Anul trecut, de 1 Decembrie, la drum de seară, de comun acord cu primarul oraşului şi de faţă cu toată lumea, premierul Victor Ponta a răsucit la vedere întrerupătorul iluminatului public de sărbătoare, după care ar fi trebuit, conform agendei deja aprobată de toţi factorii responsabili, să se deplaseze cu tot alaiul la Muzeul oraşului, unde tocmai avea loc vernisajul expoziţiei de pictură şi grafică Constantin Blendea, vernisaj la care fusese invitat şi în ideea diversificării liberale a acţiunilor în teritoriu ale liderului psd-ist, după modelul nostru de succes – Gh. Tătărescu –, model la care încă ţinem necondiţionat.
Premierul, după ce a realizat că uralele mulţimii, altfel destul de civilizate, au fost indisolubil legate de bucuria generală de-a fi fost văzut la lucru, în carne şi oase, pe marea scenă a ţării amplasată de data asta la Târgu-Jiu, a renunţat la baia de mulţime care-i fusese pregătită, nu fără eforturi conjugate, în cele mai mici şi neprevăzute amănunte şi s-a suit, fără nicio explicaţie, în elicopterul de Bucureşti, salutându-ne din mers.
Aşa s-a făcut că la evenimentul expoziţional de la Muzeu, lumea bună a oraşului, care a avut acces doar pe bază de tabel şi cu legitimaţia de port-armă vizată la zi, l-a aşteptat degeaba, constatând, cu discreţia impusă de protocol, mai în glumă, mai în serios, că în sălile instituţiei de cultură subordonată Consiliului Judeţean se găseau, la acel ceas de sărbătoare, mai multe pistoale de firmă şi de ultimă performanţă decât lucrări de pictură de-ale maestrului Blendea, acestea atârnate senin la simeze. În drum spre casă, survolând spaţiul aerian al judeţului, premierul a constatat că tocmai ne-a lăsat pe toţi în ceaţă şi ne-a transmis o radiogramă prin care a promis că va reveni la Târgu-Jiu, la o adică, poate chiar în mai puţin de o săptămână, dacă şi condiţiile meteorologice o vor permite, măcar dintr-o curiozitate pur artistică, altfel firească pentru funcţia-i de prim-ministru girată de oraşul lui Brâncuşi, dar şi cu mai vechea idee de a înfiinţa o nouă instituţie muzeală sau măcar a extinderii celei existente.
Luat cu treburile ţării şi cu sărbătorile de iarnă, pe care le-a petrecut în linişte la sânul familiei, premierul n-a mai catadicsit a veni la Târgu-Jiu. Şi din acest motiv, până la urmă, au fost retrase trupele aparţinând mai multor arme, cantonate preventiv pe aliniamentul Muzeului Judeţean. În sfârşit, în acest fel a avut posibilitatea chiar şi publicul larg să viziteze în deplină siguranţă expoziţia Blendea.

Între timp, a trecut anul cu sărbători cu tot, premierul bifând după agendă, în varii scopuri, şi alte puncte cardinale ale patriei. La Săvârşin, a participat la un workshop teatral menit să-l ajute să-şi îmbunătăţească sensibil dicţia, girat de Alteţa Sa Regală actorul Radu Duda, workshop la care promisese să fie de faţă, pentru aceleaşi motive, chiar Regele Mihai. N-a fost să fie… A urmat doar o şedinţă foto menită să aducă la zi arhiva Casei Regale. La Jina, a participat la o întâlnire de lucru cu primarul localităţii, urmată şi de o şedinţă foto dimpreună cu Ghiță Ciobanul, căruia i-a crescut în ultima vreme alarmant de mult cota de popularitate, fapt confirmat de sondajele unor agenţii cât se poate de serioase, lucru pentru care s-au sesizat din oficiu mai multe instituţii de profil, printre care şi cea a guvernului. Fotografia de grup, menită să-l descalifice în ochii lumii pe Ghiţă Ciobanul, a fost transmisă presei centrale şi agenţiilor străine, acestora din urmă prin birourile specializate ale ambasadelor încă acreditate în România.

De asemenea, urmare faptului că premierul s-a întors mai repede din periplul de la Sarmisegetuza Regia, unde-a găsit totul închis, conform programului de vizitare afişat la vedere pe fundalul rezultatelor şedinţei foto de la faţa locului, dl. Ponta nu ne-a uitat nici pe noi şi a reconfirmat comisia de experţi de peste hotare, cunoscători ai operei lui Brâncuşi, care vor veni chiar de Ziua Limbii Române la Târgu-Jiu, însoţindu-se şi de o echipă de specialişti români sub acoperire, cooptaţi, în foile de drum, în calitatea lor oficială de translatori, comisie guvernamentală ce va hotărî la faţa locului şi, apoi, la Bucureşti, dacă Poarta Sărutului a fost suficient de bine spălată  astă vară – eveniment consemnat pe larg şi în presă -, de către firma aflată sub contract cu Centrul Municipal Constantin Brâncuşi şi Primăria Târgu-Jiu, urmare portofoliului de invidiat cuprinzând o gamă largă de echipamente de înaltă presiune şi de ultimă performanţă, capabile, graţie unui soft adaptat la faţa locului, să fie cuplate la reţeaua de apă a oraşului, economisind în acest fel valută forte cu care altfel ar fi trebuit adusă apă specială din import. Încă nu s-a verificat, dar lumea vorbeşte că cineva din firmă s-ar trage de pe meleagurile noastre. Ceea ce nu-i rău deloc…
Pentru buna desfăşurare a întâlnirilor ce vor avea loc sub directa organizarea a aceluiaşi Centru Municipal Constantin Brâncuşi urmărit îndeaproape de Primărie, au fost semnate deja câteva parteneriate, în buna tradiţie a locului, la nivelul conducerii unor instituţii de profil apropiat. De exemplu, cu Ansamblul Profesionist Doina Gorjului, instituţie care deja repetă pentru asigurarea fundalului muzical optim, asumându-şi condiţia obligatorie a păstrării neştirbite a specificului nostru local, dar şi cu Şcoala Populară de Artă, cu scopul declarat al împrumutării pe o perioadă determinată şi cu o chirie modică a câtorva costume din recuzita Măriilor Gorjului, complete, viu colorate şi musai foarte vechi, acestea constituind toaleta oficială, de zi şi de seară, a doamnelor Iulia Vână şi Adina Andriţoiu, cea din urmă repurtând un succes fără margini la o precedentă manifestare brâncuşiană cu caracter chiar internaţional, când a circulat îmbrăcată, de sus până jos,  într-un frumos costum popular românesc. De asemenea, pe surse, sunt avansate discuţiile dintre filiala UAP locală şi Artmark-ul de la Bucureşti în vederea organizării unei eventuale Licitaţii de Primăvară cu lucrări de artă plastică ale artiştilor târgujieni, banii obţinuţi, mulţi-puţini, urmând a fi direcţionaţi spre instituţii cu profil caritabil. De această chestiune s-ar părea că răspunde personal chiar şeful comisiei guvernamentale.
Cu titlu de protocol, vor exista pentru fiecare participant deja cunoscutele mape cuprinzând un pix inscripţionat, un carneţel de lucru cu filele numerotate citeţ şi, de asemenea, ultimul număr al revistei “Confesiuni”, de data asta cu sumare rezumate în câteva limbi de circulaţie internaţională ale textelor colaboratorilor cu buletin de Gorj. În vederea unei mai bune socializări între diverşii factori eventual implicaţi, vor fi traduse în cele câteva limbi de circulaţie internaţională mai sus consemnate chiar prima pagină a revistei şi caseta redacţională.
Apoi, unul dintre artiştii confirmaţi de anvergura-i internaţională va executa, în serie limitată, numerotată şi semnată personal, tot pentru protocol – În Amintire –, un fel de containere-eprubetă, în care se vor găsi pentru fiecare participant câteva granule, dislocate din Poarta Sărutului sub presiunea jetului de apă din vara anului 2013, totul fiind inscripţionat la vedere cu sigla firmei care a executat pe bani publici lucrarea de spălare autorizată de cei în drept. Pe bază de tabele în mai multe exemplare, aceiaşi spălătorie de succes va asigura servicii garantate ca fiind de cea mai bună calitate, obligatoriu în preţul vechiului contract, pentru toate maşinile membrilor arondaţi comisiei veniţi de la Bucureşti sau de aiurea. În caz de nevoie, firma va executa, sub aceiaşi comandă, operaţiuni de degivrare a aeronavelor folosite în scopul bunei desfăşurări a lucrărilor comisiei guvernamentale, necesar a se deplasa în interes de serviciu, utilizând, la o adică, spaţiul aerian al altor ţări.
Urmare atâtor lucruri ce se vor întâmpla şi, luate la pachet drept surpriză-surpriză poate vor mai fi şi altele, separat, comisia guvernamentală, ajutată îndeaproape de cei interesaţi în plan local, va fi abilitată să-şi dea acordul ca pe baza ultimului PUZ la vedere care reglementează pentru viitor modernizarea străzii Calea Eroilor, să poată fi demolate grabnic vechile case boiereşti, actualmente ele încă existând în arealul dintre Spitalul Orăşenesc şi Biblioteca Judeţeană, putându-se astfel demara lucrările de construcţie ale unui modern complex comercial, atât de necesar locuitorilor oraşului şi eventualilor turişti ai municipiului nostru, cu specificaţia contractuală că în cadrul noii locaţii de interes vădit public îşi vor afla locul şi un punct de prim-ajutor medical, dar şi o mini-sală de lectură dotată cu cărţi de strictă necesitate, ambele fiind poziţionate la strada mare, aceasta spre a păstra raporturi confortabile de bună vecinătate cu instituţiile de profil rămase dincolo de gard.
Totodată, pentru fluidizarea traficului auto după ultimele cerinţe europene (clienţi, aprovizionare, pompieri, salvare etc.) şi pentru mai buna eficientizare a str. Calea Eroilor, comisia guvernamentală este abilitată să se consulte cu legatarii testamentari ai vechiului CITEX pentru realizarea unei eventuale bretele de acces (dotată cu barieră automată şi gheretă pentru portar) pe amplasamentul rămas viran după devalizarea întreprinderii care a colaborat, nu fără succes financiar, cu Şantierul de restaurare al Coloanei din mai anii trecuţi.

Singura problemă rămasă nediscutată încă de nimeni şi care cu siguranţă va trebui să se regăsească pe agenda de lucru a comisiilor reunite cu cine o mai fi nevoie, este aceea a găsirii celei mei eficiente soluţii de strămutare a magnoliilor din vechea grădină a Casei Lupescu, care cf. PUZ-ului cad în amplasamentul parcărilor auto ale noului complex comercial. Aceste magnolii, şi altele ce urmează să fie cumpărate cu bani cash de către persoane cărora nu le dezvăluim încă identitatea, vor mobila pe viitor spaţiile – câte se vor mai găsi libere – de pe insuliţa oraşului. Pentru acest lucru, Primăria îşi asumă un alt parteneriat public-privat cu Aşezămintele ANNA de pe insuliţă, urmare căruia, fiecare turist se va plimba prin oraşul lui Brâncuşi, câtă vreme va fi în sezon, cu o floare de magnolie la butonieră. În extra sezon, turiştii vor primi cadou plicuri personalizate ANNA cu sigiliul Primăriei Târgu-Jiu, cuprinzând, în culori la alegere, un anumit număr de petale de magnolie, număr ce rămâne  a fi stabilit de comun acord cu toţi factorii.
Şi astfel, oraşul Târgu-Jiu, rămas în ceaţă de la ultima vizită a premierului, va amirosi iar a floare de magnolie, timp în care concetăţenii noştri cu drept de vot se vor duce la cumpărături în noua locaţie cu sentimentul datoriei împlinite. Şi, de drag de toate, îşi vor da întâlnire sub Poarta Sărutului.
La fel va face, cu proxima ocazie, şi prim-ministrul de la Gorj.

Până data viitoare, urmărim cu interes ştirile de la miezul nopţii şi buletinele meteorologice …