ape. În secunda doi, prefectul a fost acolo, cu toate instituţiile abilitate, şi, în ziua următoare s-au şi făcut formalităţile şi au demarat lucrările, nu s-a aşteptat să vină iarna. Oamenii acolo se bazează mai mult pe turism, şi au şi un capital, pe care şi l-au făcut în timp. Să nu-mi spuneţi că este mai fumoasă Poiana Braşov decât Rânca, culmile Pietrei Craiului decât creasta Parângului…

Ei nu pot importa de la noi cearta, lipsa de respect, de bună cuviinţă…

Ce ar putea să importe ei de la noi?

N-ar avea ce. Poate brand-urile noastre olteneşti. În niciun caz nu pot să importe cearta, lipsa de respect, de bună cuviinţă. Nu ştiu… Ar fi ceva? Chiar ar fi? Acum, întors în Gorj, mă simt ca în 1989, când am terminat facultatea… M-am întors din Timişoara după 5 ani. Acolo au fost şvabii , nu saşii, tot nemţi… Şi din punct de vedere istoric, ei şi-au conservat tot patrimoniul, noi l-am demolat. În Târgu Jiu, unde este un petic de pământ, mai trântim un beton. E, acolo ai pădurea până în balcon şi nişte parcuri foarte mari. Cred că braşovenii au de învăţat de la noi un singur lucru: despre Brâncuşi, şi întreaga lui creaţie.

Cum am putea ieşi din fundătura în care ne aflăm, noi, gorjenii?

Ar trebui să implementăm o altă mentalitate, adică să punem accent mai mult pe calitatea omului şi pe om, decât pe bani, nu banul face totul în lumea asta. Nu asta e totul în viaţă şi pe lumea asta, şi nu vreau să fac atacuri la persoană. Trebuie să gestionăm mai eficient resursele, şi să înţelegem că resursa umană este cea mai de preţ. Societatea civilă trebuie să îşi spună punctul de vedere. ONG-urile doar catalizează fonduri, nu se exprimă. Trebuie să luptăm să ne branduim produsele, brânza de Novaci, zonele turistice deosebite, avem tradiţii, pomicultură… Toţi comercianţii braşovenii îşi promovează oraşul: nu vezi la terase decât umbrele de acelaşi fel pe care scrie „Braşov – probably the best city in the world”, în română, engleză, ungureşte şi germană. Am putea face şi noi la fel.

5 COMENTARII
  • wertyx 19.01.2010 la ora 9:21 am
    cu cine sa facem toate astea?! cu kktii care conduc judetul?!pe ei ii doare la 200 de m de ce ar putea produce judetul nostru.... se bulucesc toti la ranca,de parca gorjul intreg ar fi comasat acolo....
  • comenius 19.01.2010 la ora 9:22 am
    Se spune ca fiecare tara are conducatorii pe care ii merita.De ce credeti ca Romania ar face exceptie? In fond,poporul roman cere ceea ce are nevoie,adica paine si circ.Talentat cum il stim,isi trimite clovnii in parlament(sa asigure circul national),si ceilalti inventeaza trucuri cu care sa isi asigure painea pentru astazi.Maine,...maine e o alta zi, asa ca mai vedem atunci.
  • antiSfantul de la Pades 19.01.2010 la ora 9:23 am
    Pe Victor asta vreau sa-l dau afara din partid. Prea are multe idei si mavaica le si face si eu ce ma fac? Daca imi varuiesc aia la loc portretul din biserica de la Pades raman si fara sfintenie si fara de partid.
  • Antonie Iorgovan 31.01.2010 la ora 21:48 pm
    Pentru morega nu exista demnitate. Pentru morega nu exista caracter. Pentru morega nu exista mama si tata. Pentru morega nu exista Dumnezeu.... Pentru morega, Crin e o laba trista...
  • alaxandru DURU 15.02.2010 la ora 15:50 pm
    e vai mama lui !
Adaugă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *